Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni

E ere te moni i te mea ino, te here râ i te moni, e mea ino, e rave rahi mau kerisetiano. E mea maitai roa te reira, e e parau mau ïa, no te mea ua papai te Bible i roto i te Bible 1 E hō'ē 6:10, o te here i te moni te tumu o te mau ino atoa. Tera râ,, no ǒ mai anei teie mau parau i te hoê mafatu parau-ti'a no Iesu aore ra no roto mai i te hoê mafatu ino miimii e te moni? No te mea e rave rahi taime, E faaohipa te mau Kerisetiano i teie mau parau no te tapo'i i to ratou here i te moni, to ratou hinaaro rahi e te hinaaro i te moni. Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te here i te moni e te hinaaro i te moni, e eaha te tupu ia riro ana'e te moni ei atua no outou?

Te faaararaa a te mau orometua haapii haavare o te faariro nei i te paieti Atua ei ravea no te moni e o te hoo nei i te feia faaroo

I roto i te 1 E hō'ē 6:1-10, Ua faaara o Paulo ia Timoteo no nia i te mau orometua haapii haavare, o tei haapii i te tahi atu haapiiraa, te taa ê ra i ta ' na haapiiraa e te mau parau maitai, e tae noa'tu i te mau parau a te Fatu o Iesu Mesia, e te haapiiraa e au i te paieti. Ua faariro teie mau orometua haapii haavare i te paieti Atua ei ravea no te fana'o i te moni.

Teie râ, e faufaa rahi te paieti e te mauruuru. Aita hoi tatou i afai mai i te hoê mea i teie nei ao, e mea papu maitai e, eita ta tatou e nehenehe e rave i te hoê mea. E ia mauruuru tatou i te maa e te ahu. Teie râ, te feia e hinaaro e moni rahi, e topa ïa i roto i te faahemaraa e te hoê maere, e i roto i te mau hinaaro maamaa e te ino e rave rahi, o te haamou i te taata i roto i te haamouraa e te haamouraa. No te mea ho'i e, o te here i te moni te tumu o te mau ino atoa: o ta te tahi mau taata i hinaaro i muri iho, ua hape ratou i te faaroo, e ua tairi ratou ia ratou iho i te mau oto e rave rahi. Te feia e farii nei, a faaite mai., E te taata o te Atua, A horo i teie mau mea; e te pee i te parau-ti'a, Ti'a, Farii, here, Manava, mā'o. A aro i te aroraa maitai o te faaroo, A tape'a i te ora mure ore, ua piihia oe i te reira, e ua faaite oia i ta ' na ohipa maitai i mua i te mau ite e rave rahi (1 E hō'ē 6:6-12)

Ua faaara atoa o Petera i te mau orometua haapii haavare, o te faatupu i te mau mana'o hape ino e te faaino i te feia faaroo na roto i te nounou e te mau parau haavare. (2 Peter 2:1-4).

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te here i te moni?

Ia au i te Bible, o te here i te moni te tumu o te mau ino atoa. Ua papa'i o Paula i te 1 E hō'ē 6:10, teie mau; ta'o'a, O vai te moni rahi, e topa ïa i roto i te faahemaraa e te hoê ma'itiraa, e i roto i te mau hinaaro maamaa e te ino e rave rahi, o te haamou i te taata i roto i te haamouraa e te haamouraa. No te mea ho'i e, o te here i te moni te tumu o te mau ino atoa, o ta te tahi mau taata i hinaaro i muri iho, ua atea ê ratou i te faaroo, e ua tairi ratou ia ratou iho i te mau oto e rave rahi.

Ua riro te here i te moni ei tumu o te ino 1 mārō'iro'i 6:10

Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi kerisetiano o tei haapao ore i teie faaararaa.

E rave rahi kerisetiano o tei haavarehia e te mau haapiiraa hape, o tei tupu mai na roto i te nounou (Fa'ahoro) e te faatumu i ni'a i te (te faatupuraa) te mau hinaaro e te mau hinaaro o te taata tino e te manuïaraa i ni'a i te fenua nei.

No teie mau haapiiraa hape, e rave rahi kerisetiano tei haavarehia e tei faahepohia i raro a'e i te faatereraa a te mammon. Te here nei ratou i te moni e te faaterehia ra ratou e te nounou, eita roa'tu ratou e mauruuru e aita roa'tu e navai, tera râ, e tamau noa ratou i te imi i te moni hau atu â.

Te faatumu nei te mau mea atoa i ni'a i te moni i roto i to ratou oraraa.

E faaohipa ratou i te mau parau tumu a te Bibilia, te mau pure e te mau parau a te Atua no to ratou mau hinaaro e te mau hinaaro pae tino, e te faaohipa nei ratou i te mau ravea haavare i roto i te ao pae varua no te imi i te moni e no te afai mai i te mau tao'a o teie nei ao ia ratou, mai te reira mau, no te ao nei e te arii o teie nei ao, te diabolo e aita ratou i ite i te Atua.

Na roto i te faaroo i roto i to ratou mau mana'o, Re'o, e te mau rave'a no te farii i te mau mea ta ratou e hinaaro. Tera râ,, Aita ratou i ite e na roto i te faaohiparaa i teie mau ravea haavare e te faaôraa ' tu i roto i te mau ohipa tahutahu no te mea e mea tino ratou, E iriti atoa ratou i te mau uputa no te pouri e eiaha noa e farii i te mau tao'a o te fenua nei, te ino atoa râ e te ino o te ao nei (A tai'o atoa: Te ora ra anei te hoê parau tohu no ni'a ia'na iho?) 

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, eita ta outou e nehenehe e tavini i te Atua

Eiaha e haaputu i te mau tao'a no outou iho i ni'a i te fenua nei, i reira te manu e te ino e faaino ai, e te vahi i reira te feia eiâ e haru ai e e eiâ ai: A haaputu râ i te mau tao'a no outou iho i te ra'i, i reira aita te manu e te veve e faaino, e te vahi i reira te feia eiâ e ore ai e ofati e aore râ, e eiâ: No te mea e vai ra to outou tao'a, E vai atoa to outou aau i reira (Mataio 6:19-21)

Aita e taata e nehenehe e tavini e piti fatu: no te mea e riri oia i te reira, e te here i te tahi e te tahi; e aore râ, e tapea oia i te hoê, e te hepohepo ra te tahi e te tahi. Eita ta outou e nehenehe e tavini i te Atua e te moni (Mataio 6:24)

E rave rahi taime to Iesu faaararaa no nia i te atâtaraa o te here i te moni e te haavare o te mau tao'a. Ua parau Iesu, i rotopu i te tahi atu mau taata, eita ta outou e nehenehe e tavini e piti fatu. No te mea e riri outou i te hoê e e here i te tahi atu, aore ra e tapea outou i te hoê e e haapao ore i te tahi atu. No reira, eita ta outou e nehenehe e tavini i te Atua e te moni.

Tera râ,, E rave rahi feia poro e parau ra e e nehenehe ta outou e here e e tavini i na mea e piti.

E no te mea e rave rahi Kerisetiano o te tiaturi ra i te mau parau a te feia poro hau atu i te mau parau a Iesu, Te ti'aturi nei ratou i teie haavare, te haere nei ratou i roto i teie haavare, te here nei ratou i te moni, te faatumu nei ratou i ni'a i te moni, e te ti'aturi nei ratou i ni'a i te moni, mai te ao nei (A tai'o atoa: No te aha te manuïaraa o te evanelia?).

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, E ti'aturi outou i te moni eiaha râ i te Atua

I te mea e, te Fatu, Eiaha te taata paari ia faateitei i to ' na paari, Eiaha atoa te taata puai ia faateitei i to ' na puai, Eiaha te taata moni ia faateitei i to ' na mau tao'a: Teie râ, o te taata e faateitei ra, ia faateitei oia i te reira, ia ite e ua ite oia ia'u, e, o vau te Fatu o te faaite nei i te aroha, Fa'a'ito'i, e te ti'aturi-maitai-hia e te mau parau-ti'a, i ni'a i te fenua: no te mea ho'i e, te oaoa nei au i teie mau mea, i ni'a i te Fatu (Jeremieh 9:23-24)

E (Iesu) ua parau atu oia ia ratou, A rave i ta'na, e a ara i te nounou: no te mea, e ere te ora o te hoê taata i te mea no te rahiraa o ta ' na mau tao'a (Luka 12:15)

Teie râ, te parau ra te Parau, Eiaha outou e tiaturi i te moni, e ti'a râ ia outou ia ti'aturi i te Atua. Ua riro te moni ei mauhaa i ni'a i te fenua nei, e e mea ti'a ia vai noa ei mauhaa e eita e ti'a ia riro ei atua i roto i te oraraa o te mau kerisetiano.

Tau 11-28 E topa te ti'aturiraa i to'na mau tao'a, e tupu te parau-ti'a

Tera râ,, e rave rahi Kerisetiano o te tiaturi rahi a'e i te moni hau atu i te Atua, mai te ao nei. 

Peneia'e e faufaa rahi to te moni i ni'a i te fenua nei, aita râ te moni e faufaa i roto i te Basileia o te Atua.

Eita ta outou e nehenehe e hoo mai i te Basileia o te Atua, eiaha atoa e hoo mai i te mau mea o te Basileia o te Atua. 

Taa ê noa'tu i te mau taata i ni'a i te fenua nei, Eita te Atua e hoohia, e eita ta outou e nehenehe e haamaere i te Atua na roto i te moni e aore râ, e horo'a i te moni i te Atua. E aita atoa te Varua Mo'a e hoohia (Luka 12:15-21, Ā'ati'a 8:17-24).

O Iesu Mesia ana'e te nehenehe e faaora e e paruru ia outou. E nehenehe to'na toto e tamâ ia outou i ta outou mau hara atoa e ta outou mau ino atoa, e faati'a ia outou, e e faaafaro ia outou i te Atua. Na roto ana'e ia Iesu Mesia ia outou ia tomo i roto i te Basileia o te Atua e ia farii i te Varua Mo'a.

E mai te mea e, e tuu outou i to outou ti'aturiraa ia Iesu, e haapa'o outou Ia'na, e e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, E ti'a outou e e faaorahia outou (A tai'o atoa: Eaha te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a Iesu?).

Ua faaue Iesu i te ekalesia no Laodikea ia tatarahapa

Ua faaue Iesu i te ekalesia no Laodikea ia tatarahapa no taua tumu ra. Ua manuïa rahi te ekalesia, ua moni rahi, e ua ti'aturi oia i to'na mau tao'a. Aita te ekalesia i hinaaro i te tahi mea. Noa'tu e, o te mana'o ïa o te ekalesia.

I mua i te taata, e moni rahi te ekalesia, Nūna'a, e ua faarirohia e te Atua ei haamaitairaa. Tera râ,,, i mua i te Atua, Aita te ekalesia i haamaitaihia, Rava, e te manuïaraa, tera râ, mea mahanahana, i reira Iesu i faaru'e ai i te ekalesia i roto i To'na vaha, e te oto, i, Riri, tarara'a, e te taata ore.

Ua a'o Iesu i te ekalesia ia hoo mai Ia'na te auro tei tamâhia i roto i te auahi, ia riro ratou ei feia moni, e te ahu uouo, ia ahuhia ratou e ia tapo'i i te haama o to ratou taata ore, e faatahiti i to ratou mata i te raau mata, ia hi'o ratou (Tō'o'a 3:14-22).

Te mau taata atoa, E haavarehia te feia e tiaturi ra i te moni e te mau tao'a o teie nei ao. 

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, e faaru'e outou i te mau e'a ti'a o te Atua

Ia riro ana'e te moni ei atua no outou e ia rahi a'e to outou here i te moni i to outou here i te Atua, E faahemahia outou ia faaru'e i te mau e'a ti'a o te Atua e ia tomo i roto i te mau e'a ino o te ao nei.

No te mea ho'i e, e mea faahema e te fafau te huru o te ao nei

Mai te peu e e faatere te here i te moni i to outou oraraa, e haavare outou, manako, e te tape'a i te mau mea no te imi hau atu â. Peneia'e e rave outou i te ohipa aita i faaitehia, Te mau faanahoraa auaha, ha'ape'e, fa'a'ōmu, A ape i te mau haamâu'araa e te mau faaueraa, e te faaauraa i te ino no te faatupu i te mau hinaaro o te tino.

Te irava Bibilia hosea 14-9-o vai te paari, e ite oia i teie mau mea, e e ite oia i te reira no te mea, e parau-ti'a te mau e'a o te Fatu, e e haere te feia parau-ti'a i ni'a i te reira, area te feia ofati ra, e topa ïa i roto i te reira

No taua tumu ra, e faaru'e outou i te e'a ti'a o te Atua, e e haere atu outou i ni'a i te e'a pirioi o te ao nei, e e taui i te maitai i te ino.

E no te tamǎrû i to outou mana'o o te pari mamû noa ra ia outou i muri iho (e peneia'e atoa te nunaa, o te mau ite no ta outou mau ohipa ino), E imi outou i te mau huru pato'iraa atoa, Te mau tautohe, e te haavare e te riroraa ei taata i roohia i te ati no te haapapu i to outou haerea ino e to outou mau ohipa ino, e no te faaore ia outou iho i te ino.

Teie râ, aita e hi'oraa ehia rahiraa mana'o ta outou e faaohipa, Eita roa'tu outou e manuïa i te faariro i te ino ei maitai. No te mea ua haamau te Atua i te mau mea atoa e a muri noa ' tu. E te mau mea atoa i haamauhia i mua i te Atua e a muri noa ' tu, ua haamauhia ïa i roto i te feruriraa o te mau taata atoa. 

No te mea mai te toparaa mai â o te taata, Ua ite te mau taata atoa i te maitai e te ino. No reira, aita e taata e nehenehe e horoa i te hoê tapo'iraa tano no te haerea ino e no te faatitiaifaro i te ino (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e faaohipa i te ao parari ei tapo'iraa?).

Te ite nei te Atua i te mau mea atoa. Te ite nei oia i te mafatu e te ino o te tupu mai i roto i te hoê mafatu ino. Te ite ra oia e mea nafea te taata ia patoi i te Parau a te Atua na roto i te raveraa i te ohipa ino e te faahaama ra ia Iesu (A tai'o atoa: E nehenehe ta outou e hi'o faahou ia Iesu e a tuu Ia'na i ni'a i te hoê haama?).

E nehenehe te taata e parau e, e Kerisetiano ratou, e ti'aturi e e faaite papû ia Iesu, tera râ, te faaite nei te iteraa papû o ta ratou mau ohipa e, no te Atua anei ratou, ua fanauhia anei ratou na roto ia'na, e te here ra anei ratou ia Iesu e te pee ra anei ratou Ia'na, e aore râ, aita.

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, E hepohepo te mau parau a te Atua i roto i to outou oraraa

E teie te feia i tanuhia i rotopu i te mau tataramoa; mai te faarooraa i te parau, E te mau haapeapearaa o teie nei ao, e te ereraa i te moni, e te mau hinaaro o te tahi atu mau mea e tomo mai i roto, āpā, e aita te reira e hotu (Mareko 4:18-19)

I roto i te parabole o te taata ooti, ​​ua faaite faahou Iesu i te atâtaraa e te mau faahopearaa o te here i te moni e te haavare o te tao'a.

Ua parau Iesu, e te mau haape'ape'araa o teie nei ao, te ino rahi o te moni i te pae no te moni, e te mau hinaaro o te tahi atu mau mea e tomo mai i roto, a tape'a i te mau parau a te Atua.

E nehenehe ta te feia faaroo e faaroo e e farii i te mau parau a te Atua, mai te mea râ e, e haape'ape'a (te mau faahuehueraa) o teie nei ao, e te haavare o te tao'a, e te mau hinaaro o te tahi atu mau mea atoa, ia faatere i to ratou oraraa, E hepohepo te mau parau a te Atua e e riro ei hotu ore i roto i te oraraa o te feia faaroo (A tai'o atoa: Te tahi atu mau huru tiaturiraa e maha)

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, E faaohipahia te mau parau a te Atua ei moni, e te feia faaroo ei tao'a hoo

E haava te mau upoo o te reira no te utua, e te haapii nei te mau tahu'a no te moni, e te tohu nei te mau peropheta no te moni: E ti'aturi râ ratou i ni'a i te Fatu, e parau, Aita anei te Fatu i rotopu ia tatou? aita e ino e tae mai i ni'a ia tatou. No reira, e faaapuhia o Ziona mai te faaapu no outou, e e riro o Ierusalema ei puhapa, e te mou'a o te fare mai te mau vahi teitei o te uru raau ra (Mika 3:11-12)

Ia here ana'e te mau Kerisetiano i te moni, E faaohipa ratou i te evanelia, te mau parau a te Atua, e te pure ei rave'a no te riroraa ei taata moni.

Te feia poro, Te arataihia ra te feia e here ra i te moni e te hoê varua nounou e te faatumu nei i nia i te moni. Te faaohipa hape nei ratou i te evanelia no te haamaitai ia ratou iho.

Te faariro nei ratou i te faaroo ei ohipa tapihooraa, e te ekalesia ei taatiraa, e te feia faaroo ei tao'a hoo.

Ua mo'e to'u nunaa, ua hape te mau tiai mamoe i to'u nunaa Jeremiah 50:6

E ere ta ratou misioni i te faaoraraa e te parururaa i te mau varua, Noa'tu e, te rahiraa o ratou e parau ra e, area ta ratou misioni, o te faarahiraa ïa i te moni (a.o.. Ezekiela 22:27, 2 Peter 2:1-4 (A tai'o atoa: E mau varua, ua faaamuhia e ua aupuruhia i roto i te ekalesia?).

No te rave i ta ratou misioni, te faaroo nei ratou i to ratou iho paari taata, ha'ari'ari, e te aravihi e te faaohiparaa i te ite e te paari o te ao nei.

Aita ratou e faatumu nei i ni'a ia Iesu e To'na hinaaro, i ni'a râ i te hinaaro, hi'opo'a, e te mau hinaaro o te taata e ia pahono i te reira.

E no reira, te horo'a nei ratou i te ekalesia i te hoê tauiraa apî, ia riro te rotoraa o te fare pureraa ei mea anaanatae a'e no te mau mana'o o te (ōro'a) tāne. E taui ratou i te ohipa a te ekalesia e te mau a'oraa ia au i te hinaaro e te mau hinaaro o te taata e te mau mea ta te taata e hinaaro e faaroo. E e faanaho ratou i te mau ohipa arearea e te mau tere, no te ume e no te tape'a i te mau taata e rave rahi. No te mea e rahi a'e te taata, e rahi a'e te moni e no reira, e rahi a'e te moni.

Na roto i te faaohiparaa i te mau ravea aniraa, Te faaitoito nei ratou i te mau mana'o o te feia mataitai o te ekalesia no te imi i te moni rahi roa ' ' e. No te mea teie mau (ōro'a) aita te feia poro e tiaturi ra i te Atua o ta ' na e horoa mai, te tiaturi ra râ ratou i te taata, o vai te ti'a ia horo'a i te moni no ratou (A tai'o atoa: Moni, moni, moni).

Te tohu nei te mau peropheta no te moni

E rave rahi mau aposetolo tino, pinepine, fa'a'ōfa'i, tānau, e te mau orometua haapii, o te imi tamau nei i te hoê vahi e te poro noa ra, ha'api'i, auni, e te haapiiraa no te moni. Aita ratou e rave i te hoê ohipa hou a ite ai ratou i te moni. Teie râ, teie mau aposetolo, pinepine, fa'a'ōfa'i, tānau, e aita te mau orometua haapii i ite i te Atua e aita ratou e ti'a ra i roto i to'na taviniraa.

Mai te mea e, e tohu te mau peropheta no te moni, e ere râ ratou i te mau peropheta, e feia tohu râ, o te tohu noa ra i te oraraa a muri a'e no te moni.

Te mea peapea râ, e rave rahi kerisetiano e tiaturi ra i teie maamaa e e haamâu'a (roa) moni i ni'a i teie mau peropheta haavare no te farii i te hoê parau tohu no to ratou oraraa.

E rave rahi kerisetiano e aufau i te pure, auni, hinu tapura, te pape mo'a, e te tahi atu â. (A tai'o atoa: Ua haamouhia anei te nunaa o te Atua no te ereraa i te ite?)

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, Eiaha outou e horo'a i te hoê ahuru e te mau ô

E eiâ anei te hoê taata i te Atua? Tera râ, ua eiâ outou ia'u. Te parau ra râ outou, Ihea matou i eiâ ai ia Oe? I roto i te ahuru e te mau ô. Ua faainohia outou e te hoê ana'iraa: no te mea ua haru mai outou ia'u, e tae noa ' tu teie nunaa taatoa. A afa'i mai i te mau ahuru atoa i roto i te fare vairaa tauihaa, ia vai te i'a i roto i te fare, e a haapapu mai ia'u i teie nei, Ua fafau mai te Fatu o te mau nuu, mai te mea e, aita vau e iriti i te mau matapihi o te ra'i, e te niniiraa i te hoê haamaitairaa ia outou, eita e navai te vahi no te farii i te reira. E e faahapa vau i te taata eiâ no outou, e eita oia e haamou i te mau hotu o to outou fenua; eita atoa ta outou tumu vine e faarue i to ' na hotu hou te taime i roto i te faaapu, Ua fafau mai te Fatu o te mau nuu (Malachi 3:8-11)

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, eita oe e horo'a faahou. Eiaha outou e aufau faahou i te hoê ahuru e te mau ô, e e haamana'o faahou i te feia veve. Teie râ, no te mea te arataihia ra outou e te nounou, E tape'a outou i ta outou moni no outou iho e e faaî outou ia outou iho. 

E rave rahi taime e faahitihia ' i te mana'o e aita te mau Kerisetiano e ora faahou ra i raro a'e i te ture i roto i te Faufaa Tahito. No reira, aita e titauhia i te mau Kerisetiano ia horoa i te hoê ahuru e ia horoa i te mau ô. Teie râ, e patoi teie mana'o i te tahi atu ta ratou mau faaiteraa. No te mea hoi e te faaohipa-pinepine-hia ra te mau taata mai ia Aberahama e o Solomona, e te mau Papai no roto mai i te Faufaa Tahito, no te patoi i to ratou nounou moni e to ratou here i te moni, e to ratou faatumuraa i nia i te moni. E nehenehe te reira e faaohipahia e e faahitihia no te farii i te moni no ǒ mai i te Atua ra, eita râ te mau parau a te Atua e faaohipahia no te horoa i te Atua.

E vai noa te tuhaa fariiraa, tera râ, ua tahito roa te tuhaa horoaraa e aita faahou e tano no te taata apî, o te ora nei i roto i te Faufaa Apî?

Aita tatou e ora ra i raro a'e i te ture a Mosesa. Teie râ, i mua i te ture a Mosesa, No to ratou mauruuru i te Atua, ua horoa o Aberahama e te tahi atu mau taata e rave rahi i te hoê ahuru o ta ratou moni e te mau matahiapo o ta ratou moni. Aita i titauhia ia ratou ia horo'a i te hoê ahuru, ua hinaaro râ ratou e horo'a i te hoê ahuru.

Na roto i te horo'araa, ua horo'a ratou ia ratou iho i te Atua e ua farii i te Atua ei Atua e te Fatu o to ratou oraraa e to ratou Horo'a.

E ere te moni i te mea faufaa, tera râ, e mea faufaa roa te Atua no ratou, ta ratou i faaite na roto i ta ratou mau ohipa 

E ti'a anei i te mau Kerisetiano ia horo'a i te hoê ahuru i te ekalesia?

Eiaha te mau Kerisetiano e horoa i te hoê ahuru i te ekalesia, no te mea no te Atua te mau mea atoa. Teie te tahi atu mana'o i niuhia i nia i te ekalesia matamua e te faahitihia ra e te mau Kerisetiano e rave rahi no te ore e titauhia ia horoa i te hoê ahuru e ia horoa i te mau ô. Teie râ,, o te parau nei i teie mau parau haamori, e horoa pinepine ïa ratou i te iti a'e i te 1 90 i nia i te hanere (Ā'ati'a 4:32-37).

E mea faahiahia, ehia rahiraa papai mo'a tei iritihia i rapae i te tumu parau, e ehia rahiraa patoiraa e tautohetohe o te faaohipahia ra e o te faahitihia e te mau Kerisetiano no te faarue i ta ratou mau hopoia e ta ratou mau hopoia.

Eita te taata e here ra i te moni e mauruuru 5:10

Ia patoi ana'e te hoê taata i te horoa i te hoê ahuru e te mau ô, hau atu i te mau parau a te taata.

Ahiri te here i te moni e te nounou i arataihia i te mau Kerisetiano, na roto râ i te Varua Mo'a, E horoa ratou i te hoê ahuru e e horoa i te mau ô, e rave rahi ekalesia o te ore e fifi i te pae moni, o te haamou, e o te hoohia aore ra o te hoohia ' tu i te mau tino o te ao nei (Te mau taatiraa, mau faanahonahoraa).

Te mau taata atoa, te veve e te moni, e tia ia ratou ia horoa i te hoê ahuru o ta ratou moni no te here e te mauruuru i te Atua, eiaha no te mea e tia ia ratou ia na reira, no te mea râ e ua hinaaro ratou e na reira.

E, e tae noa'tu i te hoê taata, o te ore e fana'o rahi e te fifi ra paha no te faaafaro i te mau mea e ora. E tia mau i taua taata ra ia horoa, ia faaite te taata na roto i ta ' na ohipa, Te mauruuru nei oia e te ti'aturi nei oia i te Atua eiaha râ i ta'na moni. E ite te Atua i te reira e e horo'a, no te mea ho'i e, te horo'a nei te Atua i te feia e here nei Ia'na e e mata'u nei Ia'na, e no reira, e haapa'o nei i Ta'na mau parau e e faaohipa i Ta'na mau parau i roto i to ratou oraraa.

Te vahine ivi veve i roto i te hiero, o tei horo'a i te mau mea atoa ta'na i farii, ua faaite mai ta ' na ohipa i to ' na here rahi i te Atua e te faufaaraa o te Atua no ' na, o te mau mea atoa (Mareko 12:43-44, Luka 21:1-4).

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, E faaru'e outou ia Iesu

Taa ê atu ia Iuda, te hoê o Iesu’ pĭpĭ. Ua faatere te here o Jude i te moni i to ' na oraraa. Ua rahi a'e to ' na here i te moni i to ' na here ia Iesu.

No te mea ua rahi a'e to ' na here i te moni i to ' na here ia Iesu, Ua hoo atu o Iuda ia Iesu e ua hoo atu ia ' na i te feia faatere faaroo o te Fare o Iseraela e toru ahuru moni ario.

Ua mana'o o Jude e e riro ta ' na ohipa ei tao'a rahi e ei oaoa, ua haavare râ o Iuda. 

Aita roa ' tu to ' na here i te moni e ta ' na ohipa i faatupu i te maitai i fana'o ia Iuda. Teie râ, ta ' na ohipa ino, no roto mai i to ' na aau ino, ua aratai ia Iuda i te poheraa.

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, e haavare outou i te Varua Mo'a

Ua na reira atoa o Anania e o Saffira, e melo o te ekalesia matamua. Ua tatarahapa ratou (no te mata o te taata) e ua bapetizohia e mai te mea ra e, ua tuu te mau aposetolo i to ratou rima i ni'a ia ratou no te bapetizoraa i te Varua Mo'a.

Teie râ, ua faatere te here i te moni i roto i to raua mafatu e ua faatere te reira i te oraraa o Ananias raua o Saphira, i reira to Satane mana i ni'a i to ratou oraraa.

Ua arata'ihia o Ananias e o Saphira e te nounou e ua mana'o raua e, e nehenehe ta raua e haavare i te Varua Mo'a, e no reira, ua haavare raua i te Varua Mo'a. No te mea aita ratou i ite i te Atua e aita ratou i mǎta'u i te Fatu, ua mana'o ratou e, e nehenehe ta ratou e faaru'e i ta ratou haavare e e faaî ia ratou iho. Teie râ, aita ta ratou ohipa i faatupu i te hoê noa ' ' e mea, ia pohe râ ratou (Ā'ati'a 5:1-11)

Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni, Eita outou e nehenehe e pato'i i te tapa'o 

E mai ia Iuda, Anania, e o Safira, e rave rahi kerisetiano o tei here i te moni i to ratou here ia Iesu, e faatere ai o Satane i to ratou mau mafatu e e mana to'na i ni'a i to ratou oraraa.

E no te mea ho'i e, ua here ratou i te moni e ua rahi a'e to ratou here i te moni i to ratou here i te Atua te Metua, Iesu te Tamaiti, e te Varua Mo'a, Eita ratou e nehenehe e pato'i i te tapa'o e tae mai (Tō'o'a 13:16-17).

Eita ratou e nehenehe e tape'a i te haapa'o maitai ia Iesu e e ti'a noa i roto i te faaroo ma te haapa'o i te mau parau a te Atua, Na vai i faaara na roto i te Parau e i faaite mai i te mau faahopearaa, e topa râ ratou i raro a'e i te faaheporaa a te ao nei e te aneti-Keriso.

Te vai ra te mau Kerisetiano, o te ti'aturi nei e, e nehenehe ta ratou e farii i te tapa'o e e tatarahapa i muri iho, ia ore ratou ia patoihia e te ao nei e ia faaatea - ê - hia ratou i roto i te totaiete, eiaha râ ia patoihia e te Atua i te Mahana Haavaraa, ia faaatea ê ia outou i te ra'i apî e te fenua apî, e ia tairihia i roto i te roto auahi mure ore.

Te hinaaro nei ratou e riro ei hoa no te ao nei e ei hoa no te Atua. Eita râ te reira e nehenehe!

Te taata atoa o te hinaaro e riro ei hoa no te ao nei e ei melo no te ao nei, e rave ïa i te tapa'o o te animala, e e faaea noa i roto i te sotaiete, e e ora ma te manuïa ma te hamani-ino-raa ore. 

Te feia râ e farii nei, a faaite mai, e hoa ratou no te Atua, no Iesu, e te arata'ihia ra ratou e te Varua Mo'a, E pato'i ratou i te tapa'o e to'na mau faahopearaa atoa.

Tei te here o te faatere nei i roto i to outou mafatu e o te faatere nei i to outou oraraa te ma'itiraa ta outou e rave.

Eiaha te moni ia riro ei atua no outou, ia riro râ Iesu ei Atua no outou

A tapea i te here i te moni i to outou oraraa, e ia mauruuru i te mau mea ta outou e farii, no te mea ua parau oia, “Eita roa'tu vau e faaru'e ia outou e aore râ, e faaru'e ia outou.” E nehenehe râ tatou e parau ma te tiaturi, “O te Fatu to'u Tauturu; Eita vau e mǎta'u; Eaha ta te taata e nehenehe e rave ia'u?” ” (Heberia 13:5 ESV)

No reira (mai te mea e, e tano), A tatarahapa e eiaha te moni ia riro faahou ei atua no outou. Eiaha e arata'ihia e te nounou (Fa'ahoro) e te ereraa i te moni, ia riro râ Iesu ei Atua no to outou oraraa, ia arata'ihia e te Varua Mo'a e ia mauruuru ia outou. No te mea ho'i e, e faufaa rahi te paieti Atua e te mauruuru. 

A vaiiho ia Iesu ia riro ei here no to outou oraraa eiaha râ ei moni

A tuu i to outou ti'aturiraa ia Iesu, a pee Ia'na, e a patu ia outou iho i roto i to outou faaroo mo'a roa a'e, ia paari outou i te pae varua e ia puai outou i te pae varua, ia nehenehe ia outou ia hi'o i te mau haavare o te ao nei e ia pato'i i te mau faahemaraa, faaheporaa, e te hamani-ino-raa i te ao nei e te tapao o te animala. E mai ia Iesu atoa, Eiaha outou e piko i mua i te arii o teie nei ao, hō'iti'iti, e aita ta'na e mea i roto ia outou, tera râ, e ti'a noa outou i ni'a i te Parau e e vai haapa'o noa outou ia Iesu e tae roa'tu i te hopea. 

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.