Eaha te atâtaraa ia hi'opoa i te mau varua?

Ua riro te aniraa i te mau varua ei ohipa matau-maitai-hia, e rave rahi râ taata o te ore e ite ra i te atâtaraa ia ani i te mau varua. E rave rahi tumu e ani ai te taata i te mau varua. Te anaanatae nei ratou i te ite no ni'a i to ratou oraraa a muri a'e, e aore râ, te imi nei ratou i te hi'oraa i te pae varua, te ite huna e te paari, aore râ, te hinaaro nei ratou e paraparau i te feia pohe e e paraparau te hoê fetii tei pohe, hoa, e aore râ, te matau. E haere te taata i te hoê rave'a, te hoê taote ma'i, e aore râ, te hoê shaman, ua matau ratou i te mau varua e o te nehenehe e paraparau i te mau varua e te feia pohe. Tera râ,, i teie nei mahana, E paraparau te taata i te mau varua e e paraparau ratou i te mau varua e te feia pohe, e a paraparau i te mau varua o te mau tupuna. E paraparau ratou e te mau varua (o te feia pohe) na roto i te hoê pendulum, te hoê hi'o, Te mau mori hinu, hi'opo'a, te hoê airaa maa e toru avae, mau hoho'a, Te mau ha'uti (Hautiraa papa'i parau Ouija, hautiraa pene; Te fifi o Charlie Charlie), te mau faaohiparaa varua e ghost, fa'aa'a iā 'oe iho, te mau oro'a tahutahu, trance, e te tahi atu â. Teie râ, no te aha te aniraa i te mau varua e atâta ' i? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te aniraa i te mau varua e te feia pohe, e te ohipa tahutahu?

Eaha te fifi o Charlie Charlie?

Te fifi o Charlie Charlie, aka te hautiraa pene, Ua matau - maitai - hia te reira i rotopu i te mau piahi. E rave rahi mau piahi o te faahepohia ra i roto i te mau ohipa tahutahu na roto i te hinaaro e ite. No te mea e ere anei teie i te hoê ravea maitai e te ohie no te ite eaha te tupu a muri a'e? E piti pene ana'e ta outou e hinaaro, te hoê api parau e a ani i te hoê varua o Charlie te i'oa. O te reira ïa!

Ua riro te fifi Charlie Charlie ei huru taa ê o te ha'utiraa Ouija. Te uho o teie mau ha'utiraa, o te aniraa ïa i te mau varua o te feia pohe (fa'a'ōfa'i), E farii outou i te mau pahonoraa i ta outou uiraa na roto i te faaohiparaa i te hoê rave'a faaite; te mau pene, faatoro, e te tahi atu â.

Teie râ, eaha te tupu mai te peu e e ani outou i te mau varua e e farii outou i te hoê pahonoraa au ore aore ra e hinaaro-ore-hia? Aore râ, te tupu ra te tahi atu mea o ta outou i ore i ani? Eaha te tupu ia ite ana'e teie mau varua i roto i to outou oraraa e ia haamata i te faaino e i te hamani ino ia outou? E hapa ore anei teie mau hautiraa varua aore ra aita?

Mai ta te mau taata e rave rahi e parau ra e e tiaturi ra aore ra aita, e ere anei i te mea ino roa ia hi'opoa i te mau varua e te feia i pohe? E hi'opoa tatou i te atâtaraa ia ani i te mau varua.

Eaha te tupu i roto i te ao pae varua ia hi'o ana'e outou i te mau varua (o te feia pohe)?

Ia haamata ana'e outou i te ani i te mau varua, o te mea ïa ta te mau taata e rave rahi aita i ite pinepine, e tomo outou i roto i te vahi varua na roto i to outou iho mana (mana varua) e ia amui atu i roto i te ao o te mau ohipa tahutahu i te pae varua, e e aufau outou i te hoo no te reira. Eita ta outou e nehenehe e haere i roto i te ao o te mau ohipa tahutahu ma te ore e faatupu i te mau faahopearaa.

Atâtaraa ia ani i te mau varuaNa roto i to outou iho mana, e tomo outou i roto i te vahi pae varua (mā'ohima), e na roto i te aniraa i te mau varua e te feia pohe, te titau manihini nei outou i te mau varua ino (fa'a'ōfa'i) no te tomo i roto i to outou oraraa.

E tomo mai teie mau varua ino i roto i to outou oraraa, e horo'a i te mau mea ta outou i ani, e e haru i to outou oraraa (te tahi).

Te hinaaro nei te diabolo ia amui atu outou i roto i te mau ohipa tahutahu. No te mea ia tomo ana'e outou i roto i to ' na tuhaa fenua, e tomo mai oia i roto i to outou oraraa, e rave i to outou ora, e e faatupu i te mau ati rahi, fa'ahouhia, e te mauiui i roto i to outou oraraa.

Te hinaaro nei te diabolo e ta'na mau demoni e paraparau i te mau taata, ia farii i te mau taata, e te ora i roto i te mau taata. No te mea ho'i e, e nehenehe te taata e tomo i roto i te fenua natura e.

Hoê ta ratou misioni, no te haamou i te taata (te taata), no te mea ho'i e, o ratou te korona o te mau mea hamanihia a te Atua.

E rave rahi feia mataitai o te ekalesia o te haere nei i roto i te mau ohipa tahutahu

Mai te peu e e riro outou ei taata maere na roto i te aniraa i te mau varua e te uiraa ia ratou, Ua ineine te diabolo e te mau demoni i te horo'a ia outou i ta outou i ani. E horo'a ratou ia outou (upu mā'ohi) te ite e te paari, tō'ere, te parau mau, te haavare mai roto mai i te pouri. Te horo'a nei ratou ia outou i te mea ta outou i ani. Tera râ,, aita ratou e horo'a noa ra i te reira. E mea pinepine ratou i te hinaaro i te hoê mea, o to ' na ora.

E rave rahi taata e rave nei i te ohipa maere, e tae noa'tu i te feia e parau ra e, e kerisetiano ratou e e haere ratou i te fare pureraa.

Ehia rahiraa ‘Kerisetiano’ A haere i te fare pureraa e a farerei i te hoê taata tohu, Ārere, tai'o i ta ratou horoscope, e te ohipa maere? Ehia rahiraa ‘Kerisetiano’ Ia farii i te hoê varua matauhia?

E, ua taio oe i te reira ma te tano, Ua riro atoa te taioraa i te hoê horoscope ei pu no te tohu. Ia taio ana'e outou i te hoê horoscope, noa ' tu e no te arearea noa, te iriti nei outou i te uputa no te mau varua matauhia (fa'a'ōfa'i) no te tomo i roto i to outou oraraa.

Eita ta outou e nehenehe e ha'uti e te diabolo

Eita ta outou e nehenehe e ha'uti e te diabolo, aita roa ' tu e mea iti roa. Ia tomo noa outou i roto i to ' na tuhaa fenua, e hopu oia ia outou e e haru ia outou, noa'tu to outou mau opuaraa. E faatîtî te diabolo ia outou, te hamani ino ra ia outou, e i te pae hopea e haamou ia outou no te mea o te reira to ' na huru. Noa ' tu e aita outou i hinaaro e na reira, aita te reira e fifi no ' na. Te faatîtî nei oia ia outou.

No outou, e au paha te mau mea atoa mai te hoê hautiraa, e ere râ te reira i te hautiraa no ' na.

Ia ani noa ' tu outou ia ' na e ia titau manihini ia ' na, te mau varua ino, mau varua matauhia, e te mau varua maere, ha'api'ira'a, te viivii i te pae no te apeni, pāpā'amu, mata'u, Te mau nota, Tō'ē'ē, te haavare, Paranoia, e tomo mai te pohe i roto i to outou oraraa. E faatupu teie mau varua ino i te mau fifi i te pae feruriraa e te ma'i i roto i to outou oraraa.

Hoê ana'e varua ino paha (tiaporo) e tomo mai. Teie râ, e nehenehe atoa te mau varua ino e tomo mai i roto i to outou oraraa.

E nehenehe teie mau varua ino e faaite oioi mai aore ra i muri a'e i te hoê taime. Teie râ, hoê mea papû: E tomo ratou i roto i to outou oraraa e e faaite mai ratou i roto i to outou oraraa.

Peneia'e e faaroo oioi outou i te mau reo i roto i to outou upoo, Te faaite ra ia outou eaha te rave. Teie te mau reo o te mau varua ino, o te faatere nei i to outou feruriraa e te haapa'oraa ia ratou, A faatere i to outou oraraa.

E mea titauhia te hoê mana teitei a'e no te faaru'e i te mau varua ino i to outou oraraa

Eita teie mau varua ino e haere ê atu no te aha ratou e haere ai? I muri a'e i te mau mea, ua titau manihini outou ia ratou i roto i to outou oraraa. Te hoê ana'e taata e mana e te mana teitei to ' na o te nehenehe e turai ia ratou ia haere, e taua Taata ra, oia nei, Iesu Mesia!

I roto ana'e i te Te i'oa o te Mesia; i roto i to'na mana i roto i to'na mana i roto i to'na mana i roto i to'na mana, E nehenehe te hoê taata e faaorahia mai i te mau faaheporaa atoa, te faatîtîraa, e te fariiraa i te diabolo!

Ephesia 1:20-21 Te ohipa ta'na i rave i roto i te Mesia i to'na faati'araa mai ia'na mai te pohe mai e to'na faaturaraa ia'na i to'na iho rima atau i te mau vahi o te ra'iAita e rave'a ê atu, e aita ' tu ê atu, o vai te nehenehe e faaora i te hoê taata. E ere hoê taata aravihi i te pae no te feruriraa, te hoê taote feruriraa, te (Māpōti)taote, te hoê shaman, aita atoa na roto i te mau ravea rapaauraa, Fa'a'itira'a, e aore râ, te mau raau.

O Iesu Mesia ana'e te nehenehe e faaora ia outou!

E rave rahi taata, o tei ore i ite i te atâtaraa o te aniraa i te mau varua e o tei apiti atu i roto i te mau ohipa tahutahu, na roto i te tahu, Mō'o, Ta'e, necromancy, e tē vai atura., e te mauiui e te mauiui i roto i to ratou varua e to ratou tino (te mau fifi i te pae feruriraa e te ma'i tino).

Eaha, no te rahi o to ratou mau ma'i feruriraa, e tia ia ratou ia faaea i te fare ma'i. E rapaauhia ratou no to ratou ma'i feruriraa e e horoahia te mau raau taero (Te mau raau) no te faatere ia ratou.

Tera râ,, Eita te mau raau taero e faaora i te taata. E faaore noa te mau raau taero i te tahi mau ohipa i roto i to ratou roro (mana'o) e to ratou tino. Ia ore teie mau varua ino ia faaite ia ratou iho.

Teie râ, eita te mau raau taero e tiavaru i te mau demoni e e faaora i te taata.

Nafea te anaanatae o te taata e faatupu ai i te faatîtîraa e te mauiui i te pae varua

Ehia rahiraa taata o tei tapeahia i roto i te vahi atea e o te hamani - ino - hia e o te haamouhia ra e teie mau varua ino? No te mea noa râ e ua anaanatae ratou i te ite no nia i to ratou oraraa a muri a'e, aore ra ua hinaaro ratou e fana'o i te paari huna a'e, aore ra ia paraparau i te hoê melo o te utuafare aore ra hoa tei pohe no te mea ua mana'o ratou ia ratou?

Te vahi pe'ape'a râ, ma'i, Ua; taote, e ta ratou mau ravea rapaauraa (e tae noa'tu i te mau raau taero) eita e nehenehe e tauturu i te taata ma'i. No te aha? No te mea te tumu o to ratou fifi i te pae varua, eiaha râ i roto i te ao tino (ānaha).

No roto mai teie mau demoni i te vahi pae varua, tera râ, e faaite ratou ia ratou iho i roto i te vahi natura ra, i roto i te oraraa o te hoê taata. No reira, E nehenehe ana'e te hoê taata e mana teitei to ' na i roto i te ao pae varua e tiavaru i teie mau demoni.

Eita te mau varua ino e nehenehe e faaorehia na roto i te mau ravea mau, mai te mau raau taero, Te mau rapaauraa, Te mau rave'a rapaauraa, te mau ravea e te mau peu tahutahu, e te tahi atu â.

Ia tapeahia te hoê taata e ma'i feruriraa to ' na i te fare ma'i aore ra ia tapeahia i roto i te hoê pû rapaauraa, Eita te huru tupuraa e maitai a'e; tera râ, e ino noa ' tu â te reira e e hope i te pohe.

Na roto ana'e i te i'oa o Iesu, e nehenehe teie mau varua ino e tiavaruhia. Na roto ana'e ia Iesu e To'na toto, ia faaorahia te hoê taata e ia faaorahia mai i teie mau varua ino.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te aniraa i te mau varua?

Te opani ra te Bible i te aniraa i te mau varua e te parau ra te reira i muri nei no nia i te aniraa i te mau varua:

Eiaha e haape'ape'a i te feia e mau varua matau to ratou, Eiaha atoa e imi i te mau taata maere, ia viivii e ratou: O vau te Fatu (Ture 19:31)

Ua riro te Bible ei tapo'i, A farii i te paariE te varua o te fariu i muri mai i te mau varua matauhia, e i muri a'e i te mau ma'i, no te haere i muri ia ratou, E faatoro atoa vau i to ' u mata i taua varua ra, e e haamou atu oia ia ' na i rotopu i to ' na nunaa. Na reira, a haamo'a ia outou iho, e ia mo'a outou: no te mea o vau nei te Fatu (Ture 20:6-7)

Eiaha e itehia te hoê taata i rotopu ia outou o te faaue i ta ' na tamaiti aore ra ta ' na tamahine ia haere na roto i te auahi, aore ra te faaohipa ra i te tahu, e aore râ, te hoê taata mata'ita'i i te mau tau, e aore râ, te hoê taata maere, e aore râ, te hoê vahine maere, Aore râ, te hoê taata maere, e aore râ, te hoê taata a'o e te mau varua matauhia, e aore râ, te hoê taata tahutahu, e aore râ, te hoê taata pohe. No te mea ho'i e, te feia atoa e rave nei i teie mau mea, e mea faufauhia ïa i mua i te Fatu: e no teie mau ohipa faufau, ua pei atu te Fatu to oe Atua ia ratou i mua ia oe (Deuteronomi 18:10-12)

E ia parau ana'e ratou ia outou, A imi i te feia e mau varua matau to ratou, e te feia tahutahu o te peep, e taua amuamu ra: Eiaha te hoê nunaa ia imi i to ratou Atua? no te feia ora i te feia pohe? I te ture e i te iteraa papû: mai te mea e, aita ratou e parau mai te au i teie parau, no te mea ïa e aita e maramarama i roto ia ratou. E e haere ratou na roto i te reira, aita e po'ia e te po'ia: e e tupu te reira, ia pohe ana'e ratou i te po'ia, E haape'ape'a ratou ia ratou iho, e te faaino i to ratou arii e to ratou Atua, e hi'o i ni'a. E e hi'o atu ratou i ni'a i te fenua; e inaha, te fifi e te pouri, te oto o te mauiui; e e faahoro-ê-hia ratou i roto i te pouri (Isaiah 8:19-22)

Eaha te tupu i roto i to outou oraraa ia amui ana'e outou i roto i te mau ohipa tahutahu?

Ia haere ana'e outou i te hoê taata e varua matau to'na- te hoê taata tahutahu, te hoê vahine maere (taote), te hoê rave'a, te hoê taata maere, te hoê taata tohu, te hoê shaman, te hoê taata a'o e te mau varua matauhia, e aore râ, te hoê taata pohe- E viivii outou; te viivii, e te viivii.

Ia hi'opo'a ana'e outou e ia uiui ana'e outou i te mau varua e aore râ, i te hoê pŭpŭ taata, E viivii atoa outou i te basileia o te pouri.

E tomo mai te hoê varua matauhia e e afa'i atu i te tahi atu mau varua no te haru ia outou. E nehenehe to outou paari e rahi, e peneia'e e nehenehe ta outou e tohu i te tau no a muri a'e na roto i te mau varua, tera râ, na te diabolo e teie mau varua ino e faatere i to outou oraraa.

Eaha te ohipa i tupu i nia ia Saula i to ' na aniraa i te hoê taote e to ' na aupuru ia Samuela?

I roto i te oraraa o Saula, te ite nei tatou i te ohipa i tupu i muri a'e i to ' na paraparauraa i te hoê vahine e varua matauhia to ' na i Endor e to ' na paraparauraa i te hoê taata pohe (Samuela): Ua haapohe o Saula ia ' na iho (1 Samuela 28:7-25; 31:4-5).

E mea ti'a ia outou ia ani noa i te Atua e te Parau a te Atua, eiaha râ i te tahi atu mea. Eiaha outou e uiui no nia i te mau ohipa e tupu a muri a'e aore ra ia hinaaro e paraparau i te hoê melo o te utuafare aore ra hoa o tei pohe, e mea ti'a râ ia outou ia horo'a i to outou ora i roto i te rima o te Atua e a ti'aturi i te Atua no te tau no a muri a'e.

Eaha, Te faaite mai nei te Atua i te mau mea ia outou, e i te tahi mau taime, Eita te Atua e farii. Teie râ, mai te peu e e rave outou e e tapea outou ia Iesu, te parau, te pu o to outou oraraa, e faariro ia'na ei Ofa'i e ei vahi haapuraa, e maitai ïa te mau mea atoa.

Ua riro anei te Ekalesia ei faanahoraa sotiare e?

I te roaraa o te mau matahiti, ua riro te ekalesia ei faanahoraa sotiare eiaha râ ei mana puai a te Atua. E mea iti roa aore ra aita mana faahou. Uafa, o te Tino ïa o te Mesia e o Iesu Mesia ei Upoo, e ti'a ia riro ei faanahoraa pae varua puai roa a'e i ni'a i te fenua nei. Tera râ,, Maoti i te faaora i te taata e te faaora ia ratou i te haavîraa u'ana a te pouri, te ohipa e tupu ra i teie mahana, e rave rahi ekalesia o te arata'i nei i te mau taata i mua i te mau taote, Ua; taote, e te tahi atu mau pŭpŭ o te ao nei.

Ua riro te ekalesia ei mea tino, Ma'ohi, e te faanahoraa sotiare i ni'a i te ite e te mau ohipa a te taata, eiaha râ ia Iesu Mesia, te buka, e Ta'na ohipa.

te haavare faufaa ore o te philosophia a te taataA ara maitai i te hoê taata e horo'a ia outou i te filosofia e te deceit, i muri a'e i te peu tumu o te mau tane, i muri a'e i te mau faatereraa o te ao nei, Aita râ i muri a'e i te Mesia. No te mea ho'i e, te parahi ra te î atoa o te Atua i roto ia'na. E mea ti'a ia'na ia rave ia'na, o te Upoo ïa o te mau mana faatere atoa e te mana atoa: I roto atoa i te piha haapiiraa, ua peritomehia outou e te porohita i hamanihia ma te rima, no te faaore i te tino o te mau hara a te tino na roto i te poro'i o te Mesia: Ua tanumia i piha'i iho Ia'na i roto i te bapetizoraa, i reira atoa outou i faati'ahia mai ai Ia'na na roto i te faaroo i te ohipa a te Atua, Na vai i faati'a ia'na mai te pohe mai (Kolosa 2:8-12)

E mea ti'a i te ekalesia ōhipa o ta ' na mau ohipa riaria e te ho'iraa ' tu ia Iesu; te parau, e patu i ni'a Ia'na.

Ua tae i te taime no te ekalesia ia ite i to'na enemi mau e ia haamata i te ite e i te farii i te vahi pae varua, e te tama'i pae varua ta ratou e faaruru nei.

Ua tae i te taime no ratou ia haapii no nia i te Basileia o te Atua, o te hoê ïa Basileia pae varua. Teie râ, te ravea hoê roa e nehenehe ai te hoê taata e haapii no nia i te Basileia o te Atua e e tomo i roto i te Basileia, o te fanau - faahou - raa ïa i roto i te varua, te mana o te Varua Mo'a.

Te mau, A ti'a mai, a ite i te parau e a haamau i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei

Ua tae i te taime no te ti'a mai i ni'a i te Parau, no te ite i te Parau; Iesu. No te riroraa ei huiraatira no te Basileia o te Ra'i; e tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), Te haere nei ratou i muri a'e i te Varua, Aita râ i muri a'e i te tino, e te haamauraa i te Basileia o te Atua i ni'a i teie fenua.

Nahea tatou ia, ei ekalesia, haamau i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei? Na roto i te haapa'oraa i te Atua, te raveraa i To'na hinaaro, e te afa'iraa i te parau apî maitai no ni'a ia Iesu Mesia, o te turai i te taata ia tatarahapa, e te faaoraraa i te taata i te faaheporaa a te diabolo, e te te vavahiraa i te mau ohipa o te pouri.

E rave rahi te mau taata, o tei hamani-ino-hia e o te mauiui nei i te faaheporaa a te diabolo. E haere ratou i Te mau mana'o tauturu no te, aita râ e taata e nehenehe e tauturu ia ratou.

E nehenehe ta Iesu Mesia e faaora ia outou

O te mau tamarii mau ana'e a te Atua te nehenehe e faati'a i te taata na roto i te i'oa o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua. Te papa'i nei au i te mau ‘tamarii mau’ a te Atua, no te mea te mana'o nei te tahi mau Kerisetiano e e mau tamarii ratou na te Atua, tera râ, te ora nei ratou mai te ao nei; Te hoê â oraraa e te tahi atu taata, o tei ore i ite ia Iesu e aita ta ratou e taairaa e te Atua na roto ia Iesu.

Te parau nei ratou e, aita râ ratou e. No te mea e, mai te tahi atu, Eita ratou e rave i te mau ohipa mai te ao nei e e imi i te mau " faatitiaifaroraa " no to ratou mau fifi i roto i te ao nei. E papa'i hau atu â no ni'a i te reira e mea nahea te Parau a te Atua e faaara ai ia tatou te mau faatere o te ino i roto i te tahi atu blog.

Nafea ia faaorahia mai i te mau ohipa tahutahu?

Peneia'e e kerisetiano outou e ua hi'opoa outou i te mau varua e ua taio outou i te mau horoscope, ua haere paha outou i te hoê taata tohu, taata rapaau, taata taviri, taote maere, e tē vai atura., e te faaô atu i roto i te mau ohipa tahutahu, te mauiui i roto i te faaheporaa a te pouri, e te imiraa i te e'a no te faaoraraa.

Mai te mea e, o oe, I muri iho, te mea ana'e ta outou e rave, o te faaiteraa ïa i ta outou hara, A ani i te faaoreraa hara i te Fatu, e a faaue i teie mau varua ino ia faaru'e i to outou tino e to outou varua na roto i te i'oa o Iesu.

ua oti te reira i te satauroMai te mea e, te feaa ra outou i to outou mana i roto ia Iesu Mesia e aita outou i papû e, e mana anei to outou no te faaue i teie mau varua o te pouri ia haere ê atu, i muri iho a imi i te hoê taata, o vai tei ite i to'na mana i roto ia Iesu Mesia.

A imi i te hoê kerisetiano o te nehenehe e tauturu ia outou e o te faaora ia outou i teie faaheporaa

E mea mau te vahi pae varua. No te mea noa e eita ta te taata aita e nehenehe e ite e ere te ao pae varua i te auraa e aita te reira e vai ra.

Eita ta outou e nehenehe e ite i te mata'i, te vai ra râ te mata'i no te mea te ite ra outou i te mau faahopearaa o te mata'i. Tera râ,, eita ta outou e nehenehe e faatere i te mata'i na roto i te mau ravea mau (te mau pu no roto mai i te ao nei (te ao natura ra)), Eita te reira e nehenehe.

E hoê â huru no te mau varua ino (fa'a'ōfa'i). Eita ta outou e nehenehe e ite ia ratou, te vai ra râ ratou. No te mea te ite ra outou i te faahopearaa o teie mau varua. Tera râ,, eita ta outou e nehenehe e faatere i teie mau varua ino (fa'a'ōfa'i) na roto i te mau ravea natura, na roto i te faaohiparaa i te mau ravea mau, Te mau rave'a rapaauraa, Teo nei te mau, fa'a'ōfa'i, Te mau raau (te mau raau taero), e te tahi atu â.

A feruri hohonu i ni'a i te Parau i te ao e te pô

A rave i te Bible, te parau a te Atua, e faaapî i to outou feruriraa e Ta'na mau parau. A feruri hohonu i ni'a i te Parau i te ao e te pô, e eiaha te Parau ia faaru'e ia outou. A faaea noa i roto i te parau e a paari i roto i te Parau, ia paari outou i roto i te hoho'a o Iesu Mesia.

Mai te mea e, e taata ti'aturi ore outou, e ua ani outou i te mau varua, e ua amui atu ratou i roto i te mau ohipa tahutahu, e te hinaaro nei outou ia faaorahia outou i te mau mana o te pouri, i muri iho, a pii i te i'oa o te Fatu o Iesu Mesia, a tatarahapa e a horo'a i to outou ora Ia'na. A haere i te hoê ekalesia i to outou vahi o te nehenehe e faati'a ia outou na roto i te i'oa o Iesu Mesia.

Te vai ra te hoê e'a no te faaru'e; te vai ra te ti'aturiraa, e To'na i'oa o Iesu Mesia, tera râ, e mea ti'a ia outou ia rave i te taahiraa matamua.

E te mau raatira haapiiraa e te mau mana, Ua hamani oia i te tahi mau ofa'i no te faaineine ia'na, te upooti'a nei ratou i ni'a i te reira (Kolosa 2:15)

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.