Nahea outou ia ite i te mau peropheta hape i roto i to tatou nei anotau?

Te ite nei outou i te mau peropheta haavare i roto i to ratou mau huaai. E rave rahi mau kerisetiano, o te pii ia ratou iho te mau peropheta e ua ma'itihia oia i roto i te piha ohipa a te peropheta. Tera râ,, e ere teie mau peropheta atoa i ma'itihia e te Atua e e mau peropheta mau te reira. E rave rahi o ratou o te mau peropheta haavare, Nanana e paraparau i ta ratou iho mau parau e ei mea haavare. E mea pinepine te mau peropheta haavare, e e vai noa te mau peropheta haavare. Ua faaara o Iesu e te mau aposetolo ia ite te feia faaroo ia ite i te mau peropheta haavare. E hi'opoa tatou i ta te Bible e parau ra no nia i te mau peropheta haavare e to ratou mau huru, e mea nafea outou ia ite i te mau peropheta haavare i roto i te ekalesia i teie mahana?

Te mau peropheta i roto i te Faufaa Tahito

Aita vau i hapono i teie mau parau tohu, Ua rave râ ratou: Aita vau i paraparau ia ratou, ta ratou parau. Tera râ, mai te mea e, ua ti'a ratou i roto i to'u a'oraa, e ua tura'i to'u nunaa ia faaroo i ta'u mau parau, i muri iho, e mea ti'a ia ratou ia faaru'e ia ratou i to ratou huru ino, e no roto mai i te ino o to ratou mau ohipa (Jeremieh 23:21-22)

E ere te hoê peropheta a te Atua i te here-noa-hia. Nō te aha? No te mea e mea pinepine te hoê peropheta i te faaite i te mau parau tano no te faataaraa e te parururaa o te ekalesia (te putuputuraa o te mau ti'a, o vai tei fanauhia e o te Atua).

Jeremiah 23-22 tera râ, mai te mea e, ua ti'a ratou i roto i to'u a'oraa e ua tura'i to'u nunaa i to'u nunaa ia faaroo i ta'u mau parau, e mea ti'a ia ratou ia faaru'e i to ratou huru ino e te ino o ta ratou mau ohipa

Ia hi'o ana'e tatou i te mau peropheta i roto i te Faufaa Tahito, E pinepine ratou i te rave i te hoê ohipa fifi.

Aita te mau peropheta i roto i te Faufaa Tahito i au-maitai-hia e ua mauruuru-pinepine-hia e te mau taata. Ua here-maitai-hia ratou e ua mauruuru ratou i te taime a faaruru ai te taata i te fifi, fa'a'ōhipa, e te a'oraa parau.

Ia hinaaro ana'e te taata i te tauturu, Ua haere ratou i te mau peropheta, ua uiui i te mau peropheta, e ua ani ia ratou ia a'o.

E ere te mau peropheta a te Atua i haapii noa i te mau taata. Teie râ, e mau taata e e mau vahine ratou, o tei ora i muri a'e i te hinaaro o te Atua.

Aita ratou i ma'iti ia ratou iho no te riro mai ei peropheta. Tera râ, ua ma'iti te Atua ia ratou no te paraparau i To'na i'oa i To'na i'oa.

Ei hi'oraa, a hi'o na Amos e o Elizabeth. E taata hoona, i to te Atua piiraa ia ratou (1 Te mau Kingi 19:19, mau 7:14).

Ua hi'o te Atua i te mafatu o te hoê taata

Aita te Atua i imi i te haapiiraa, mā'ehia, Maʻa, e te tahi mau tane. Aita atoa te Atua e imi ra i te mau taata paraparau aravihi. Tera râ, te imi ra te Atua i te mau taata, o vai tei horo'a i te Atua.

Aita te Atua i hi'o i te (i) Tuhaʻa, tera râ, ua hi'o oia i te mafatu o te hoê taata.

Te imi nei te Atua i te mau taata e te mau aau here ta'na e nehenehe e faaite ia'na iho. Te mea ana'e ta te mau peropheta i rave, o te iritiraa ia ratou iho i ni'a i te Parau a te Atua, a faaroo Ia'na, e ia haapa'o Ia'na na roto i to'na mau parau i To'na nunaa.

Te mau peropheta haavare i roto i te Faufaa Tahito

I roto i te Faufaa Tahito, e rave rahi mau peropheta, eiaha râ i te mau peropheta atoa i papa'ihia e te Atua. E rave rahi taime, Te mau peropheta hape, Ua parau mai te Atua ia ratou e ua haere ratou i roto i te ‘O te i'oa o te Fatu’. Te ti'araa mau râ, Ua tohu ratou e, ia au i ta ratou iho mau orama, Fa'ahouhia, ite, Ō'opa, e te mea.

Ua paraparau ratou i te mau parau, aita te reira i noaa mai i te Atua, no ratou iho râ, no ratou iho e no te here. E rave rahi mau peropheta i tamata i te haamauruuru e ia upooti'a i ni'a i te mau taata no to ratou iho maitai e no te farii i te hoê rahi i muri nei.

Ua faaohipa teie mau peropheta haavare i te mau parau papa'i e ua horo'a i te mau fafauraa faahiahia i te mau taata. Te parau ra oia i te mea ta te mau taata i hinaaro e faaroo, ua farii ratou i te fariiraa a te nunaa. Teie râ, no to ratou mau tohu haavare (Tuatua ha'afa'ari), Ua haamo'e ratou i te mau taata e ua horo'a ia ratou i te ti'aturiraa. Ua turai to ratou mau peropheta i te mau taata ia tomo i roto i te mau huru ino, o tei faatupu i te hoê taa - ê - raa i rotopu i te Atua e to ' na nunaa.

Ua haapii mai te 400 te mau peropheta e to ratou mau peropheta haavare

I roto i te 1 Te mau Kingi 22 e 2 Te mau mea 18, Moekara, ua tai'o matou i te 400 pinepine, o vai te mau mea atoa i papa'ihia i ni'a i te arii. Ua tohu ratou, Eaha te auraa o te arii hinaaro ia faaroo. Aita ratou i farii roa i te Atua. No reira, e nehenehe te hoê varua haavare e ohipa i roto ia ratou.

Ahab, te arii o Iseraela, Ua hinaaro oia e afa'i ia Ramoth i Gilead, I rapae i te rima o Arama, te arii no Syria. Ua ui atu oia i a Jehoshatherat, te arii o Iuda, no te aroraa ia'na e o Ramoth.

Bible Scripture matthew 6-10 Thy kingdom come Thy will be done in earth as it is in heaven

Tera râ, ua hinaaro o Iehophat e ui na mua roa i te Fatu. Ua hinaaro o Jehoshaph e faaroo i ta te Fatu e parau no ni'a i teie ohipa.

No reira, ua haaputuputu te arii Ahab i te mau peropheta no Iseraela, i 400 te.

Ua ani te arii i te 400 E ti'a ia'na ia pato'i ia Ramoth no te aroraa aore râ, aita.

Te mau mea atoa 400 Ua pahono te mau peropheta e, e mea ti'a i te arii Ahab ia ti'a mai, e na te Fatu e horo'a i te reira i roto i te rima o te arii.

Teie râ, aita o Jehoshapha i tiaturi e ua ui atu i te arii e, aita anei te tahi atu peropheta ia uiui.

Ua pahono mai te arii Ahab ia Jehoshapha e te vai ra te tahi atu peropheta, O vai ta ratou e nehenehe e feaa. O Mi pii. Teie râ, ua riri roa o Micaia i te arii Ahab no te mea aita roa ' tu o Micaia i tohu maitai no nia ia ' na, o te ino noa râ. Teie râ, ua pii te arii i te hoê ofitie ia afai ia Micaia i nia ia ratou.

Ua parahi na arii e piti i ni'a i to raua mau terono, e te mau peropheta i mua ia ratou, te hō'iti'i, Ua arata'i mai o Micaia i te Micaia, ua ani o Micaia ia paraparau maitai i te arii e ia faaite i te mau parau a te tahi atu mau peropheta i te arii. Teie râ, aita o Micaia i farii i te hoê taata ia haamǎta'u aore ra ia ohipa ia ' na. E no reira, ua pahono mai o Micaia, A ora ai te Fatu, Eaha ta te Atua i parau mai ia'u, E na reira vau i te paraparau.

Te varua o te arii i roto i te vaha o te mau peropheta atoa o te arii Ahab

I te taime a parahi ai o Micaia i mua i te arii, ua uiuihia oia e e patoi anei ratou i nia ia Ramoth no te aroraa aore ra no te nuu. Ua pahono mai o Micaia e ua parau mai, “Reva, a'au: no te mea e faaora te Fatu i te reira i roto i te rima o te arii.” Te parau ra te arii, “Ehia rahiraa taime e a'o atu vau ia oe ia parau mai ia'u e, e ere te reira i te parau mau i roto i te i'oa o te Fatu?” ”

I muri iho ua parau o Micaia, Ua ite au i te mau mea atoa ta Iseraela i ite i ni'a i te mau mou'a, ei mamoe aita e tumu parau: e te Fatu, te Fatu, Aita teie mau: ia farii ratou i te mau taata atoa i to'na fare.

Ua parau te arii Ahab ia Iehophat, Aita anei au e parau atu ra ia ' na e eita oia e parau mai ia ' u, te tahi mau?

Ua tamau noa te Micaia, i'u, āre'a, te parau a te Fatu: Ua ite au i te Fatu e parahi ra i ni'a i to'na parahiraa, e te mau nuu atoa o te ra'i e ti'a ra i ni'a ia'na i ni'a i te rima atau. Ua parau te Fatu, Na vai e tura'i i te Ahab, e nehenehe oia e tia e e topa i Ramoth? E ua parau te hoê taata i teie huru, e te tahi atu mau parau. Ua tae mai te hoê varua, e te ti'a i mua i te Fatu, Ua parau, E tura'i au ia'na. Ua parau atu te Fatu ia'na, i hea? Ua parau maua, E haere au i te, e e riro vau ei varua maamaa i roto i te vaha o ta ' na mau peropheta. Ua parau maua, Ua riri oe ia ' na, māra'a: Haʻamata, e. teie, fa'a'ōfa'i, Ua tuu te Fatu i te hoê varua maamaa i roto i te vaha o teie mau peropheta atoa, e te Fatu, ua paraparau ïa i te ino no ni'a ia oe”

Ua faaite o Micaia i te mau parau a te Fatu i papa'i ia Zedekiah

Ua faaite te mau parau a Micaia i te Zedekiah, te tamaiti a Chenaanah. Ua haere atu o Zedekiah i Micaia, smote Micaia i ni'a i te mata, Ua parau, “No te paraparau ia oe, ua haere oia i te Varua o te Fatu?” ”

Ua pahono mai o Micaiah, “Na mua ' ' e, o Bender, o te ite ra i te reira i taua mahana ra, ia tomo ana'e oe i roto i te hoê piha i roto no te huna ia oe iho

Ua tuu te Arii i te Micaia i roto i te fare auri

I muri a'e i te mau parau o Micaia, Ua faaue te arii i ta ' na mau tavini ia tuu ia Micaia i roto i te fare auri. Ua faaue oia ia ratou ia horo'a ia'na i te faraoa e te pape no te farii e tae roa'tu i te taime e ho'i mai ai te arii i ni'a i te hau.

Ua faaroo te arii Ahab i te mau parau o te 400 te mau peropheta haavare e ua haere i te aroraa. Tera râ, ua haere oia i roto i te aroraa, ua pe'ape'a, no te mea e ere oia i te mea ino. Ua mana'o oia e, e nehenehe ta'na e haavare i te Atua. Teie râ, e haere noa te mau parau a te Atua i te.

Te mea ta te Atua i paraparau na roto i te vaha o Micaiah. Ua rave te hoê taata i te hoê apoo i roto i te hoê opuaraa e ua smote Ahab i rotopu i te mau amuiraa o to ' na riri. I taua ahiahi ra, ua pohe o Ahab e ua pohe to ' na toto i roto i to ' na pepe, i te afaraa o te ohipa.

Ua afaihia te arii i Samaria i te mahana i muri iho, i hea ratou i ta'i. I te taime a horoi ai te chariot i roto i te roto o Samaria, Ua tapo'i te mau uri i to ' na toto; e ua horoi ratou i ta ' na mauhaa tama'i; ia au i te parau a te Fatu, i ta'na i paraparau na roto i te vaha o te peropheta Elia (1 Te mau Kingi 19).

Aita o Micaia i faaite i te mau parau maitai no te farii i te arii e no te haamauruuru i te arii Ahab. No te mea aita o Micaia i mǎta'u i te arii Ahab, tera râ, ua mata'u o Micaia i te Atua.

Ua rave o Micaia i te mea ta te Fatu i faaue ia'na ia paraparau. Aita Micaia i tapea i te mau parau a te Atua, aita roa ' tu e mea iti roa. Aita atoa, i te taime a rave ai ratou ia ' na i te ahu e te tuuraa ' tu i roto i te fare auri. Ua haapa'o maitai noa o Micaia i te Atua e i Ta'na Parau. Ua faaite atu oia i te mea ta te Fatu i faaue ia'na ia paraparau.

Nahea te Atua i te iteraa i te mau peropheta haavare, Ua faaite te feia o tei haapii i te orureraa hau i te mau taata?

I Jeremiah 28 e 29, Te 2, o Ezekiela 22:28 (i rotopu i te tahi atu mau taata), Ua faaite te Atua i te mau peropheta haavare. Ua turai te mau peropheta haavare i te mau taata ia patoi i te Parau a te Atua eiaha râ i te faati'a i te mau taata e ia faaite ia ratou i to ratou mau hinaaro e ia faatupu i te reira i roto i te parau mau i ni'a i te e'a piti, eaha te tupu i ni'a i te oraraa o te mau taata.

te mau tiare hoho'a e te mau irava bible bibilia 4-4 Eita te hoê taata e ora na roto i te pane, tera râ, na roto i te mau parau atoa o te tupu mai i roto i te vaha o te Atua

Hanananah, te peropheta, Tā'ati'a, Fa'ato'ōti, tā'atira'a, Te faaitoitoraa i te mau parau tohu i te nunaa o te Atua e te peropheta Jeremiah. E mea mau te reira, i te mea e, tei raro a'e atoa o Jeremiah i te mana'o, e no ǒ mai teie mau parau faaitoito i te Atua. No reira, ua haapapu o Jeremiah i ta ' na mau parau na roto i te parauraa ia Hananiah, te mau parau a te Fatu, o ta ' na i paraparau mau â.

Teie râ, i to Jeremiah haereraa, Ua haere mai te parau a te Fatu ia Jeremiah.

Ua farerei te Fatu ia Jeremiah e ua parau mai e, aita Oia i tono ia Hananiah. Ua faaroo o Hananiah i te taata e tiaturi ra i te hoê haavare.

Ua haapii o Hananiah i te nunaa orure hau no te patoi i te Atua. No reira, Ua parau te Fatu, e i muri a'e i te hoê matahiti haapiiraa i roto i te hoê matahiti, E horo'ahia o Hananiah mai te mata o te fenua.

Ua pohe o Hananiah i te hituraa o te ava'e o taua matahiti ra.

Ua faaara te Atua ia Jeremiah no te mau peropheta, te mau hoa faaipoipo e te feia moemoeâ, Eiaha e ere i te mea ino roa

I Jeremiah 29, Ua faaara te Atua ia Jeremiah no nia i te mau peropheta, Fa'aito'ira'a, e te feia i moemoea, Eiaha e ere i te mea ino roa. Ua tohu mai ratou i te ' i'oa o te Fatu', aita roa'tu te Fatu i horo'a ia ratou!

Ua faaite te Atua i te mau peropheta haavare e ua faaite mai i te mau hara o te mau peropheta hape. Ua fafau te mau peropheta haavare, Ua parau oia e, ‘te i'oa o te Fatu’, e te orureraa hau i mua i te nunaa o te Atua.

Ua paraparau te Fatu na roto i te vaha o Jeremiah

Ua paraparau te Fatu na roto i te vaha o Jeremiah:

I te tahi a'e pae, ua parau te Fatu o te mau nuu, te Atua o te Atua, o Ahab te tamaiti a Kolaiah, e o Zedekiah, te Tamaiti a Maaseia, o te faaite ra ia outou i roto i to'u i'oa; Hi'o, E tuu vau ia ratou i roto i te rima o te arii Nebukadrezzar no Babulonia; e e haapohe oia ia ratou na mua ' ' e i to outou mata; E e farii ratou i te hoê ana'iraa i roto i te mau mea atoa o Judah, tei roto ia Babylon, ma'ohi'ohi, E au te Fatu i te Zedekiah e mai ia Ahab, te arii o Babulonia tei pohe i roto i te auahi; No te mea ua rave ratou i te ohipa ino i Iseraela, e ua rave oia i te ohipa e to ratou mau taata tapiri ", e ua faahiti oia i te mau parau i roto i to'u i'oa, aita vau i faaue ia'u ia; Ua 'ite au, mātou, i ni'a i te Fatu (Jeremieh 29:21-23)

I muri iho ua haere mai te parau a te Fatu ia Jeremiah, ma'ohi'ohi, Ia au i te mau mea atoa no ni'a i te faatîtîraa, ma'ohi'ohi, No reira, ua parau te Fatu ia Shemaia, te Nehelamte; No te mea ua faaite mai o Shemaia ia outou, e ua tono vau ia ' na, e ua turai oia ia outou ia tiaturi i te hoê haavare: No reira, a parau atu i te Fatu; Hi'o, E faautua vau ia Shemaiah i te Nehelamte, e ta'na huero: Eita ta'na e nehenehe e rave i te hoê taata i rotopu i teie nunaa; Eita roa'tu oia e faaea i te maitai o ta'u e rave no to'u mau taata, i ni'a i te Fatu; no te mea ua haapii oia i te pato'iraa i te Fatu (Jeremieh 29:30-32)

Ua ite ratou i to ratou mau peropheta i te mau mea e te mau mea maamaa: e aita ratou i ite i teie i'oa, e 'oe; tera râ, ua ite ratou i te mau hopoia hape e te mau tumu no te moe (Te 2:14)

Ua faaara o Iesu i te feia faaroo o te mau peropheta haavare e nafea ia ite i te mau peropheta haavare

Ua faaara o Iesu i te feia e faaroo ra i te mau peropheta haavare, E haere mai te reira i nia ia ratou na roto i te ahu o te mamoe, ō'o'i Te mau hu'ahu'a. Ua faaite mai oia e e nehenehe ta outou e ite i te mau peropheta haavare na roto i to ratou mau huaai. Eita te hoê tumu raau maitai e nehenehe e faatupu i te mau huaai ino e te hoê tumu raau ino e eita e nehenehe e faatupu i te mau huaai maitai.

A ara i te mau peropheta haavare, o te haere mai nei ia outou na roto i te ahu o te mamoe, tera râ, e mea ino roa ratou. E ite outou ia ratou na roto i to ratou mau huaai. E putuputu te mau tane i te mau vine, e aore râ, te mau hoho'a? E nehenehe atoa te mau tumu raau maitai atoa e faatupu i te mau huaai maitai; tera râ, te faatupu nei te hoê tumu raau ino i te mau huaai ino. Eita te hoê tumu raau maitai e nehenehe e faatupu i te mau huaai ino, aita atoa te hoê tumu raau ino e faatupu i te mau huaai maitai. Te mau tumu raau atoa o te ore e ere i te mea maitai roa, e ua patu i te auahi. E ite outou ia ratou i te vahi i reira to ratou mau huaai (Mataio 7:15-20)

E ti'a mai te mau peropheta haavare e rave rahi, E mea ti'a i te mau mea e rave rahi e te tahi mau mea (Mataio 24:11)

E haamata te mau melo hape, E mea ti'a, e te mau tapao rahi e te mau mea faahiahia; i nia i te 'oe, mai te peu e e nehenehe, E mea ti'a ia ratou ia faaite i to ratou mana'o (Mataio 24:24)

I roto i te Mataio 7:21-23, Ua parau Iesu, o te reira ana'e, o te rave nei i te hinaaro o te Metua, E nehenehe e tomo i roto i te Basileia o te ra'i.

Te mau peropheta ino i roto i to ratou tino

I teie mahana, E rave rahi mau peropheta haavare, o vai tei ora mai i roto i to ratou tino. Te tohu nei te mau peropheta haavare i te mau mea ta ratou e ite nei e e peropheta i muri a'e i to ratou mau ite, mā'ea'ea, Te mau nota, Te mau mana'o, e te tahi atu â. eiaha râ te Varua Mo'a. E mea maamaa roa ratou e ua arata'ihia ratou e te tino eiaha râ te Varua. E haere ratou i muri a'e i te tino e te peropheta i muri a'e i te tino.

E rave rahi mau peropheta e paraparau nei, tā'atira'a, Fa'ato'ōti, e te faaitoitoraa i te mau parau no nia i te oraraa o te mau Kerisetiano, aita roa'tu te Fatu i faahiti a'enei i teie mau parau.

te hoho'a hoho'a e te huru irava e te mau irava bible bibilia 24:24 E ti'a i te mau Mesia haavare e te mau peropheta haavare ia horo'a i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia

Aita ratou e peropheta i te parau mau o te Atua, tera râ, te faaite nei ratou i te haavare e te haavare. No reira, E haapohe ratou e rave rahi varua, O vai tei ti'aturi:

E au i te mau peropheta maamaa, te pee ra te reira i to ratou iho varua, aita! Iseraela, E au te mau peropheta i te mau hu'ahu'a i roto i te mau medebara. Aita outou i tomo i roto i te mau vahi taa ê, aita atoa te upoo parau no te fare o Iseraela ia ti'a i roto i te aroraa i te mahana o te Fatu. Ua ite ratou i te vanity e te hanahana, ma'ohi'ohi, Ua parau mai te Fatu: e aita te Fatu i tono ia ratou: e ua turai ratou ia vetahi ê ia tiaturi e e haapapu ratou i te parau.

Aita anei oe i ite i te hoê hi'oraa maitai, e aita anei oe i paraparau ma te hanahana, e noa ' tu, Ua parau te Fatu; aita vau i paraparau?

No reira, a parau atu i te Atua; No te mea ua faahiti outou i te parau, e te mau mea, āre'a, fa'a'ōfa'i, ua hau atu i te, Te Atua. E te vai ra to ' u rima i nia i te mau peropheta o te ite i te vanity, Te vai ra teie hanahana: Eita ratou e vai i roto i te putuputuraa o to'u nunaa, eita atoa ratou e papaihia i roto i te papairaa o te fare I te, eita atoa ratou e tomo i roto i te fenua no Iseraela; e e ite oe e, o vau te Fatu.

“Ua turai te mau peropheta haavare i to'u nunaa na roto i te parau, Hau; e aita e hau e mea hau”

No te mea, noa ' tu e ua hamani ratou i to ' u nunaa, ma'ohi'ohi, Hau; e aita e hau e mea hau; e te hoê taata, e, R, Ua rave te tahi atu mau taata i te reira i te tahi atu mau mea: A parau atu ia ratou, o te faaohipa i te reira na roto i te mauhaa tama'i, e topa te reira:e ti'a ia riro ei ve'ave'a; e, E mau ofa'i rarahi, E topa; e e faaho'i-faahou-hia te reira. Lo, i te taime a topa ' i te patu, Eiaha e parau faahou ia outou, I reira te vahi faaearaa i reira to outou tuuraa ' tu i te reira? No reira, a parau atu i te Atua; E faaho'i atoa vau i te reira e te hoê mata'i rorofai i roto i to'u ahu; e te vai ra te hoê pape pu'e i roto i to'u riri, e te mau ofai rahi i roto i to ' u ahu no te amu i te reira.

E vavahi vau i te patu o ta outou i inu e te hoê pereoo, A afa'i i te reira i ni'a i te repo, e no reira, e itehia te niu o te niu, e e topa, e e amu outou i te maa i ropu: e e ite oe e, o vau vau. E rave au i to'u riri i ni'a i te patu, e i nia ia ratou, ua faaohipa ratou i te reira e te hoê tao'a tahi, e parau atu, Aita te patu e, aita ratou i haamau i te reira; A ta'o, te mau peropheta a Iseraela o te faataa ra ia Jerusalema, e te ite nei i te mau orama no te hau, e aita e hau, Te Atua (Ezekiela 13:3-16)

Te mau tamahine a te nunaa Te mau tamarii i roto i to ratou iho aau

Fa'atere'ere, ta'na tamaiti, ua faataa ratou i te mau tamahine a ta outou mau tamarii, o to ratou iho aau; e te peropheta no te pato'i ia ratou, E te parau i te parau, No reira, ua parau te Atua; Te vai ra te mau hu'ahu'a atoa no te mau vahine, e a hamani i te mau kerchiefs i ni'a i te upoo o te mau ti'araa atoa no te imi i te mau varua! E imi oe i te Te mau varua o to'u nunaa, e e faaora outou i te mau varua o te haere mai ia outou? E e haapapu outou ia ' u i rotopu i to ' u nunaa no te tamâ i te parei e no te faraoa, no te faaore i te mau varua o te ore e pohe, e no te faaora i te mau varua ora o te ore e ora, ia faaroo to outou nunaa o te faaroo nei i to outou mau haavare?

Te vahi i reira te Atua i parau ai i te Atua; Hi'o, Te pato'i nei au i to outou mau pi'o, i reira outou e imi ai i te mau varua ia rere, E e hama vau i te reira i roto i to outou mau rima, E vaiiho oia i te mau varua ia, e tae noa'tu i te mau varua o ta outou e imi no te faatupu i te reira. E roimata atoa to outou mau ahu, e a horo'a i to'u mau taata i rapae i to outou rima, e eita te reira e riro faahou ei rima no te imi; e e ite oe e, o vau vau. No te mea e, ua hamani oe i te mafatu o te peapea, Aita hoê a'e i te tahi atu mau mea; e te haapuairaa i te mau rima o te hara, eita oia e ho'i mai i to ' na huru ino, Na roto i te faaoraraa ia'na i te ora: No reira, e ite outou i te tahi atu mau mea, Aita te mau ea: no te mea e faaora vau i to'u mau taata i rapae i to outou rima: e e ite oe e, o vau vau (Ezekiela 13:17-23)

ua aratai te mau parau tohu hape i te nunaa o te Atua

Ua ite teie mau peropheta haavare i te mau vanity e ua a'o atu ai i te mau hoho'a. Ua pee ratou i to ratou iho varua e ua tohu ratou i muri a'e i ta ratou iho mau hi'oraa. Ua paraparau ratou i te hau, aita râ e hau i te. E ua arata'i ratou i te nunaa o te Atua. Ua turai teie mau peropheta haavare i te mau taata ia patoi i te Parau a te Atua. E faatupu ratou i te mau mea o tei patoi i te hinaaro o te Atua. Ua vaiiho ratou i te taata ia haere i roto i te mau hara e te mau hinaaro.

No te mea e, ua mana'o te taata i te mau peropheta haavare mai tei tonohia mai i roto i te Fatu. Ua mana'o te taata e ua paraparau te mau peropheta haavare i te mau parau a te Atua e ua haere mai ia au i te hinaaro o te Atua. Ua mana'o, e na roto i te hi'opoaraa i te mau parau o teie mau peropheta haavare, E haere ratou i ni'a i te e'a ti'a o te oraraa. E ere râ te reira.

Te mau peropheta haavare, tei ‘faaauhia’ tei piihia e te Fatu, Ua arata'i te mau taata o te Atua i to ratou mau parau ino i roto i te mau mea atoa e te haavare.

Maoti i te faaafaro i te reira, e vaiiho te mau peropheta haavare i te nunaa o te Atua ia ratou. E mea na reira ïa, ua haapuai ratou i te mau rima o te hara, eiaha e faarue ia ratou i te mau ravea ino. Ua faaite mai ratou i te mea ta te mau taata e hinaaro e faaroo, aita râ e parau e ua ti'a i te Fatu ia parau. Ua parau te mau peropheta haavare e e mea maitai te mau mea atoa. Ua tohu ratou i te hau, Noa'tu e, e ere i te mea maitai, e aita roa'tu e hau i te.

Te hinaaro nei te mau Kerisetiano e faaroo i te mau parau tohu no nia i te mau parau tohu

Te tupu noa ra â te hoê â ohipa i roto i to tatou taime. Te hinaaro noa nei te mau Kerisetiano e faaroo i te reira, Fa'ato'ōti, e te faaitoitoraa i te mau parau peropheta eiaha râ i te mau parau tohu ino e aore râ, te faati'araa. Aita ratou e hinaaro e farii i te mau peropheta, o te faaite ra i ta ratou mau hara e a faaafaro i te reira. Aita, E titau manihini ratou i te mau peropheta matau-maitai-hia, o te hoê â huru e te paraparau nei i te mau parau tohu maitai e te faaitoito.

te hoho'a thorn amaa 1 oia; mau 4-1 eiaha e faaroo i te mau varua atoa, te tamata nei râ i te mau varua, no te Atua anei ratou no te mea e rave rahi mau peropheta haavare e haere ê atu i te ao nei

Aita te taata e hi'o ra i te hotu o te oraraa o teie mau peropheta. Aita ratou e hi'o mai te peu e e fana'o ratou i te hotu o te Varua e aore râ, te hotu o te tino (Te mau mana'o tauturu no te, Mō'o, Te mau nota, te viivii i te pae no te apeni, Fa'aterehia (fa'ata'a), tia, tere, Fa'ahouhia, Fa'ahoro, te māuruuru, here no te moni, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, I itehia, āmui, ha'api'ira'a, iti, e te tahi atu â).

E hi'o ratou i to ratou i'oa e/aore râ, te mau upoo parau, (āmui) ōrama'ohu, manuïaraa, Te mau tapao o te mau tapa'o, e te mau mea, aita ratou e hi'o i to ratou haereraa i te mau mahana atoa e ta ratou mau ohipa.

Ehia rahiraa haavare e parauhia ra i ni'a i te oraraa o te mau kerisetiano na roto i te mau peropheta matau-maitai-hia o tei ore i haere mai e haere e aore râ, i arata'i i te mau Kerisetiano?

E rave rahi mau kerisetiano o te arataihia e te mau peropheta haavare. Maoti i te tapeahia mai roto mai i te mau hu'ahu'a, E arataihia ratou i te mau abyss.

Te ora nei ratou, e ere te reira ia au i te hinaaro o te Atua eiaha râ i te tu'ati i Ta'na Parau. Teie râ, no te mea e ite teie mau peropheta matau-maitai-hia i to ratou huru oraraa e ta ratou mau hara, noa'tu e, te parau ra te Atua i te tahi atu huru i roto i Ta'na Parau, te ti'aturi nei ratou e, teie mau peropheta haavare i ni'a i te Atua e i Ta'na Parau, e ua arata'ihia te reira e ua arata'i mai ratou i te parau mau no roto mai i te parau mau. E no te mea ho'i e, ua fariu ê ratou i te parau mau, Eita ratou e faatupu i te opuaraa a te Atua no to ratou ora.

E rave rahi mau kerisetiano o tei iriti ê i te rima o te Atua na roto i te mau peropheta haavare e to ratou mau parau haavare e te mau parau tohu.

E tia i te mau Kerisetiano ia tamata i te mau varua e te Atua ratou

i teie mahana, E mea faufaa roa ia ite i te mau varua! Ua papai o John no nia i te hinaaro rahi o te faaiteraa i te mau varua. Ua parau o John i te feia mo'a ia ore ia tiaturi i te mau varua atoa, ia tamata râ i te mau varua, no ǒ mai anei ratou i te Atua. Nō te aha? No te mea hoi e rave rahi mau peropheta haavare tei haere i roto i te ao nei. E nehenehe râ te reira e. Te vai noa ra â te mau peropheta haavare i roto i te ohipa i roto i te piha ohipa i roto i te ekalesia.

Aita'a, Eiaha te mau varua atoa, A tamata râ i te mau varua e, no te Atua anei ratou: Ua haere te mau peropheta haavare e rave rahi i roto i te ao. Ua ite au e, te Varua o te Atua: Te parau nei te mau varua atoa o te faaite ra e, te haere mai nei Iesu Mesia i roto i te tino o te Atua: E te mau varua atoa o te faaite mai, e ere ïa e te tae mai nei o Iesu Mesia i roto i te tino: e teie te varua o te antichrist, Ua faaroo outou e, e mea ti'a ia haere mai; e i teie nei, tei roto a'ena ïa i te ao nei

1 John 4:1-3

Nahea outou ia tamata i te mau varua, no roto mai anei te reira i te Atua?

E tamata outou i te mau varua na roto i te faarooraa e te hi'oraa i te mau parau e te mau ohipa a te mau taata. Ia farii ana'e te taata i te Varua, te ti'aturi nei e te parau nei ratou e, te haere mai nei Iesu Mesia i roto i te tino. E faaroo ratou Ia'na, te here, e te haapa'o ia'na, e ia tape'a i To'na mau faaueraa e ia haere i roto i te hinaaro o te Metua

E ere ratou i te ao nei: oia, e te faaroo ra te ao nei i te. E Atua tatou no te Atua: e ua ite te Atua ia tatou; e ere te reira i te parau a te Atua eiaha tatou. Ua ite tatou e, te varua o te parau mau, e te varua o te hapa (1 John 4:5-6)

Ia farii ana'e te taata i te mau peropheta, e fariihia te mau peropheta e te ao nei (I te faʻaipoipo Fa'a'afa'a) I muri iho te vai ra te hoê mea tano. E mea ti'a ia outou ia uiui ia outou iho e, ua fanauhia anei teie peropheta i roto i te Mesia. Ua tohu anei te reira i te tamaiti a te Atua (te mau tane e te mau vahine) e te haapiiraa a te Mesia aore râ, aita.

Ua parau Iesu, mai te mea e, ua fanauhia outou e e pee outou Ia'na, E riri roa te ao nei ia outou no te mea aita outou i ite faahou i teie nei ao.

Te varua mo'a, O vai te ora ra i roto i te hoê kerisetiano fanau, te pato'i nei i te ao nei o to ratou hara (John 15:18-24; 16:8; 17:14). Te faaite nei oe e, e mea ino te mau ohipa a te ao nei. No reira, e'ā, no te ao nei, Eiaha e mauruuru i te reira e te faaruru nei ratou i ta ratou mau hara (E ohipa te mau ohipa ino).

No reira, fa'a'ōfa'i, Te haere ra o tei haere i muri a'e i te tino, Eiaha e hinaaro e haere i rapae e te feia faaroo, Te taata e haere ra i muri a'e i te Varua. Ina, Te faatupu nei teie mau mana'o ino i to ratou oraraa i te ao nei e to ratou mau hara, e te imi nei ratou i te Parau mau e te hoê rave'a no te faaore i ta ratou mau hara e ta ratou mau hara.

Nafea outou e nehenehe ai e ite e e faaite i te mau peropheta haavare ia au i te Bible?

E nehenehe ta outou e ite i te mau peropheta haavare na roto i ta ratou mau tapa'o e ta ratou mau mea faahiahia? Aita! Ua parau Iesu, hou to'na ho'iraa mai e te hopea o te ao nei, E tupu mai e rave rahi mau peropheta haavare, e e rave rahi mau tapa'o e te mau mea faahiahia. E rave rahi taata e mana'o nei e, teie mau tapa'o e te mau mea faahiahia, e mai te peu e e nehenehe atoa te reira e maitihia.

No reira, Eita te mau tapao e te mau mea faahiahia e faaite mai e ua fanauhia anei te hoê peropheta i roto i te Mesia, e te ohipa ra te reira i roto i te Varua, e aore râ, te tino.

No te ite i te mau peropheta haavare?

E piti noa tapao ta matou i farii mai ia Iesu no te ite e no te ite e te vai ra te mau peropheta haavare:

  • E faatupu te mau peropheta haavare i te mau huaai i roto i to ratou oraraa
    Āina ana'e, e ite outou e vai te mau peropheta mau. E here tatou i te ao nei, Mai te ao nei, e no reira, e hoê â te hotu o te ao nei? Ua riro te hotu o te ao nei ei mau ohipa a te tino, tō'ere (i rotopu i te tahi atu mau taata) Te mau mana'o tauturu no te, Mō'o, Te mau nota, te viivii i te pae no te apeni, Fa'aterehia (fa'ata'a), tia, te māuruuru, Fa'ahoro, here no te moni, tere, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, I itehia, āmui, iti, haere mai, e te tahi atu â. Mai te mea e, e rave ratou i te mau ohipa a te tino, e mea maamaa roa ratou e e ere te Atua eiaha râ i te Atua.
  • A rave i te mau peropheta ia au i te Parau a te Atua e a rave i te hinaaro o te Metua?
    Ia ore ana'e ratou e ora mai te Parau a te Atua, eiaha e rave i te Ua ineine te Metua, E ere te Atua i te mea. Mai te mea e, e faaite te peropheta i te mau mea o te pato'i i te Parau a te Atua e a pato'i i te hinaaro o te Metua, ua faaruru outou i te hoê parau tohu haavare. E rave rahi mau peropheta haavare e faaohipa nei i te mau parau ‘te here’ e te ‘fare’ no te haapapu i te hara e no te tamau noa i te rave i te mau ohipa o to ratou tino. Te faaite nei ratou i te mau taata, Te ora ra oia i roto i te hara, e faaorahia ratou, o te hoê ïa o te mau fare tamaaraa. Mai ta te mau peropheta haavare i roto i te Faufaa Tahito e faahiti ra i te parau no te " fenua, Faitoʻo', e i muri noa ' ' e i te Atua, aita e hau. Te taa-ê-raa ana'e i rotopu i taua taime ra e i teie nei, aita ratou e faaohipa nei i te ta'o " te hau ", tera râ, te ‘paruru o te Atua’ e te here tei piihia. E parau ratou, "Oia o te aroha noa ïa a te Atua, no reira, aita e hi'oraa e mea nahea to outou oraraa e te mea ta outou e rave. Te Atua.” E mea hape teie mau parau haavare e e faatupu te reira i te mau kerisetiano ia aratai i te ara - maite - raa i te Parau mau e ia ho'i faahou i roto i te taairaa o te hara.

A faaroo ia Iesu, a ti'aturi i Ta'na mau parau, a hi'o e a mata'ita'i i te mau peropheta haavare

E mea maramarama roa Iesu i te reira. E ti'a ia tatou ia faaroo ia Iesu (te parau), eiaha râ ia faaroo e ia faaroo i te mau parau no te mau peropheta haavare, te haapii nei i te orureraa hau i te Parau a te Atua, e te hinaaro noa ra oia e faaroo e ia hi'o no to ratou iho maitai.

Māta'ita'i, āre'a, Mai ta Iesu i faaue mai ia matou ia faaea noa e ia mata'ita'i. No reira, e nehenehe ta outou e ite e e hi'o i te mau ahu i roto i te ahu o te mamoe. (A tai'o atoa: ‘Te mau ahu i nia i te mau ahu o te mamoe o te ahu ra‘).

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.