Te mau tamarii apî i roto i te ekalesia?

Ua î te ao nei i te tau apî. No ni'a ïa i te here, hau, tano, pū'a'ite'ite, Mahalo, e te faaoromai. E anaanatae te taata i te mau mea hau atu i te natura e te anaanatae nei ratou i te mau ohipa tahutahu. Te mau horoscope, Ma'ohi, Mō'o, Fa'ahou', ha'api'ira'a, Tō'o, Wicca, Te mau mana'o tauturu no te, fa'aa'a iā 'oe iho, te tahi atu mau ravea rapaauraa ma'i (Reiki, Te mau rave'a rapaauraa ma'i), e te mau mea tahutahu e te taatiraa i te pae tino i roto i te ha'utiraa, Te mau faanahoraa afata teata, e te mau hoho'a teata atoa no te ao nei. No te mea ho'i e, e rave rahi Kerisetiano tei tino e te ora ra mai te ao nei, Ua tomo mai te varua o te tau apî i roto i te ekalesia e ua faatupu i te hoê feruriraa no te tau apî (feruriraa), Te mau haapiiraa o te tau apî, e te huru oraraa. Eaha te tumu o te faanahoraa o te tau apî? E nafea outou ia ite i te mau haapiiraa e te mau peu o te tau apî i roto i te ekalesia?

Te varua o te tau apî i roto i te ekalesia

E rave rahi ekalesia tei tomo i roto i te faanahoraa o te tau apî. No reira, e rave rahi ekalesia tei viivii e te Varua o te Tau Apî e ua riro mai ratou ei, mai te peu, te hoê ekalesia no te tau apî, i reira te taata e riro ai ei tumu e te here e faatere ai, E fariihia e e fariihia te mau mea atoa.

Ua haamau te nunaa i ta ratou iho faanahoraa faaroo e ti'aturiraa. Ua niuhia to ratou faaroo e to ratou faanahoraa ti'aturiraa i ni'a i to ratou iho mau mana'o, a'au, mau iteraa papû e te mau heheuraa hau atu i te natura.

Te faaohipa nei ratou i te mau haapiiraa, te mau ravea e te mau peu tumu no roto mai i te mau haapaoraa no te pae Hitia o te râ, hōho'a, e te ohipa maere no te tomo i roto i te vahi hau atu i te natura. (A tai'o atoa: ‘E nehenehe anei ta outou e faataa ê i te pae varua i te mau haapaoraa, te mau philosophia, e te mau ohipa no te pae Hitia o te râ?‘).

Te hoho'a no te roto, te ekalesia, e te blog o te ekalesia tahutahu

Ua ti'a i te ekalesia a Iesu Mesia ia paruru i te mau uputa pae varua o te ekalesia. Ua tano iho â ia tapea te ekalesia i teie mau varua ino, mau nuu, Te mau mana, e te feia faatere o te pouri ia ore ia tomo.

Maoti râ, Ua iriti te ekalesia i to'na mau uputa pae varua i te mau mana o te pouri e ua farii i te varua o te Tau Apî i roto i te ekalesia, i reira te ekalesia i riro ai ei ekalesia tahutahu.

Te faaterehia ra te ekalesia tahutahu e te varua o te Tau Apî o tei tupu mai i roto i te basileia o te pouri.

Ua haapii mai te Te ekalesia E au ra e, e mea pae varua, e mea pae tino râ. No te mea te arataihia ra te ekalesia tahutahu e to ' na mau ite, Te mau mana'o, Te mau nota, mau mea i ite ia'na iho, Te mau ohipa i tupu i roto i te mau fenua, e te mau heheuraa e te mau ohipa i roto i te pae varua (Ari) te fenua i rapae i te tino.

Maoti i te faataa i te taime no te taio i te Bible, te imiraa i te hinaaro e te aratairaa o te Atua, te imi ra te ekalesia tahutahu i te mau mana hau atu i te natura, Te mau faaiteraa, e te mau heheuraa a te taata iho no te arata'iraa.

Te farii nei te varua o te tau apî i roto i te ekalesia i te mau mea ta te Atua i opani i roto i te Bible (Ta ' na Parau) e te pato'i nei i te mea ta te Atua i faaue i roto i Ta'na Parau ia rave, aore râ, te faaohipa nei oia i te reira no te faateitei ia'na iho, te rongonui aore ra imi i te moni.

Eaha te aamu o te faanahoraa o te tau apî?

E mea maamaa roa te aamu o te faanahoraa o te tau apî, no te mea ho'i e, e ohipa fifi teie e aita e haamauraa maramarama. Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e rave rahi mau guru e te mau pǔpǔ e ta ratou iho mau faanahoraa tiaturiraa i roto i te faanahoraa o te Tau Apî.

I roto i te faanahoraa o te tau apî, no ni'a noa i te mau mana'o, Te mau nota, e te mau heheuraa e te mau faaiteraa hau atu i te natura o te itehia i roto i te ao natura ra.

Noa ' tu e mea maamaa roa te tumu o te Tau Apî, hoê mea papû: Ua akatumuhia teie mana'o o te ao nei i roto i te mau ohipa tahutahu e ua ho'i atu i Babulonia.

I roto i te Faufaa Tahito o te Bible, ua taio a'ena tatou no nia i te mau ohipa tahutahu e mea nafea te nunaa ati Iuda i te faarueraa i te Atua e te haereraa ' tu i roto i te mau ohipa tahutahu. Ua faarue ratou i te parau a te Atua e Ta ' na ture e ua haamǎta'u. Ua farii ratou i te mau peu tumu etene i roto i to ratou fenua e ua farii i ta ratou mau haapaoraa (haapiiraa tumu), Tā'āporo, e te mau peu. (i.e. Isaiah 47 e 2 Te mau Kingi 2:21).

Te faahiti ra te faanahoraa o te tau apî i te tau Aquarius.

Eaha te matahiti Aquarius?

Ua riro te tau Aquarius ei tau no te maramarama, hau, Te mau mana'o tauturu no te, here, fa'atiti'a, Ma'ehaa, e te tauiraa. O te Tau Apî te i'oa faaohipa-pinepine-roa ' ' e-hia no te faaite i te rahiraa o te mau mana'o hape no te pae Hitia o te râ e te mau ohipa tahutahu i te pae Tooa o te râ.

I te mau matahiti '60, Ua ite - maitai - hia te faanahoraa o te Tau Apî i roto i te ao tooa o te râ. Te ite nei tatou i taua sotaiete Tooa o te râ ra i teie mahana (e tae noa'tu i te mau ekalesia e rave rahi) ua î roa te reira i te tau apî.

Eaha te mau tumu o te tau apî?

Ua akatumuhia te faanahoraa o te tau apî i roto i te mau ohipa tahutahu e no roto mai i te mau haapaoraa no te pae Hitia o te râ, hōho'a, e te pae varua.

Eaha te auraa o te ohipa tahutahu?

Te auraa o te mau ohipa tahutahu, o te ite ïa no nia i te mau mea huru ê e te mau mea hau atu i te natura. E faaohipahia te parau occultisme no te mau ohipa tahutahu.

Eaha te mau hi'oraa o te tau apî e te mau ohipa tahutahu?

Te mau hi'oraa o te tau apî e te mau ohipa tahutahu, o te hi'opoaraa ïa i te mau fetia, te, Kabbala, Te faaroo neoplato, Te faaroo Gnostic, Te faaroo hermetic, numera, Mō'o, Te hi'oraa i te tioata, necromancy (te paraparauraa e te paraparauraa i te pohe, varua, e te mau demoni no te tauturu aore ra no te paruru), Te mau mana'o tauturu no te, ha'api'ira'a (e mau tarot tarot aore râ aita), tai'oraa rima, tata'uraa astral (ia te varua (tino astral) e faarue i te tino e e haere na roto i te mau vahi o te fenua nei e te mau vahi fetia), hi'opo'araa, te faatereraa i te shamanism, Tae i, fa'aa'a iā 'oe iho, Te mau mana'o tauturu no te, taputôraa tapone, te haamoriraa i te natura, te hutiraa aho, (tantric) te hoho'a, e te tahi atu â.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te tau apî e te mau ohipa tahutahu?

Ia au i te Bible, no nia i te tau apî e te mau ohipa tahutahu, ua faainohia ratou e te Atua e ta ' na Parau, no te mea no roto mai ratou i te pouri.

Ua riro teie mau ohipa tahutahu etene ei ohipa a te taata tahito no te tino. E ere te taata ruhiruhia i te pae varua e te arataihia ra oia e to ' na huru hara (i roto i te tino). No reira, te ite nei tatou i te mana'o o te Atua no nia i te mau ohipa tahutahu e te mau ohipa etene i roto i te Faufaa Tahito.

hoho'a mou'a e te mau irava bibilia leviticus 19-31 Eiaha e hi'o i te feia varua taa ê to ratou, eiaha atoa e imi i te feia maere ia viivii outou e ratou, O vau te Fatu, to outou Atua

Ua ora te nunaa Iseraela e to ' na mau atua atoa i roto i te fenua Egypt e mau hanere matahiti te maoro, te mau hiero e te mau ohipa etene. Ua faaora te Atua i To'na nunaa mai te faatîtîraa mai. Tera râ,, ua matau noa â ratou i te mau idolo no Aiphiti e te mau ohipa tahutahu.

Ua ma'iti te Atua i To'na nunaa e ua faaatea ê ia'na i te mau nunaa etene. Ua hinaaro Oia e ia mo'a To'na nunaa e ia haere i roto i te parau-ti'a, no te mea e mea mo'a e e parau-ti'a te Atua.

E riro te Fatu ei Atua no ratou, e e riro ratou ei nunaa To'na.

Na roto i te Ture, Ua faaite mai te Atua i To'na hinaaro no To'na nunaa, o tei tino.

Ua hinaaro te Atua e paruru i To ' na nunaa e e arai ia ratou ia ore ia faaûruhia e te mau peu tumu, Te mau ohipa, e te mau peu tumu a te mau nunaa etene o tei pee ia au i te hinaaro, lust and desire of the sinful flesh and relied on- and used satanic powers.

Bible verses about God Forbidding His people to become involved with occultists and occult practices

There are many Bible verses in which God revealed His will concerning pagan practices and forbade His people to become involved with occultists and their occult practices:

Eiaha e haape'ape'a i te feia e mau varua matau to ratou, Eiaha atoa e imi i te mau taata maere, ia viivii e ratou: O vau te Fatu (Ture 19:31)

And the soul that turneth after such as have familiar spirits, e i muri a'e i te mau ma'i, no te haere i muri ia ratou, E faatoro atoa vau i to ' u mata i taua varua ra, e e haamou atu oia ia ' na i rotopu i to ' na nunaa. (Ture 20:6)

When thou art come into the land which the Lord thy God giveth thee, thou shalt not learn to do after the abominations of those nations. Eiaha e itehia te hoê taata i rotopu ia outou o te faaue i ta ' na tamaiti aore ra ta ' na tamahine ia haere na roto i te auahi, e aore râ, te faaohipa ra i te tahu, e aore râ, te hoê taata mata'ita'i i te mau tau, e aore râ, te hoê taata maere, e aore râ, te hoê vahine maere, Aore râ, te hoê taata maere, e aore râ, te hoê taata a'o e te mau varua matauhia, e aore râ, te hoê taata tahutahu, e aore râ, te hoê taata pohe. No te mea ho'i e, te feia atoa e rave nei i teie mau mea, e mea faufauhia ïa i mua i te Fatu: e no teie mau ohipa faufau, ua pei atu te Fatu to oe Atua ia ratou i mua ia oe (Deuteronomi 18:9-12)

E oia (Manase) ua faaue oia i ta ' na tamaiti ia haere na roto i te auahi, e te mau taime, e te mau rave'a maere, e te mau varua matauhia e te mau taata maere: ua rave oia i te mau ohipa ino rahi i mua i te Fatu, no te faatupu i To'na riri (2 Te mau Kingi 21:6, 2 Te mau mea 33:6)

E faaohipa te mau ohipa tahutahu i te mana satani o te ohipa e o te faaite i te tino (a'au, Te feruri, Te mau mana'o, Te mau nota, tino, e tē vai atura.). Aita to'na e auraa e te Basileia o te Atua, te mana o te Atua e te Varua Mo'a.

Eaha te tumu o te faanahoraa o te tau apî?

Te tumu o te faanahoraa o te tau apî, o te faatereraa ïa i te ao nei, i te pae politita, i te pae faanavairaa faufaa, e i te pae varua. No reira, ua tomo mai te mau taata apî i roto i teie mau vahi atoa no te haru i te ao nei e no te haamau i te hoê peu tumu no te ao nei.

  • I te pae politita, na roto i te faanahoraa o te ao apî e hoê arii (te aneti-Keriso) e opuaraa e e opuaraa maramarama to'na.
  • I te pae faanavairaa faufaa, e te hoê fare moni o te ao nei
  • I te pae varua, na roto i te hoê faaroo e hoê ekalesia o te ao nei. 

Te mana'o tumu o te Tau Apî, o te tutavaraa ïa i te tahoêraa e te hoê peu tumu e te haapaoraa o te ao nei.

Eaha te teolosia o te tau apî?

Te taa ê nei te teolosia o te tau apî na roto i to ' na huru taatoa o te haapao i te Atua o tei î i roto i te ao taatoa nei, Fāʻea. Te haamau - rahi - hia ra te mana pae varua e te mana pae varua o te taata (te ego) e te mana ta te mau taata e farii ra.

Ua faariro te feia apî ia ratou iho ei atua e ei tumu no te mau mea atoa no taua tumu ra.

What is the New Age view on God?

The New Age theology doesn’t consider God as a Person but universal energy or power that is everywhere and present in all things.

God is considered a spiritual pyramid. This view on God can be seen in the pyramid constructions in Egypt, Mexico, Lima, Cambodia, e te tahi atu â. The cultures of these countries moved into the occult and still move into the occult.

The pyramid is still used as an occult symbol. Moekara, on banknotes, by companies, in the music and entertainment industry, i te pae no te, e i roto atoa i te mau ekalesia.

The New Age movement believes that god is a universal power that is present everywhere and in everything, āre'a, there is not one God.

What is the New Age view on the devil?

The New Age movement considers the devil not as a spiritual being (fallen angel) but a negative force. Ua faaî atoa teie puai ino i te ao nei e ua hoê oia e te ao nei. No reira te mau mana ino e faarirohia ' i ei tuhaa o te Atua no te mea o te Atua te ito o te ao nei.

Te hinaaro o te Atua e te hinaaro o te diabolo

Te tiaturi nei te faanahoraa o te tau apî i te pae varua (te paieti ore) Te mau mea ora, mai te mau melahi, sages, e te mau varua, o te paraparau i te mau taata na roto i te faaohiparaa e te horoaraa ia ratou i te mau haamaramaramaraa, paari, e te ite no ni'a i te oraraa, Tagata, Te, e te tahi atu â.

No te matara ia ratou iho i ni'a i te fenua paranormal e no te farii i te hoê huru maramarama, Te faaohipa nei te mau New Agers i te mau ravea mau, Te mau ohipa, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a mai te (te mau mea faahiahia roa) fa'aa'a iā 'oe iho, Te mau mana'o tauturu no te, mau haapapûraa, Te mau, mau haapapûraa, Hīmene, Ori, e te mau mea mai te mau mori hinu, Tō'o, tūtara'a, farii tioata, gems, hi'opo'a, Fa'a'ōfa'i, e te tahi atu â.

Te arataihia ra te faanahoraa o te tau apî e te mau gurus e te mau pǔpǔ taa ê e rave rahi feia pee to ratou.

Eaha ta te feia apî e tiaturi ra?

Te ti'aturi nei te mau New Agers, i roto i te tahi atu mau mea, i roto i te mana'o o te tauiraa, fanau-faahou-raa, te ti'amâraa i te pae taatiraa e te fariiraa i te mau huru hinaaro atoa i te pae taatiraa, e te ti'amâraa; ture.

Aita to te faanahoraa o te tau apî e haamauraa papu, tera râ, te tapea ra te reira i te mau huru haamauraa atoa. Aita e rave'a hoê, tera râ, e rave rahi mau rave'a no te arata'i i te faaoraraa e te maramarama.

“Te hinaaro nei te mau taata atoa i te pae varua eiaha râ i te haapaoraa”

Aita e rave'a hoê, hoê haapa'oraa, hoê philosophia, e aore râ, hoê parau mau. No reira, te faatura nei ratou, Faaoromai e farii i te mau faaotiraa a vetahi ê, Te mau nota, rā'a, e te mau philosophia e eiaha e haava.

Ua vaiiho ratou i te mau taata atoa ia arata'i i to ratou iho oraraa e ia farii i ta ratou iho faanahoraa ti'aturiraa. No te mea na roto ana'e i te reira, e nehenehe outou e tutava i te tahoêraa e e haere ma te here.

Te mana'o ra te faanahoraa o te tau apî e te hinaaro nei te mau taata atoa i te pae varua eiaha râ i te haapaoraa.

Te ti'aturi nei te feia apî i te mau hoho'a e te hoho'a hopea o te Fatu o Matreya; te faaora o te huitaata nei

Te ti'aturi nei e te tia'i nei te mau New Agers i te mau avatars. E mau mea ora paieti te mau avatar, o tei fanau-faahou-hia i roto i te taata e o te faaite i te parau mau. Moekara, Buda, Confucius, Krishna, e te tahi atu â.

Te hoho'a hopea, o te Fatu Maitreya ïa e haere mai. O te Fatu Maitreya te Mesia no te ao nei e te orometua haapii no te ao nei, o te hoê ïa fanauraa faahou o Buddha (te taata maramarama) e e riro te Faaora o te huitaata nei.

Te tiaturi ra anei te faanahoraa o te tau apî i te hara, te haavaraa e te hade?

Aita te faanahoraa o te tau apî e tiaturi ra i te hara, Fa'a'ito'i, e mau; maita'i. I te mea e aita te mau New Agers e tiaturi ra i te hara, aita ratou e ti'aturi nei e, e nehenehe ratou e faaatea ê ia ratou i te Atua (te ito o te ao nei). Te mana'o nei ratou e e nehenehe noa te taata e faataa - ê - hia i te Atua (te ito o te ao nei) i roto i to ratou iho mau mana'o.

O vai te tau apî o Iesu?

Te faarirohia ra o Iesu ei vea a te Atua (te ito aore ra te mana o te ao nei) eiaha râ te Tamaiti a te Atua. Ua papa'i te mau tau apî i ta ratou iho hoho'a no Iesu Mesia na roto mai i te mau papa'iraa mo'a o te Bible e te mau papa'iraa no roto mai i te haapa'oraa Hindu.

Te faarirohia ra o Iesu i te tau apî ei huru o te atua, te huru o te here. E arii te here, e farii e e faaoromai oia i te mau mea atoa e te mau taata atoa.

Ua hamani o Iesu i te mau kerisetiano haavare

Te faarirohia ra o Iesu ei taata maitai roa ' ' e, te hoê peropheta, Ta'uru, e te mau orometua haapii, o tei tamau noa i te haapii i te Te mau haapiiraa a Buddha e te faaroo Hindu, e i reira te mesia aore ra te ite o te ao nei i parahi ai.

No te mea ua upootia oia i nia i te ino i roto i to ' na mau oraraa na mua ' tu, Ua nehenehe Iesu e patoi i te ino.

Ua riro teie tau apî ei avatar Iesu, te hoê faaora o te ao nei. Ua faatavaihia oia e te paari rahi a'e e ua ite oia e e nehenehe ta ' na e aratai i vetahi ê i te mau faito teitei (mau rave'a) o te oraraa pae varua hau atu i te natura.

Ua riro o Iesu ei hiero i reira te Mesia i nehenehe ai e faaite ia'na iho i mua i te taata.

Te ti'aturi nei te mau New Agers e, e nehenehe te mana o te Mesia e haamauhia e e ora i roto i te mau taata atoa.

E nehenehe te mau taata atoa e rave i ta Iesu i rave no te mea te mau taata atoa, e tae noa'tu ia Iesu, ua au. No reira, Eiaha outou e mǎta'u ia'na. No te mea te faaite ra te mata'u e te faatura i te hoê taata i te au - ore - raa.

Aita oia e hinaaro ia pure outou ia'na, ia pure râ outou i te Atua (te mana aore ra te ito o te ao nei), o te ora nei i roto ia outou e i roto ia'na. Te faaohipa nei te mau New Agers i te mau Papai no roto mai i te Bible e te vai ra te Basileia o te Atua i roto ia outou (Luka 17:21).

Te faatumu nei te tau apî i ni'a i te here, Mahalo, e te faaoromai

Te faarirohia ra te Tau Apî ei haapaoraa e ei philosophia tia roa o teie nei ao. Te tumu o te reira, no te mea ïa i roto i te faanahoraa o te tau apî, E fariihia e e herehia te mau taata atoa e te mau mea atoa. Atua (te ito o te ao nei) o te here ïa. No te mea ho'i e, e here te Atua, Te here nei te Atua, te farii nei oia i te mau taata atoa e te farii nei oia i te mau mea atoa.

No te mea te faatumu nei te Tau Apî i nia i te here, te faatumu nei te tau apî i ni'a i te hau e te auhoêraa o te ao nei.

Here hape

No reira te mau New Agers e anaanatae rahi ai i te here mau e te aroha no to ratou oraora - maitai - raa.

Aita e maitai e aore râ, e ino, E mea ti'a te mau mea atoa.

Mai te mea e, no to outou iho maitai, Aita e fifi mai te peu e e ofati outou i te ture.

No reira, aita te faanahoraa o te tau apî e farii ra i te hara e e farii ra i te mau huru haerea atoa.

Te ite atoa nei tatou i te reira i roto i te faanahoraa hippie, tei tupu i te mau matahiti '60. Ua ani te mau hippies i te here, tano, aroha, hau, Fa'a'ōfa'i, e (Te viivii ore i te pae no te) pū'a'ite'ite, a faaohipa ' i ratou i te mau raau taero, ua orure hau i te mau ture, e ua ofati i te mau ture o te nunaa.

Ua riro atoa te faatura ei parau faaohipa-pinepine-hia i roto i te faanahoraa o te tau apî. E ti'a ia outou ia faatura i te mau taata atoa, e tae noa'tu i to ratou tumu, ahurea etene, haapa'oraa etene, te mana'o etene, Te mau nota, te hinaaro i te pae taatiraa, e te mau hinaaro, e te tahi atu â.

Te tereraa o te tau apî e te faaoraraa

I roto i te faanahoraa o te tau apî, Te haamau - rahi - hia ra te faaoraraa. Te faaitoito nei te faanahoraa o te tau apî i te faaohiparaa i te maa mau, Te mau raau raau, e te mau tao'a faaî e te faaohiparaa i te tahi atu mau ravea rapaauraa ma'i, no roto mai i te mau haapaoraa e te mau philosophia no te pae Hitia o te râ.

Teie te mau hi'oraa no te faaoraraa i te tau apî:

Reiki, Qigong, māra'a, te mau rave'a, mā'iti'i, fa'aa'a iā 'oe iho, Te mau mana'o tauturu no te, Te rapaauraa, aura soma, Te tere astral, Ayurveda, Te rapaauraa Bowen, Te rapaauraa craniosacral, au'a, Te rapaauraa magnet, te rapaauraa polarization, te rapaauraa tioata, Te rapaauraa ofai, te rapaauraa ma'i, iridoscopy, te rapaauraa ma'i, Te mau hoho'a, Te rapaauraa ma'i, phytotherapy, Te rapaauraa tae, te aroha, allo, te mau rave'a rapaauraa, homeopathy, osteopathy, te rapaauraa faaho'i-faahou-raa, te mau mana'ona'oraa, te rapaauraa hinengaro, ta'i, te a'oraa i ni'a i te taata, quantum, te faaoraraa e aore râ, te taairaa, tachyon, te mau shaman (e tae noa'tu i te faaohiparaa i te mau reva pure, te mau moemoeâ, e tē vai atura.), feng shui, Shiatsu, Te rapaauraa Malva, te. Te rapaauraa, te raau taero, te pae varua, Wicca, e te tahi atu â.

Te tamata nei te faanahoraa o te tau apî i te faaau e i te tahoê i te pae varua e te ihi. Mai ta tatou e nehenehe e ite, Ua manuïa rahi te faanahoraa o te Tau Apî i roto i teie tuhaa.

Eaha te mau huru o te tau apî i roto i te mau fare haapiiraa?

Eiaha râ tatou e haamoe i te mana o te Tau Apî i nia i te mau fare haapiiraa, e tae noa'tu i te mau fare haapiiraa Kerisetiano. E rave rahi fare haapiiraa Kerisetiano o tei faarue i te ao nei e te tahi atu mau haapaoraa e te mau philosophia e ua taui i ta ratou faanahoraa tiaturiraa, Te mau mana'o tumu o te Bibilia, e te mau peu morare ia au i ta te ao nei e parau ra

Te haapii nei te fare haapiiraa e aita hoê a'e parau mau. E parau mau ta te mau taata atoa, e e ti'a ia outou ia faatura i te parau mau o te mau taata atoa. E fariihia te mau mea atoa.

E haapiihia te mau tamarii, mai te mea e, e manuïa te hoê mea aore râ, e mea maitai, e ti'a ia ratou ia rave i te reira, noa ' tu e mea hape aore ra e mea tano, e mai te peu e e fariihia te reira aore ra aita.

Eiaha e opani i te mau tamarii ia haere mai ia'u nei

I te tahi taime, te vai ra te taa-ê-raa i rotopu i te mau fare haapiiraa a te hau e te mau fare haapiiraa Kerisetiano, i teie râ mahana, aita roa'tu e taa-ê-raa.

E rave rahi fare haapiiraa Kerisetiano tei iriti i to ratou uputa no te tahi atu mau haapaoraa e (ōhina) ua taui i ta ratou mau mana'o tumu e ta ratou mau ture ia ore te reira ia riro ei ofai topa no ratou.

Eiaha râ te mau metua, o tei maiti i te hapono i ta ratou mau tamarii i te hoê fare haapiiraa Kerisetiano, te faatura e te haapa'oraa i te mau ture o te fare haapiiraa, Te orure nei ratou i te Bible e te faahepo nei ratou i te fare haapiiraa ia taui i ta ratou mau ture ia au i to ratou hinaaro e to ratou faaroo.

Tera râ,, na roto i te tauiraa i te mau titauraa e te mau mana'o tumu o te Bibilia, te fare haapiiraa te patoi ra ia Iesu Mesia; te Parau.

E faaohipa te mau fare haapiiraa i te parau here no te faatia i ta ratou mau ohipa. Teie râ, eaha te ohipa i tupu i nia i te here o te fare haapiiraa i te Atua e i Ta ' na Parau?

Aita roa ' tu te Atua i faaue a'enei i Ta ' na mau tamarii ia amui atu i roto i te mau haapaoraa etene aore ra te mau philosophia, e vaiiho ia ratou. Teie râ, ua faaue te Atua i ta ' na mau tamarii ia faaatea ê ia ratou e eiaha e amui atu.

Ua ite anei te mau tamarii i te Bible (te parau a te Atua)?

Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi o te mau tamarii a te Atua aita i ite i Ta'na Parau (te Bible) Ē. Maoti râ, ua hamani ratou i to ratou iho Atua feruriraa e to ratou iho haapa'oraa. Ia au i to ratou mau mana'o, ua haamau ratou i ta ratou iho mau ture, Te mau nota, ite, e te mau mea i itehia. I roto i teie mau haapiiraa hape no ni'a i te here, Mahalo, e te faaoromai, te ite nei tatou i te mana o te philosophia o te tau apî o tei tomo i roto i te mau fare haapiiraa e rave rahi.

E ere i te mea huru ê, no te mea e rave rahi mau orometua haapii Kerisetiano o te rave ra i te Te mau mana'o tauturu no te, fa'ahouhia, fa'aa'a iā 'oe iho, taputôraa tapone, e te tahi atu faaoraraa, e te amui nei ratou i roto i te mau ohipa tahutahu.

Te vai atoa ra te mau fare haapiiraa Kerisetiano o te haapii ra i te mau tamarii e te feia apî, Te mau mana'o tauturu no te, te mau rave'a feruri-maite-raa, mantra e te mau rave'a faaora. Mai teie te huru, Te haapii nei ratou i te tamǎrû e te hepohepo no roto mai i te faaheporaa a te ha'utiraa aore ra te mau fifi i te fare. Teie râ, te mea ana'e ta te hoê tamarii e hinaaro, o te Bible ïa (Te Parau a te Atua) e te hoê fare Kerisetiano papû.

Eaha te mau tapao o te tau apî i roto i te mau ravea haapurororaa e te mau faaanaanataeraa?

Te mau rave'a haaparareraa e faaanaanataeraa mana' Ua ite te mau taiete tapihooraa i te faufaaraa o te mau feruriraa o te taata e te rahi o to ratou mana i nia i te mau feruriraa o te taata. E ua tano ratou. No te mea e rave rahi taata tei herehia e (i te pae sotiare) eita ta tatou e nehenehe e ora na roto i te mau rave'a haaparareraa e te mau faaanaanataeraa.

Te faaohipa nei te ao nei i teie mau rave'a atoa no te tomo e no te haru i te mau feruriraa o te taata e no te here i te taata i te varua o te ao nei o te Tau Apî, e ia faahepo i ta'na opuaraa e ia faaau i te reira i te hoho'a o te arii o te ao nei. E e rave rahi taata, ua faatupu atoa te mau Kerisetiano i te hoê feruriraa no te tau apî.

te mau hoho'a afata teata e te mau tumu parau papa'i no ni'a i te atâtaraa o te afata teata no te mau tamarii

E rave rahi mau faanahoraa i te afata teata ta tatou e ite ra, te vai ra te ohipa maere i roto (e mau tarot tarot aore râ aita, te hi'o tioata, Te, e tē vai atura.), te mau varua, e te hi'opo'araa fetia.

E rave rahi mau faanahoraa afata teata, faahoro, e te mau hoho'a teata (Parau) tiamaraa, Afa, tā'atira'a, Ora, pohe, Te mau nota, Fa'aterehia, Fa'aterehia, te viivii i te pae no te apeni, Mō'o, Te mau mana'o tauturu no te, Fa'ahou', te mau atua e te mau atua vahine, mau ĕê, zombies, e ua î roa i te mau ohipa tahutahu.

Aita roa ' tu e mea i nia i te afata teata, aita hoê a'e o teie mau hu'ahu'a i roto.

Te hinaaro nei te ao nei ia vaiiho outou i te hara e ia faati'aturi outou e, e mea maitai te hara e ia mana'o e, e mea tano.

Te faaite nei te afata teata i te mau ohipa a te diabolo e te faaitoito ra i te mau ohipa tahutahu e te mau mea hau atu i te natura (mea huru ê) Ao. Te faatere nei te diabolo i te afata teata, e te turu ra oia i to ' na hinaaro na roto i te mau faanahoraa. E mea na reira ïa, Ua riro mau â te afata teata ei ravea haapurororaa.

Ehia hora ta te hoê tamarii aore ra te taurearea e mataitai ra i mua i te afata teata i te mahana hoê? Ua ite te mau taiete haapurororaa ehia rahiraa taime ta te hoê tamarii e faaohipa i mua i te afata teata. No reira, E rave rahi mau faanahoraa a te mau tamarii e te mau afata teata tei î i te ohipa maere, Te mau mana'o tauturu no te, Fa'ahou', ha'api'ira'a, mau mana hau atu i te natura, e te tahi atu mau mea tahutahu.

Na roto i te afata teata, E au te feruriraa o te mau tamarii i te ao nei e te mau ohipa tahutahu

E rave rahi tamarii o te mana'o nei e e mea mau te mau ohipa tahutahu e te mana'o ra e e mea tano. E ere anei i te mea maere i te mea e, e rave rahi mau tamarii hi'opo'a, o vai tei horo'ahia mai? E e rave rahi tamarii tei roohia i te pouri?

Teie râ, no te mea ho'i e, e rave rahi Kerisetiano tei pae tino e te pae varua, te pee nei ratou i te tino i roto i te pouri e te haape'ape'a rahi nei ratou ia ratou iho, aita ratou e ite ra e ua haruhia ta ratou mau tamarii e te diabolo e te faaterehia ra ratou e te mau mana ino o te pouri.

E rave rahi metua Kerisetiano o te mana'o nei e, e mea taa ê ta ratou mau tamarii ia hi'opo'a ratou i te feruriraa e e mau ô taa ê ta ratou i te pae varua. Te mana'o nei ratou e mea nainai roa ta ratou mau tamarii no te taa i te Bible. Tera râ,, te vaiiho nei ratou i ta ratou mau tamarii ia amui atu i roto i te tau apî e ia haere i roto i te ao varua. Maoti i te faaue i teie varua ino ia faarue i ta ratou tamarii i roto i te i'oa o Iesu, te faahiahia nei ratou i ta ratou mau ô tahutahu.

Te mana o te faanahoraa o te tau apî i roto i te mau buka

i roto atoa (comic) te mau buka, te ite nei tatou i te opuaraa a te faanahoraa o te tau apî. Ua î te mau buka i te ohipa maere, mau mana hau atu i te natura, fanau-faahou-raa, Fa'ahou', Mō'o, te faanahoraa, te hi'o tioata, Te, tūtara'a, e te tahi atu mau mea tahutahu, e mana'ohia ra e mea tano.

Te mana o te tau apî i roto i te ohipa hautiraa

Eiaha tatou e haamo'e i te ao o te hautiraa. No te mea aita roa ' tu e hautiraa aita e (Parau) tiamaraa, taparahiraa taata, Afa, Te mau mana'o tauturu no te, pohe, fanau-faahou-raa, mau mana hau atu i te natura, Mō'o, Te mau mana'o tauturu no te, ha'api'ira'a, Fa'ahou', e tē vai atura.

Moekara, Te haapii nei te mau fare auri o te mau tarakona i te mau mana'o tumu no te tau apî e te neo-heathen. I roto i te Pokemon, te ite ra outou i te mau mana'o Hindu e Buddhist no nia i te tauiraa e te fanauraa faahou.

Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi te taata aita e ite ra, ia hauti ana'e te taata i te hoê hautiraa tei î i te mau mea tahutahu, Te farii nei ratou ia ratou iho i te mau ohipa tahutahu, te here nei ratou ia ratou iho i te mau demoni, te arata'i nei e te paraparau nei ratou i te mau varua ino. (A tai'o atoa: Eaha te atâtaraa o te hautiraa?). 

Ia farii ana'e ratou i te hoê ‘heheuraa’, te ti'aturi nei ratou e, no roto mai te reira i te Varua Mo'a e te arata'ihia ra ratou e te Varua Mo'a, area te parau mau ra, no ǒ mai te heheuraa i te mau varua ino e te arataihia ra ratou e ratou.

Eaha te mau huru o te tau apî i roto i te ekalesia?

E rave rahi mau huru o te tau apî i roto i te ekalesia. Te vai ra i roto i te tabula i raro nei te tahi o te mau huru e rave rahi o te mau haapiiraa e te mau ohipa o te tau apî i roto i te ekalesia:

  • Te taviniraa i te hoê Atua feruriraa e te hoê Iesu feruriraa, O vai tei hamanihia i roto i te feruriraa tino ia au i te hoho'a o te taata. Te hoê Atua feruriraa e o Iesu, o te farii i te mau mea atoa, o te farii e o te faaoromai i te mau taata atoa e te mau mea atoa, e tae noa'tu i te mau hara e te tahi atu mau haapa'oraa faaroo e te mau philosophia o te pato'i nei ia Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua.
  • Ua faaûruhia te faaroo e te mau haapiiraa i ni'a i te mau heheuraa pae varua, ōfa'i, Te mau mana'o, Te mau nota, e (I mua) te mau ohipa i tupu e te mau philosophia o te taata, E ere i te mea matauhia i te Bible, e (te parau a te Atua).
  • Aita e mata'u e te faatura i te Atua, Iesu Mesia, e te Varua Mo'a. Teie râ, te ino e te mahanahana no Iesu, te parau, e te mau mea o te Basileia o te Atua.
  • Te anaanatae rahi i te mau haapiiraa a te tino, fa'a'ōfa'i, e (pure; pure) Te mau rave'a o te faatumu nei i ni'a i te manuïaraa e te haamaitairaa o te taata mau, te vahi hau atu i te natura, Te mau faito apî o te mana hau atu i te natura, Te haereraa na roto i te mau mana hau atu i te natura, te raveraa i te mau tapa'o e te mau ohipa maere, e te mau haamaramaramaraa no nia i te mau demoni.
  • Te imiraa i te mau mana hau atu i te natura eiaha râ i te hinaaro o te Atua
  • A faatumu i nia i te mau ô pae varua eiaha râ i nia i te Taata horoa
  • Te faaroo rahi a'e i te mau ravea a te taata, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a maoti râ ia Iesu Mesia
  • Te faatumu rahi a'e i ni'a i te mau mana, mā'ea'ea, e te mau mea faahiahia a'e i te Parau a te Atua, haamo'araa, e te faahoturaa i te hoê huru paieti.
  • Te tautururaa ia'na iho i te tau apî, tā'atira'a, ‘I te maitai’ Te mau a'oraa e faatumu nei i ni'a i te mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o tauturu no te, e te manuïaraa o te mau taata i roto i te ekalesia.
  • Te hoê evanelia o te faatumu nei i ni'a i te mau taata, te manuïaraa i te pae materia, e te mau rave'a no te mau taata, eiaha râ ia Iesu Mesia e To'na Basileia
  • Te haapaeraa maa no te mau heheuraa, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mana'o tauturu no te, e te mau haereraa i mua i te pae materia
  • Te haapiiraa i te faaru'e ia outou iho i te taime a pure ai e te faaohiparaa i te pure e te mau rave'a hoho'a i roto i te feruriraa no te faaohipa i te tahi mau mea, Te mau mana'o, parau fa'a'ōfa'i, Tagata, e te tahi atu â
  • Te faaroo iti aore ra aita roa ' tu i te Bible. No taua tumu ra, aita te Bible e fariihia mai te huru mau, e aita te taata e haapao ra e e faaohipa i te mau parau a te Atua i roto i to ratou oraraa. Ia au i te mana'o o te mau taata e rave rahi, the Bible is outdated and doesn’t fit in their lives, and this present time
  • Christians don’t have a personal relationship with Jesus and the Father, but have developed their faith upon supernatural experiences, ha'amu, and stories of others.
  • Harmonize the Kingdom of God with worldly science and Eastern religions and philosophies. Moekara, believing that God appointed and blessed ma'i e Ua; taote.
  • A huge interest and belief in holistic healing and nutrition. Instead of believing and holding on to the truth, that by the stripes of Jesus Christ you were healed. (1 Peter 2:24)
  • Live and act, by using the methods and strategies of the world and out of feelings and emotions, eiaha râ ia Iesu Mesia; te parau.
  • Focus on unity and striving for peace and harmony between churches and to achieve that, make concessions and approve the works of darkness, hara, and all things, o te taa ê ra i te Bible e te hinaaro o te Atua.
  • Te hinaaro nei te ekalesia ia itehia, pā'oti, e te fariihia e te ao nei.
  • Ua riro te ekalesia mai te ao nei te huru, e no reira, te ite nei te ao nei i te fare i roto i te ekalesia
  • Te faaoromai i te pae faaroo e te fariiraa i te mau huru oraraa morare e te mau taatiraa i te pae tino. Eiaha e titauhia ia outou ia taui, Peneia'e o outou mai ta outou e riro ra, e te rave i te mau mea atoa ta outou e mana'o nei e, e mea maitai. E ti'a i te taata ia farii i te reira no te mea ho'i e, e here te Atua e ua hamani Oia ia outou mai ta outou e riro nei.
  • Te mana'o ore i te hara e te faaoromai i te hara (te mau mea atoa o te pato'i i te hinaaro o te Atua), no te tamau noa i te haere i roto i te (hape) te here i te ao nei. A ti'aturi e a fa'i e, aita e hara faahou. No te mea ua faaore Iesu i te mau hara.
  • Te parau ra te varua o te tau apî i roto i te ekalesia, aita e hara,
  • Te parau ra te mau haapiiraa no te tau apî i roto i te ekalesia, aita e haavaraa e aita e hade
  • Ua anoi te ekalesia i te mana'o o te tauiraa i te te mana'o poieteraa
  • Te haamauraa i te hoê faanahoraa ti'aturiraa, no te mea te vai ra te parau mau i roto i te feruriraa o te taata. No reira, E hamani te taata i to ratou iho oraraa. No te haapapu i ta ratou faanahoraa tiaturiraa, te tatara nei ratou i te mau irava Bibilia i roto i te tumu parau e te taui nei i te mau parau a te Atua, ia au i te huru feruriraa o te taata, to ratou oraraa, e te tau ta tatou e ora nei.
  • Tāne (te hamaniraa) i nia ' ' e i te Poiete
  • Te faateitei nei te taata ia ratou iho i ni'a i te Atua, te faariro nei ratou ia ratou iho ei atua, e te taui nei i Ta'na mau parau ia au i to ratou hinaaro tino, Te mau nota, e te mau hinaaro. Maoti i te faaapî i to ratou mau feruriraa na roto i te Parau a te Atua e te taui i to ratou oraraa ia au i te Parau
  • Aita e tauiraa i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano, area te mau Kerisetiano ra, e ora noa ratou i roto i te hara ia au i to ratou tino, te haamauraa i ta ratou iho mau ture.
  • A tiaturi i te parau tumu yin yang. Aita e maitai e aore râ, e ino; Te vai ra te ino i roto i te maitai atoa, e te vai ra te maitai i roto i te ino atoa. No reira, E vai tamau noa te maitai e te ino i roto i te mau taata atoa a vai noa.
  • A tiaturi i te karma e te hoê feruriraa maitai. No te mea e nehenehe ta outou e fana'o i te mau mea atoa ta outou e hinaaro na roto i te hoê feruriraa maitai e te paraparauraa i te mau parau tano. Teie râ, mai te peu e e mea mau te karma, no te aha râ Iesu i faasataurohia ' i?
  • Te haapapûraa puai i ni'a i te pehe, te himeneraa, ori, e te mau hoho'a i rapae. Ua riro atoa te reira ei faatereraa hau e te faaohipahia ra ei ravea no te faatupu i te mau mana'o e te mau mana'o au maitai. Na roto i te faaohiparaa i te pehe puai e te himeneraa i te mau tuhaa tamau o te hoê himene aore ra te i'oa o Iesu, Te tomo nei te feia mataitai o te ekalesia i roto i te hoê huru oaoa i te pae varua. A ori ai te tahi mau taata, e mau reva no roto mai i te mau peu tumu etene aore ra aita.
  • Te faaohiparaa i te i'oa o Iesu e To'na toto ei huru tao'a faahee aore râ ei tao'a maere
  • Te faaohiparaa i te mau tao'a e te mau rave'a natura ‘mo'a’ i roto i te ekalesia, no te faaoraraa, ha'apeu, e te haamoriraa, e te tahi atu â. no te faatupu i te mau mana hau atu i te natura e te mau faaiteraa hau atu i te natura. Ei hi'oraa, te satauro, nga auahi, farii honi, Te mau matini auahi, e te maramarama no te faatupu i te hoê huru, Te horo'araa na roto i te tuuraa i te rima no te farii i te paari rahi a'e, Farii, mana,  te te faatauraa taa ê, e te tahi atu â.
  • Te mau faaiteraa hau atu i te natura i roto i te tino, e au ra e mea paieti, tera râ, te vai ra te mau mana tahutahu ino o te faaitehia ra i roto i te tino. Mai te tahu (parau tohu haavare), ua haurangi i te varua, te ata ta'e e tape'a-ore-hia, te aueueraa, Te mau ohipa, te peeraa i te animala (Te mau), e te tahi atu â.
  • Te haapiiraa no te tau apî i roto i te ekalesia no te iritiraa i te mau uputa no te ra'i no te ite i te hanahana o te Atua e te horo'araa a te Atua i roto i to outou oraraa
  • Te faaohiparaa i te mau tapao taa ê no roto mai i te faaroo Hindu e te mau philosophia hitia o te râ
  • Te tahe ra te menema, te menema, e aore râ, te hopuraa i te ahu
  • Te mau tai'oraa pae varua, na roto i te faaohiparaa i te mau tareta; Keresetiano Tō'o.
  • Ha'utiraa papa'i melahi (te hoê hu'ahu'a o te ha'utiraa Ouija)
  • Te mau numera e te imiraa i te mau mea ngaro huna i muri mai i te mau parau atoa, i roto ihoa râ i te Faufaa Tahito, e te niu i te mau haapiiraa tumu e te mau rave'a apî i ni'a i teie mau heheuraa hau atu i te natura.
  • Ua amui atu oia i roto i te yoga, fa'aa'a iā 'oe iho, taputôraa tapone, mā'iti'i, e te tahi atu â.
  • A haamori e a faateitei i te mau ti'a faatere pae varua, a tuu ia ratou i ni'a a'e ia Iesu Mesia, e a ti'aturi i ta ratou mau parau i ni'a a'e i te Parau. No te mea ïa e, e rave rahi feia faatere o te farii nei i te reira, E faahemahia ratou e te te'ote'o e e rave rahi taime e topa ai ratou i roto i te hara.
  • No te haereraa te ekalesia i roto i te mau ohipa tahutahu, te vai ra te viivii i te pae taatiraa, Te mau nota, Fa'aterehia, Te hamani - ino - raa i te pae taatiraa, e fa'ata'a i roto.
  • A fa'i e, e ere hoê noa e'a, e rave rahi râ e'a o te arata'i i te faaoraraa, Atua, e te ora mure ore. No reira, Te farii nei te ekalesia i te tahi atu mau haapa'oraa faaroo e te tahi atu mau philosophia
  • Ua riro mai te ekalesia ei faanahoraa sotiare o te faatumu nei i nia i te mau ohipa sotiare, Fa'a'ōfa'i, e te fana'oraa i te hoê taime maitai.
  • E faaohipa te aupururaa i te mau ravea e te mau ravea o teie nei ao no roto mai i te ihi, te mau haapaoraa e te mau philosophia no te pae hitia o te râ. Moekara, na roto i te faaohiparaa i te mau ravea e te mau ravea hi'opoaraa e te mau ravea hitia o te râ mai te paturaa i te mau e'aturu mai Reiki mai. Te patu ra te hoê taata i te hoê e'aturu i roto i to'na feruriraa i te tau i ma'iri e te ho'i faahou ra i te taime mauiui aore ra te ohipa ino. I teie nei, e rave te taata i te tahi atu faaotiraa i roto i to ' na feruriraa. Ei faahopearaa, E farii te ohipa ino aore ra te hepohepo i te tahi atu tauiraa e e mou. I roto i te ekalesia, E faaohipa ratou i teie ravea e e faaô atu ratou ia Iesu i roto i te reira. Te haamana'o nei te hoê taata i te mau mea i ma'iri, i te taime hepohepo e te ohipa ino. E faatitiaifaro te fifi i muri a'e i te horoaraa ' tu i te reira ia Iesu. Teie râ, na roto i te faaohiparaa i teie mau ravea tahutahu, e amui atu te taata i roto i te mau ohipa tahutahu

Nahea ia arai i te mana o te tau apî i roto i te ekalesia?

Na roto i te tapearaa i te Bible, e tapea outou i te mana o te tau apî i roto i te ekalesia, Te Parau a te Atua. Te parau ra te Parau e hoê ana'e e'a. O Iesu Mesia taua e'a ra; te Tamaiti a te Atua ora. O Iesu Mesia te Faaora o te taata i topa.

Na roto ana'e ia Iesu Mesia e To'na toto e nehenehe ai te taata e faaorahia e e tahoêhia i te Atua

Ua parau Iesu ia'na, O vau te e'a, te parau mau, e te ora: aita e taata e haere mai i te Metua, tera râ, i vau (John 14:6-7)

Ua parau Iesu, aita Oia i haere mai no te faatupu i te hau i ni'a i te fenua nei, te tahi atu râ i roto i te pǔpǔ:

Ia parau outou e, e haere mai au no te horo'a i te hau i ni'a i te fenua? Te parau atu nei au e, Iy; te tahi atu râ i roto i te pǔpǔ: E pae vahi i roto i te hoê fare i vavahihia no te mea mai te reira te huru, e toru i nia i te piti i te piti i nia i te piti, e e toru i nia i te toru o te mau. E faataahia te metua tane i ni'a i te tamaiti, e te tamaiti i nia i te metua tane; te metua vahine, e te tamahine i ni'a i te metua vahine; te metua vahine i roto i te ture no te pato'i i ta'na tamahine i roto i te ture, e te tamahine i ni'a i to'na metua vahine i roto i te ture (Luka 12:51-53)

E nehenehe noa outou e farii i te hoêraa na roto i te riroraa Ta'na atu, te oraraa i muri a'e i te Varua, e te haapa'oraa noa ia Iesu; te parau.

E ere te tapearaa i te hoêraa i roto i te ekalesia i te mea e tia ia farii i te mau mea atoa (mai te peu), e te faainoraa i te ao nei (Faanahoraa). E mea ti'a i te ekalesia paruru i to'na mau uputa e te arai i te mau haapiiraa a te tino e te mau philosophia haavare tei faaûruhia e te mau heheuraa, ōfa'i, (I mua) ite, e te ite e te paari o teie nei ao, ia atea ê râ i te Parau, no te tomo.

Ua faaara a'ena Iesu e te mau aposetolo i te ekalesia tano, uru e te mau haapiiraa o te mau diabolo. No reira, e ere teie i te hoê mea apî.

Ia faaroo ana'e outou i te Parau a te Atua, ia fanau-faahou-hia outou, e ia pee ana'e outou i te Varua ma te haapa'o i te Parau, E nehenehe ta outou e hi'opo'a i te maitai e te ino, e ite i teie varua o te tau apî, e e tape'a i teie varua o te tau apî ia tomo mai i roto i te ekalesia.

Haapotoraa no te tau apî i roto i te ekalesia

I muri a'e i to outou taioraa i teie tumu parau, E nehenehe â outou e parau e o te ekalesia te tino o te Mesia? E tia anei ia outou ia farii, e ere faahou te ekalesia i te tino o te Mesia, ua riro râ oia ei tino o te taata e te ao nei, e ua riro mai ei ekalesia no te Tau Apî e te mau haapiiraa e rave rahi o te Tau Apî e te mau ohipa tahutahu?

Mea nafea te ekalesia i te faaôraa ' tu i roto i te mau ohipa tahutahu, E hi'opoahia i roto i te blogpost i muri iho: Te ekalesia.

Te mea faufaa roa ' ' e, o te, e te ekalesia mā'ohi ma te faarue i ta ' na mau ohipa tahutahu, ma te tuu i to ' na tino, e ma te ho'i atu ia Iesu; te parau, e te patu nei i te ekalesia i ni'a i te Parau e te Varua Mo'a.

'Ia riro ei miti no te fenua'

No roto mai i te: KJV, Te Basileia o te mau faaroo na W.Martin, Wikipedia

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.