Te ekalesia anei te hoê faanahoraa sotiare e aore râ, te hoê mana o te Atua?

Ua opuahia te Ekalesia ia riro ei mana no te Atua i ni'a i te fenua nei. No roto mai i te Buka a te Ohipa, te tai'o nei tatou no ni'a i te haereraa o te Ekalesia a te Mesia e to'na ti'araa i roto i te sotaiete. Te Ekalesia o te amuiraa ïa o te feia faaroo i fanau-faahou-hia. Aita ratou i riro faahou ei mea hamanihia tahito i reira te tino hara e faatere ai, tera râ, ua riro mai ratou ei mea hamani apî, ua ti'a mai to'na varua mai te pohe mai, e ua faatere te Parau e te Varua Mo'a i roto ia ratou. Ia au i te Parau, ua pee te mau Kerisetiano i te Varua na roto i te mana o Iesu Mesia e te mana o te Varua Mo'a. Ua ite ratou i te vahi varua e te mau varua. No te mea e ere te mau varua atoa, ua faaruru ratou i te, no te Atua e ua faaite ia Iesu Mesia; te Parau ei Fatu. E rave rahi mau varua, Ua haere mai mai ratou mai te mau melahi no te maramarama, no te basileia ïa o te pouri (a.o Timoteo 4:1, 1 John 4:1). Ua riro te Ekalesia ei mana no te Atua e ua haere oia na roto i To'na mana i ni'a i te fenua nei. Teie râ, ua riro noa â anei te Ekalesia ei mana no te Atua aore ra ua riro anei te Ekalesia ei faanahoraa sotiare?

Te mau rata a te mau aposetolo i te mau ekalesia o te fenua iho

I roto i te mau rata a te mau aposetolo i te mau ekalesia o te fenua iho, aita tatou i tai'o noa no ni'a i te mau mea tei tupu maitai i roto i te mau ekalesia, ua taio atoa râ matou no nia i te mau faatitiaifaroraa, Te, te piiraa ia tatarahapa, te faaoreraa i te hara, te piiraa i te ara e te parau-ti'a, mau faaararaa no te arie, Te mau peu, te mau varua haavare, tano, ā'ao'a.

Faaite-faahou-raa, ua farerei te mau aposetolo i te mau orometua haapii hape, Te mau peu, hara, e te tahi atu mau mea tei tomo i roto i te ekalesia e tei faaitehia mai e te Varua Mo'a. Ua faaite e ua faaara te Varua Mo'a ia ratou no ni'a i te mau mea tei tupu i roto i te mau ekalesia, e ua pii te mau aposetolo ia ratou ia tatarahapa.

Ua faaite mai o Iesu i te haereraa e te huru o na ekalesia e hitu

I roto i te Buka no te Faaho'i-faahou-raa, Ua faaite atu o Iesu ia Ioane i te motu no Patmos e te huru mau o na ekalesia e hitu no Asia.

Ua faaite mai o Iesu i te mau mea o tei tupu maitai e te mau mea ta te ekalesia e ti'a ia tatarahapa e ia tatara i rotopu ia'na.

Te faaite maira te reira ia tatou, aita Iesu e farii ra i te mau haerea atoa a te mau kerisetiano, mai ta te mau ekalesia e rave rahi e mana'o ra e e porohia ra.

E rave rahi ekalesia tei atea ê i te Parau e te Varua Mo'a

I roto i te mau tau atoa, e rave rahi mau mea o tei ô mai i roto i te Ekalesia e o tei faatupu i te mau ekalesia e rave rahi ia faaatea ê ia ratou i te Bible (Te Parau a te Atua) e te Varua Mo'a.

i ô nei 7-14 E mea afaro te uputa, e e mea hitimahuta te e'a e arata'i atu i te ora

E rave rahi ekalesia tei faarue i te e'a piriha'o o te Atua e ua haere atu i roto i te e'a rahi o te ao nei.

Ua faaau ratou i te ao nei, no te farii i te mau varua e no te tapea i te mau varua i roto i te ekalesia. No reira, ua ere te ekalesia i to'na ti'araa puai i ni'a i te fenua nei.

Aita te ekalesia i riro faahou ei ekalesia manuïa i roto i te sotaiete, tei parahi i roto ia Iesu Mesia, te haere ra i roto i To'na mana, te ohipa nei na roto i te Varua na roto i te mana o te Varua Mo'a, e te haamau nei i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei.

Aita te ekalesia e aro faahou ra i te diabolo e te mau arii, tumu, te mau mana o te basileia o te pouri

Teie râ, ua riro te ekalesia ei faanahoraa sotiare e.

Ua riro anei te ekalesia ei faanahoraa sotiare e?

Ua riro te ekalesia ei faanahoraa sotiare, i reira te taata i riro ai ei pû e ei tino (te) o te mau Kerisetiano Te mau nota e ua faatamaahia.

Aita te ekalesia e ora faahou ra no Iesu Mesia e aita e rave ra i ta Iesu (te parau) hi'o. Teie râ, te ora nei te ekalesia no ' na iho, te faaino nei i te mau parau a te Bible e te rave ra i te mea e au ia ' na.

Eita te mau Kerisetiano e horoa faahou i to ratou ora ia Iesu. Te ora nei te mau Kerisetiano no ratou iho e te faaohipa nei ratou i te Atua no te faatupu i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to ratou tino.

Mai te mea e, e vai noa te mau Kerisetiano i ni'a i te tino e e haere ratou i muri a'e i te tino eiaha râ i te Varua, E parahi te ekalesia i roto i te pouri. E riro te ekalesia ei tavini no te ao nei; te basileia o te pouri e e rave i ta te ao nei e parau ra e eita e upooti'a i ni'a i teie fenua.

Eaha te mana'o o te taata i ni'a i te ekalesia?

Te faariro nei te rahiraa o te taata i te ekalesia ei pǔpǔ sotiare e. Te faariro nei ratou i te ekalesia mai te hoê vahi e putuputu ai te mau Kerisetiano hoê aore ra e piti taime i te hepetoma no te himene, Faaroo i te hoê a'oraa, ha'api'i, e te auhoaraa i muri a'e i te pureraa a te ekalesia e ia fana'o i te hoê taime maitai.

Na te aha e haere ai te taata i te fare pureraa?

Ua uiui anei outou no te aha outou e haere ai i te fare pureraa? Te haere ra anei outou i te fare pureraa maoti te peu tumu? No te hoê hopoi'a, no te mea ho'i e, ua haere to outou utuafare i te fare pureraa, e no reira, e haere atoa outou i te fare pureraa?

E haere anei outou i te fare pureraa no te tamǎrû i to outou mana'o, no te mea te ti'aturi nei oe e, na roto i te haereraa i te fare pureraa, e ta'ato'era'a?

E haere anei outou i te fare pureraa no te mau huru oraraa; mau hoa sotiare, Fa'a'ōfa'i, e te mau ohipa sotiare? E te haere ra anei outou i te fare pureraa no te ite i te reira; te huru o te reva, pehe maitai, te mau parau faaitoito a te taata poro, e aore râ, … (faaî outou i te mau vahi taata ore).

E mea maitai te auhoaraa no te mau taata

Te ora nei tatou i te hoê tau i reira te mau taata e riro ai ei tumu, e ua riro te faahoaraa e te auhoaraa ei tuhaa faufaa roa o te oraraa. Mai te mea e, aita outou e amui atu, Ia au i te ao nei, te vai ra te hoê mea hape, e e tapaohia outou e Ua; taote. No te mea e tia ia outou ia fana'o i te hoê oraraa sotiare e te mau hoa e te mau hoa e rave rahi. E ere teie i te hoê peu noa o te ao nei, i roto atoa râ i te ekalesia.

Te mau hoho'a tumu raau i roto i te medebara e te upoo parau papa'i i ni'a ia vai te ekalesia e faatumu nei i to'na mau a'a

Aita e hi'oraa e, eaha te huru ekalesia e aore râ, ekalesia ta outou e tere atu, E tuhaa faufaa ta te auhoaraa i roto i te ekalesia. Peneia'e atoa te tiaraa faufaa roa ' ' e i roto i te ekalesia, taa ê atu i te tuhaa faaanaanataeraa.

E nehenehe te taata e patoi i te reira e e parau ma te haapao maitai e o te Atua te mea faufaa roa ' ' e e e haere ratou i te fare pureraa no Iesu. Teie râ, ia hi'o ana'e outou i te mau tuhaa o te taviniraa a te ekalesia, Te faatumu nei te mau mea atoa i nia i te haamaitairaa i te tino o te taata.

Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e te hinaaro nei te rahiraa o te mau ekalesia ia ume e ia tapea i te mau taata e rave rahi.

Peneia'e, “Oia mau, E mea maitai te reira! No te mea te rahi noa ' tura te taata e anaanatae nei i te ekalesia, Te rahi noa ' tura te mau varua e faaorahia mai i te pohe”.

Teie râ, e ere te reira te tumu mau e hinaaro ai te mau ekalesia e ume mai i te mau taata e rave rahi.

Te faatumu ra anei te mau ekalesia i nia i te faaoraraa i te mau varua?

Te faatumu nei te rahiraa o te mau ekalesia i ni'a i te numera o te mau melo râ, aita râ i ni'a i te faaoraraa i te mau varua. No te mea, te rahi noa'tura te mau melo, te rahi noa ' tura te moni e te rahi noa ' tura te parau faatiani e te roo.

No te mea ahiri e ua faatumu mau te mau ekalesia i nia i te faaoraraa i te mau varua, I muri iho, e faaite ratou i te feia faaroo i roto i te ekalesia i ta ratou mau hara, eiaha râ e vaiiho i te taata ia tamau noa i te hara e ia vaiiho i te hara i roto i te ekalesia. (A tai'o atoa: E nehenehe anei outou e amui atu i roto i te hara a te hoê hoa faaroo?).

E ere te aroha o te Atua i te mea e faati'a ai i te tino ia tamau noa i te rave i te hara

Te feia faaroo atoa i fanau-faahou-hia, o tei parahi i roto ia Iesu Mesia e o te haere ra i muri i te Varua, ua ite oia e e faatupu te hara i te taa-ê-raa i rotopu i te Atua e te mau taata, e e aratai taua hara ra i te pohe. E tano noa â te reira, noa'tu te faaapîraa o te ao nei e noa'tu te te tusia a Iesu Mesia e To'na toto.

Te mau manu hoho'a e te mau herepata 6-1-2 E tamau noa tatou i te hara i taua aroha ra, ma te faaore i te Atua e mea nahea to tatou poheraa no te ora maoro a'e i roto i te

Aita Iesu i pohe ia nehenehe te taata e tamau noa i te rave i te hara.

Ua riro mai Iesu ei Mana no te taata, ia nehenehe te taata e faaorahia mai i te natura hara o te parahi ra e o te faatere nei i roto i te tino.

Ia farii ana'e outou ia Iesu ei Faaora no outou e ia faariro ia'na ei Fatu no to outou oraraa, e A pee Ia'na, to'na auraa ra, e ti'a ia outou ia tuu i to outou tino, i reira te natura hara e parahi ai.

Mai te mea e, e tamau noa te taata i te rave i te hara, te auraa ra, te ora noa ra â te tino.

Ua haapii mai te te maitai o te Atua o te tomoraa ïa. Tera râ,, Eita te aroha o te Atua e faatia i te tino ia tamau noa i te rave i te hara.

Te faaohiparaa i te mau ravea e te mau ravea mau no te taata pae tino, o vai tei faaterehia e te mana'o

Ua ite te ao nei i te hinaaro rahi o te mau mana'o o te taata, no te mea ho'i e, te arata'ihia ra te taata e to ratou mau ite. E ohipa te mau mana'o o te taata i roto i te hoê tuhaa rahi e e faataahia te reira e te mau mana'o.

Ua farii te ekalesia i teie ite no te ao nei e te faaohipa ra i te mau ravea e te mau ravea natura no te anaanatae rahi a'e i te taviniraa a te ekalesia i te taata tino, o tei arata'ihia e to ratou mau mana'o.

Ua faatupu te ekalesia i te huru ti'a na roto i te hoê faaneheneheraa nehenehe e te hoê pehe arearea (taringa) e te mori neon (mata). E, Ua monohia te maramarama matauhia e te mau maramarama neon nehenehe roa o te faaohipahia ra i roto i te mau hiero no te pehe a Satane (mau pŭpŭ). No te mea e ere te pehe ana'e te ohipa i nia i te mau mana'o o te taata, i nia atoa râ i te maramarama neon.

Eita e maoro roa na mua ' ' e e itehia ' i te mau ravea no'ano'a i roto i te fare pureraa (ūru). No te mea e ohipa atoa te no'ano'a i nia i te huru o te taata.

E faaitoito teie mau ravea natura atoa i te mau mana'o e e faatupu i te hoê iteraa o te ohipa i nia i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata. E mana'o maitai to te taata e e ite ratou i te mau mana'o au maitai.

Eaha te huru o te ohipa a te ekalesia?

E rave rahi faaanaanataeraa i roto i te mau putuputuraa a te ekalesia, mai te pehe haamoriraa, ha'utiraa, Te mau ha'utiraa, e te tahi atu â. No te mea e ohipa maitai te faaanaanataeraa o te tino i nia i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata.

Te mau irava Bible Romans 8-7: Te enemi nei te feruriraa tino i te Atua no te mea aita te reira e auraro ra i te ture a te Atua, e eita atoa e nehenehe e na reira

TE (Poto) E porohia te hoê a'oraa faaitoito o te faatumu nei i nia i te Te mau mana'o tauturu no te e te tao'a o te taata mau. Te vai ra i roto i te a'oraa a te ekalesia te mau rave'a no te tauturu ia'na iho no te faatupu i te hoê feruriraa maitai e no te faaitoito i te mau taata i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa.

No te mea e rave rahi kerisetiano o te ore e hi'o ia ratou iho ei feia upootia i roto i te Mesia, tera râ, te feia i roohia i te ati. Te faariro nei ratou ia ratou iho mai te mau mamoe pau, te rohirohi nei e te ora tamau nei i roto i te hoê afaa.

No te faarue ia ratou i rapae i te afaa, te faaohipa nei te ekalesia te mau rave'a hi'opo'araa e te mau rave'a aravihi e te horo'araa i te mau rave'a e te mau rave'a no te tauturu ia'na iho, ia ineine ratou e ia faaitoitohia i roto i to ratou tino.

No te paturu i teie philosophia taata, E faaohipa ratou i te mau parau pae varua a te Atua, e tatara i te reira i rapae i te huru e e faaohipa i te reira i nia i te taata mau.

Te faanahoraa i te mau ohipa no te taata tino

Ua farii te ekalesia i te varua o te ao nei ia tomo. Ei faahopearaa, e rave rahi ekalesia no taua vahi ra mai te huru o te ao nei e te faatumu nei i ni'a i te te mau faaanaanataeraa a te feia tino. E mea pinepine ratou i te rave i te taime no te faanaho i te mau ohipa a te ekalesia, Fa'ahoromatā'ara'a, e te mau ohipa no te faaoaoa i te taata tino, maoti râ i te faataa i te taime pure; pure e te haapaeraa maa e te faatumu i ni'a i te faaoraraa i te mau varua, haamo'araa, te paari i ni'a i te paari i te pae varua, te raveraa i te hinaaro o te Atua, e te haamauraa i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei.

Aita ratou e faataa ra i te taime rahi e te Atua e aita ratou e faaroo ra i ta Iesu i parau i te feia faaroo o te ekalesia. Maoti râ, Te faaroo nei ratou i te mau mea ta te taata e hinaaro e faaroo e e hinaaro, e ia faaohipa i te mau rave'a mau no te faaoaoa e no te haapuai i te varua e te tino o te taata tino.

E rave rahi feia poro aita e poro ra i te mea ta te Atua e parau ra, te poro nei râ ratou i te mau mea ta te taata e hinaaro e faaroo. E rave rahi taime, O te hoê â ïa poroi ta te ao nei e poro ra.

E ere i te tu'ena te tumu parau., e rave rahi ekalesia o te horo'a nei i te mau huru fare atoa no te faaoaoa e no te horo'a i te mana i te tino o te nunaa tino.

E e rave rahi ekalesia tei tauihia ei mau piha himene, Te mau nota, fare tamaaraa, mau pŭpŭ arearea, gyms, te mau pû tamaaraa, Te mau mana'o tauturu no te mau pû, Te mau pû ori, taputôraa tapone mau pû, te mau pû feruri-hohonu-raa, ā'ao'a.

Ua riro te varua e te tino ei tumu no te ekalesia

Te faatumu nei te ekalesia i ni'a i te faaamuraa e te haapuairaa i te taata mau, eiaha râ i te taata i te pae varua. No reira, aita te taata i te pae varua e faatamaa - faahou - hia ra, Aʻo, e te faatitiaifaroraa (faautuahia) no roto mai i te Parau. Ei faahopearaa, E vai noa te mau aiû i te pae varua ei mau aiû e aita ratou e paari mai ei mau tamarii paari na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine).

E vai noa ratou i roto i te tino e te amuamu, ohipa, e te ta'i noa'tu e, aita te hoê mea e tupu mai ta ratou e hinaaro, e aore râ, mai te mea e, e faaino e e hamani ino te hoê taata ia ratou.

Te hinaaro noa nei ratou e inu i te û, ia tape'ahia, faahanahanahia, A farii i te mau tapa'o i ni'a i te upoo, e te taotoraa.

Ia au i te ekalesia, e mea tano teie ohipa. Aita roa ' tu te feia faatere o te ekalesia e haapeapea ra.

E no reira, e vai noa te taata i te pae varua ei aiû. E vai noa te mau Kerisetiano ma te aravihi ore e aita ratou e paraparau, a taoto râ, auē, imi i te ara - maite - raa, e te hinaaro ia aupuru. E mau mamoe mo'e noa ratou, o tei riro ei tavini no te mau mana o te pouri.

Ua pohe anei Iesu no te reira? Ua horo'a anei Iesu i To'na ora no te reira? Teie anei To'na hinaaro no Ta'na Ekalesia?

O Iesu te Upoo o te Ekalesia; To'na hoa faaipoipo

E ua tuu i te mau mea atoa i raro a'e i To'na ra avae, e ua horo'a'tu ia'na te upoo i ni'a i te mau mea atoa i te ekalesia, O To'na ïa tino, te îraa No'na tei faaî i te taato'araa (Ephesia 1:22-23)

Ua faariro te Atua ia Iesu ei Upoo no te hoê Tino; ōna atu. Ia au i te hinaaro o te Atua, e haere te Ekalesia i raro a'e i te mana o Iesu Mesia na roto i te mana o te Varua Mo'a, e a poro e a haamau i To'na Basileia i ni'a i te fenua nei.

Ua faaue Iesu i To'na Tino; te Ekalesia ia horo'a i to'na iho ora e A pee Ia'na.

Ioane 14-23-24 mai te mea e, e here mai te hoê taata ia'u, e haapa'o oia i ta'u mau parau, e e here to'u metua tane ia'na, e e haere mai tatou ia'na, e parahi i piha'i iho ia'na

Mai te mea e, aita outou e na reira A tatara i te taata tahito no te tino, Eita outou e nehenehe e pee ia Iesu (te parau) e eita outou e haere i ni'a i te Varua i roto i To'na mana.

Te reira no te mea te parahi ra te natura hara i roto i te tino o te taata tahito e te patoi nei i te mau mea o te Varua e aita oia e auraro i te Varua.

Te mau taata atoa, e ti'a i te feia tei fanau-faahou-hia ia haere i ni'a i te Parau e te Varua, paraparau na roto i te mau reo apî, a poro i te evanelia no te tahoê i te taata i te Atua, faaore e tape'a i te hara, tiavaru i te mau demoni, Faaora i te feia ma'i etc. (Mataio 28:18, Mareko 16:15-18, Jon 20:22-23).

Eiaha te ekalesia ia riro ei faanahoraa sotiare, i reira te mau Kerisetiano e putuputu ai no te fana'o i te hoê taime maitai e no te faaoaoa e no te faaamu i te tino na roto i te mau ravea e te mau ravea mau.

Teie râ, ua mana'ohia e o te ekalesia te faanahoraa puai roa ' ' e i nia i te fenua nei, o te pee nei i te Varua i roto i te mana o Iesu Mesia, o te faatere nei i roto Ia'na e o te haamau i To'na Basileia.

Eita te taata ruhiruhia e pohe i roto i te Mesia

Oia mau, Te vai ra te tahi mau mea taa ê. Te vai ra te mau ekalesia, o te parahi nei i roto ia Iesu Mesia e te haere ra i ni'a i te hinaaro o te Atua. Tera râ,, te rahiraa o te mau ekalesia, e mea pae tino ïa e ua riro mai ratou ei mau faanahoraa sotiare e au i te ao nei, e te faaamu ra i te mana i te tino o te taata eiaha râ i te varua o te taata.

Eita te reira e tupu tamau noa e e tia i te taata natura ia pohe no te fanau faahou. Te tumu rahi no te reira, o te, eita te rahiraa o te taata e nehenehe e faarue i te tino e te mau mea o te ao nei. E rave rahi roa te mau faahemaraa i ni'a i te fenua nei o te tape'a nei i te mau taata e o te tape'a nei ia ratou ia ore ia pohe.

Eita te mau uputa o te hade e upooti'a i ni'a i to'u Ekalesia

E te parau atoa nei au ia oe, O oe o Petera, e i ni'a i teie ofai, e patu vau i ta'u ekalesia; e eita te mau uputa o te pohe e upooti'a i ni'a ia'na. E horo'a vau ia oe i te mau taviri o te basileia o te ra'i: e te mau mea atoa ta oe e here i ni'a i te fenua nei, e herehia ïa i ni'a i te ra'i: e te mau mea atoa ta oe e tatara i ni'a i te fenua nei, e tatara ïa i ni'a i te ra'i (Mataio 16:18-19)

Ua parau Iesu e te Eita te mau uputa o te hade e upooti'a pato'i i Ta'na Ekalesia e e horo'a Oia i te Ekalesia te mau taviri o te Basileia o te ra'i.

Tera râ,, e rave rahi ekalesia o te ore e farii ia Iesu ei Upoo e o te ore e rave i ta ' na parau. Aita ratou e haere ra i roto i te mana o Iesu Mesia e aita ratou e faatere nei i te basileia o te pouri, i reira te pohe e faatere ai. Maoti râ, e rave rahi ekalesia o tei patoi i te Parau e no reira, ua haruhia ratou e te mau uputa o te hade. (A tai'o atoa: Te auraa o te auraa o Iesu na roto i te taatiraa e te vavahiraa?)

Te parahi ra anei te ekalesia i roto i te pouri?

Ua ite au i ta oe mau ohipa, e te vai ra to oe i'oa o te ora ra oe, e ua pohe. A ara maitai, e te haapuai i te mau mea e toe ra, ua ineine ratou i te pohe: no te mea aita vau i ite i ta oe mau ohipa i mua i te Atua. Na reira, a haamana'o e mea nahea to oe fariiraa e to oe faarooraa, e tape'a mau, e te tatarahapa. Na reira, mai te mea e, aita outou e ara, E haere mai au i ni'a ia oe mai te eiâ, e eita oe e ite i te hora e haere mai ai au i ni'a ia oe (Tō'o'a 3:1-4).

E rave rahi ohipa ta teie ekalesia i rave. Tera râ,, Aita Iesu i ite i ta ratou mau ohipa e mea tia roa i mua i te Atua. Noa'tu e, e rave rahi ohipa ta te ekalesia i rave e e i'oa to ratou, ua pohe te ekalesia i te pae varua.

Ua mana'o te taata e te ora ra te ekalesia, te parau mau râ, ua taoto te ekalesia e ua pohe.

Ua faaue Iesu i te ekalesia ia ara mai, ia vai ara noa, e ia haapuai i te mau mea e toe ra, ua ineine ratou i te pohe.

Ua faaitoito Iesu ia ratou ia tatarahapa. No te mea mai te peu e eita ratou e mataitai, E haere mai o Iesu mai te eiâ, e aita ratou i ite eaha te hora e haere mai ai Iesu i ni'a i te ekalesia. (A tai'o atoa: Te parahi ra te ekalesia i roto i te pouri)

Ia riro faahou te ekalesia ei mana no te Atua

E auraa noâ te mau parau a Iesu i teie mahana. E ti'a i te hoê faaho'i-faahou-raa ia tupu i rotopu i te mau Kerisetiano. E faatupu teie faaauraa i te hoê araraa i te pae varua, te hoê ti'a-faahou-raa mai i te pohe, Fa'a'afa'a, e te faaoreraa i te hara i roto i te ekalesia. No reira, ua riro faahou te ekalesia ei mana no te Atua, eiaha râ e vai noa ei pǔpǔ sotiare e.

Iesu, te parau, e ti'a i te Varua Mo'a ia ho'i mai e ia ohipa i roto i te oraraa o te mau kerisetiano. Ia au i te Parau e te hinaaro o te Atua, ia poro e ia haamau i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei, ia ite te mau Kerisetiano i te hinaaro o te Atua, ia paari mai i roto i te hoho'a o Iesu Mesia, ia haere ei mau tamarii paari na te Atua i muri a'e i te Varua.

Aita te ekalesia i opuahia ia riro ei faanahoraa sotiare, i reira te tino o te mau Kerisetiano pae tino e oaoahia ai e e haapuaihia ai. Te hinaaro nei te taata tahito no te tino ia faaanaanataehia oia i roto i te tino, area te taata pae varua apî ra, aita ïa.

Te parahi nei te taata pae varua apî i roto i te Mesia e te faatumu nei oia i ni'a i te mau mea o te Basileia o te Atua, e eita oia e haamau i to'na iho basileia i ni'a i te fenua nei, ia haamau râ i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.