Eita te auraa mau o te satauro e itehia i te mau taime atoa. E rave rahi Kerisetiano o te paraparau ra no ni'a i te satauro e o te poro nei i te satauro, a ora ai ratou ei enemi o te satauro. Ia au i te Bible, eaha te auraa o te satauro e eaha te auraa o te satauro i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano?
E rave rahi kerisetiano o te faatupu nei i te hoê taairaa e o Iesu e te Metua mai ta ratou iho e hinaaro
E rave rahi Kerisetiano tei ti'aturi ia Iesu Mesia, tei tatarahapa, e tei fanau-faahou-hia, aita râ ratou e hinaaro e rave i te hoê mea i roto i te tuhaa morare o te ture. Aita ratou e hinaaro e haapao i te mau huru ture atoa e ia faariro i te reira ei ture. E ua riro te haapaoraa i te ture ei tuhaa o te haapaoraa eiaha râ ei tuhaa o te hoê taairaa e o Iesu Mesia.
Aita ratou e hinaaro ia faaarahia ratou eaha te rave, te hinaaro nei râ ratou e ti'amâ. Te hinaaro nei ratou e ora ma te ti'amâ e ia faatupu i te hoê taairaa e o Iesu Mesia e te Metua mai ta ratou e hinaaro.
I roto e rave rahi tupuraa, E au a'e te taairaa i te hoê taairaa LAT (Te oraraa amui) hau atu i te hoê faaipoiporaa. No te mea e rave rahi taime, E faataa noa te mau Kerisetiano i te taime no te Atua ia faaruru ana'e ratou i te hoê hinaaro aore ra te mau fifi i roto i to ratou oraraa.
Ia ite ana'e ratou i te hoê hinaaro aore ra te mau fifi, Te hinaaro nei ratou i te Atua ia faaite mai ia ratou, ia faaî i to ratou mau hinaaro e ia faatitiaifaro i to ratou mau fifi. Tera râ,, te toea o te taime, te ora nei ratou ia au i to ratou iho hinaaro, te tamata ra ratou i te rave.
I te hoʻeʻāmui, ia hi'o faahou tatou i te mana'o e e rave rahi kerisetiano o te parau ra e aita te tuhaa morare o te ture e faufaa faahou ra, nahea, e parau ratou e, ua faaorahia ratou i te ture, i te mea 'e, Te ora noa ra â ratou mai te mau taata tino ta te ture i mana'o no ratou. Eaha te auraa o te reira?
Te topa noa ra te taata tahito no te tino i roto i te hara
Ua faataahia te ture a Mosesa no te taata tahito no te tino, o tei ora i roto i te hoê tino hara mai roto mai i te hoê huru topa e o te nunaa maitihia a te Atua na roto i te fanauraa e te peritomeraa i te tino. Ua opuahia te mau ture o te tusia no te taata tahito no te tino.
Ua faaau te mau ture no nia i te tusia i te (Tātou) te mau hara e te mau ohipa ino a te te tahi atu taata papa'i, eiaha râ i te huru hara o te taata tahito no te tino.

Aita te toto o te mau animala i navai no te faaruru i te huru hara o te taata ruhiruhia. Te tumu, no te mea ïa e ere te mau animala i te mea au i te taata. E mea taa ê te tino o te mau animala i te tino o te taata (1 Korinetia 15:39).
E nehenehe noa te toto o te mau animala e faaruru i te mau ohipa hara o te tupu mai i roto i te tino hara.
No reira, E nehenehe noa te toto o te mau animala e faaore i te mau hara a te taata. Ua riro te mau tusia ei mea tamau no taua tumu ra.
Noa ' tu te mau tusia e te toto o te mau animala tia roa, ua vai noa te taata.
Te mau noa ra â teie taata ruhiruhia i roto i te huru hara o te tino e aita i tia ia ' na ia faaora.
e mau taime i te mau taime atoa, E ti'a ia ratou ia fa'i i ta ratou mau hara, ōhipa e no te tatarahapa i ta ratou mau hara. Ua faaorehia ta ratou mau hara e ua faaorehia na roto i te mau tusia e te toto o te mau animala e tae roa ' tu i te taime a ho'i ai ratou i ta ratou mau peu tahito e a hara faahou ai. Ua riro te reira ei ohipa tamau.
Ua tahe tamau noa te toto o te mau animala, tera râ, ua vai noa te huru hara o te tino i roto i te u'i o te taata i topa.
Ua faaruru Iesu i te huru hara o te taata i topa
Ua tamau noa teie ohipa e tae roa ' tu i te taeraa mai o Iesu e ua faaruru i te huru hara o te taata i topa, o te faatupu i te hara e o te aratai i te pohe.
Na roto i te reira, no te mea e mau tamarii te mau tamarii no te tino e te toto, Ua rave atoa Oia iho i te hoê tuhaa o te reira; ia haamou Oia i te mana o te pohe na roto i te poheraa, Eiaha, te diabolo; E te faaora ia ratou e o vai te mata'u i te pohe, no to ratou oraraa atoa ïa no te here (Heberia 2:14-15)
Aita Iesu i amo noa i te mau hara. Ua amo oia i te mau hara e te mau ino i roto To'na tino e ua riro mai oia ei mono no te taata i topa. Ua amo Iesu i te faautuaraa no te mau hara, oia, e ua tomo atu i roto i te Hades i raro a'e i te ture (hade).
Tera râ,, aita te pohe i puai roa no te tapea ia Iesu i roto i te Hades. I muri a'e e toru mahana, Ua ti'a mai o Iesu mai te pohe mai na roto i te mana o te Varua Mo'a e te mau taviri o te pohe e te pohe. Ua upooti'a Iesu i ni'a i te mana o te pohe e ua haru mai oia i te mana mai roto mai i te diabolo.
Ua faaora Iesu i te mau fare auri parau-ti'a o te pohe e ua horo'a i te mau taata atoa i te aravihi no te faaorahia mai i te te mana o te pohe e te hade e ia tahoê i te Atua. (a.o.. Mataio 27:50-54; John 1:11-13; Roma 5:10; 2 Korinetia 5:18-20; Ephesia 4:10; Kolosa 1:21-23).
E ua haere mai Iesu e ua parau atu ia ratou, ma'ohi'ohi, Ua horo'ahia mai ia'u te mana atoa i ni'a i te ra'i e i ni'a i te fenua. Na reira, a haere outou, e te mau nunaa atoa, te bapetizoraa ia ratou i te i'oa o te Metua, e te tamaiti, e te Varua Mo'a: Te haapiiraa ia ratou ia hi'opo'a i te mau mea atoa ta'u i faaue ia outou: e, R, Tei pihai iho vau ia outou i te mau taime atoa, e tae roa'tu i te hopea o te fenua
Mataio 28:18-20
E faaorahia te hamaniraa apî i te tino hara na roto i te faaauraa
Na roto ana'e i te faaroo ia Iesu Mesia e te fanau-faahou-raa, E nehenehe te hoê taata e faaorahia mai i te tino hara. na roto i te bapetizoraa i roto i te Mesia e te bapetizoraa i te Varua Mo'a, e pohe te tino o te taata tahito, e ti'a mai te varua mai te pohe mai, e e farii te taata apî i te Varua Mo'a.
Ua faaru'e te hamaniraa apî i te mea tahito e ua farii i te hoê oraraa apî i roto i te varua. Na roto i te mana o Iesu Mesia e te mana o te Varua Mo'a, E nehenehe te taata apî e riro mai ei tamaiti na te Atua (te mau tane e te mau vahine) e ia haere ei tamaiti na te Atua ma te haapa'o i te Atua i roto i te parau-ti'a.
E faarue te taata apî i te mau ohipa tino a te taata tahito, e a rave i te hinaaro o te Varua, na reira te taata apî e haere mai ai i roto i te huru natura. (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e ora i te oraraa o te ti'a-faahou-raa ma te pohe ore?)
Hoê â hinaaro to te Varua Mo'a mai ia Iesu e te Metua, e te faaruru nei e te faahapa nei oia i te hoê taata no te hara. I muri iho, e mea ti'a i te taata ia haapa'o Ia'na e ia faaore i te mau hara.
No te mea e ere faahou teie taata i te u'i o te taata i topa e aita faahou te diabolo e metua tane.
No te u'i o te taata apî teie taata (poieteraa apî) tei hamanihia i roto ia Iesu Mesia. Ua fanauhia te hamaniraa apî e te Atua e ua riro te Atua ei Metua.
Ua riro te mau mea hamanihia apî ei mau tamarii na te Atua, e ua riro amui ratou ei ekalesia; te tino o Iesu Mesia.
Ua haapii mai te Te opuaraa o te ekalesia o te haapiiraa ïa i te feia mo'a i roto i te Parau a te Atua e te faaineineraa ia ratou. No reira, ua ite ratou i te hinaaro o te Atua, ua au ratou ia Iesu Mesia, e ua haere mai ta Iesu i haere ma te haapa'o i te hinaaro o te Metua, te pororaa e te faaiteraa i te Basileia o te Atua i mua i te taata.
A tamau noa i te rave i te hara na roto i te ite ore e te ereraa i te ite
Tera râ,, te fifi, i roto e rave rahi ekalesia eiaha râ i te mau tamarii a te Atua, mā'ohima, te feia paraparau faaitoito e aore râ, te feia faaite ia ratou iho, e mea hamanihia tahito noâ ratou e e huru paieti to ratou, i muri mai i te parahiraa e te haapii nei i te feia faaroo.
Te haapii nei ratou ia ratou na roto i te hoê feruriraa pae tino e to ratou iho paari taata, ite, e te mau philosophia eiaha râ i te feruriraa o te Mesia e te parau mau o te Parau a te Atua.

No te fana'o i te hoê nahoa taata, no te ume i te taata, e no te faateiteihia, te poro nei ratou i te mau mea ta te taata e hinaaro e faaroo.
Na roto i ta ratou mau a'oraa o te haaati ra i te taata tino (iri), te haapapû nei ratou e, te ti'aturi nei te taata i ni'a ia ratou e te ti'a ra ratou i ni'a a'e i te feia faaroo.
Na roto i te pororaa i te mau parau tino e te mau philosophia maamaa o te no roto mai i to ratou feruriraa tino, eiaha râ e poro i te parau mau o te Parau a te Atua o te no roto mai i te feruriraa o te Mesia, te tapea nei ratou i te feia faaroo ia ore ia ite i te parau mau.
Na roto i ta ratou mau haavare, te tapea nei ratou ia ratou i roto i te faatîtîraa, e te reira iho â ta te diabolo e hinaaro ra.
Na roto i te te ereraa i te ite no nia i te Parau a te Atua, Te ora noa ra te mau Kerisetiano i roto i te faatîtîraa a to ratou tino. E tamau noa ratou i te pee i te tino, e tamau noa ratou i roto i te hara, e eita ta ratou e nehenehe e faaea i te rave i te hara.
I te hoê pae, te faaarahia ra ratou, aita e hara faahou. No reira, eita ta ratou e nehenehe e haere i roto i te hara. E i te tahi a'e pae, Te parauhia ra ratou e e tamau noa ratou ei taata hara. No reira, e tamau noa ratou i te hara e tae roa ' tu i te mahana e pohe ai ratou. No te mea na roto ana'e i te poheraa mau, E faaorahia ratou i to ratou tino hara.
Te porohia ra te mau haapiiraa hape no te tapea i te mau kerisetiano i roto i te faatîtîraa
Teie râ, e haavare rahi te reira no roto mai i te feruriraa tino o te taata, o vai noa â te mau mea hamani tahito. Ua faaûruhia teie haapiiraa hape i nia i te mau mana'o o te taata e te mau ohipa i tupu i nia ia ' na iho. Mai te mea e, e parau mau teie haapiiraa, No te aha râ Iesu i haere mai ai i ni'a i te fenua nei? No te aha Iesu i titauhia ' i ia riro mai ei mono no tatou no te faaruru i te fifi o te hara?? E eaha te ohipa i tupu i te mahana o Penetekota?
E ere te feia o tei farii i teie haapiiraa hape i te mea pae varua. Aita ratou i hinaaro e horo'a i to ratou iho oraraa pae tino. E mea na reira ïa, ua taui ratou i te evanelia e te parau mau o te Atua ia au i to ratou iho mau iteraa i te pae tino, a'au, Te mau nota, e te mau hinaaro.
E no te mea atoa, ua ma'itihia ratou e te ekalesia no te mea e ti'araa to ratou aore ra Ph.D. e no reira, ua noaa ia ' na te hoê tiaraa, Ua farii e ua faaohipa te ekalesia i teie haapiiraa. E tae roa mai i teie mahana, E poro noa â teie haavare.
Ua atea ê te mau Kerisetiano
No teie haapiiraa hape, e rave rahi Kerisetiano tei atea ê e e rave rahi varua tei mo'e. Noa ' tu e ua nehenehe ratou e faaorahia na roto i te pororaa i te mau a'oraa tano ia au i te Bible (te parau) e te Varua Mo'a.
No teie haavare, e rave rahi Kerisetiano o te mana'o ra e ia ōhipa e ua fanauhia faahou (ia au i ta ratou teolosia), aita ratou i tamâ noa i ta ratou mau hara tahito, tera râ, no ta ratou mau hara ta ratou e tamau noa ra i te rave i muri a'e i to ratou fanau-faahou-raa. No te mea eita ta ratou e nehenehe e faaorahia mai i te hara, e vai noa râ oia ei taata hara.
Mai te mea e, te parau ra te Bible e, ua haere mai Iesu no te faaora i te taata e ua faaora oia i te taata na roto i ta'na ohipa i ni'a i te satauro, tera râ, te parau ra te taata poro aore ra te taata aravihi i te pae no te faaroo e E vai noa te taata ei taata hara, o te parau nei i te parau mau?
Ia au i teie mau taata aravihi aore ra feia poro, eaha ta Iesu i rave i nia i te satauro? Eaha te tumu o To'na haereraa mai e te auraa o Ta'na tusia?
No te mea e, e rave rahi kerisetiano o tei fanau-faahou-hia mau e aita ta ratou e taairaa e o Iesu Mesia; te parau, a ti'aturi râ, a tiaturi e a tiaturi i nia i te mau parau a te feia poro e te feia aravihi i te pae no te faaroo. Te ti'aturi nei ratou i te mau parau a te taata hau atu i te mau parau a te Atua.
Mai ta te hoê taata i ore i ite, e rave rahi o tei faariro i te feia hara, no reira, i te hopea o te hoê, e rave rahi o te faariro i te parau-ti'a
Roma 5:19
Te mau hara eiaha râ te tino i te satauro
Maoti i te faasatauro i to ratou tino, e vai noa ai te natura hara i roto e e faatupu te reira i te hara, e faata'i ratou i ta ratou mau hara i ni'a i te satauro. Aita ratou e faaruru nei i te fifi o te hara, no reira Iesu i haere mai ai i ni'a i te fenua nei. Maoti râ, Te ora noa ra ratou i roto i te mau haavare, o tei haapararehia e te diabolo na roto i te mau philosophia a te mau taata tino.
Te parau mau râ, o te, mai te peu e eita te tino o te taata paari e pohe, E haere taua taata ra i ni'a i te tino, e tamau noa i te rave i te mau mea o te pato'i i te hinaaro o te Atua.

Mai te mea e, e tamau noa te taata i te rave i te hara, aita ratou i faaorahia mai i te hara, tera râ, e faaoreraa hara.
Te vai ra atoa te hoê satauro raau i nia i te tahua hautiraa i te tahi mau ekalesia aore ra i roto i te mau putuputuraa, Nails, e te hoê hama.
E nehenehe te mau manihini e papa'i i ta ratou mau hara e aore râ, ta ratou mau fifi i ni'a i teie api parau e e haamau i te reira i ni'a i te satauro. Teie râ, e ohipa tino teie no nia i te mau mana'o (iri) e aita to'na e auraa e te Varua.
No te mea ia ho'i ana'e ratou i te fare, E tamau noa ratou i to ratou oraraa e e topa faahou i roto i te hoê â hara. Mai te nunaa o te Atua i roto i te Faufaa Tahito.
No taua tumu ra, e rave rahi kerisetiano, o te parau ra e ua fanau-faahou-hia ratou, e aita e hinaaro e rave i te hoê mea i roto i te ture, ia ora mai te nunaa tino o te Atua ta te ture i opuahia no ratou, Peneia'e: te taata ruhiruhia, tei mau i roto i te tino hara.
Maoti i te faaruru i te fifi o te hara, o te tumu ïa o te hara: te tino hara, te tamata nei ratou i te faaruru i ta ratou mau hara na roto i to ratou tino ma te faaohipa i te mau huru ravea e te mau ravea natura atoa
Ua pohe Iesu no te hara a te taata ruhiruhia
Aita Iesu i pohe no ta outou mau hara ia nehenehe outou e tamau noa i te haere i roto i te mau hara. Teie râ, ua pohe Iesu no ta outou mau hara o te tupu mai i roto i te natura hara o te tino o te taata tahito.
Ua pohe Iesu no teie taata ruhiruhia, te taata hara. No reira, I roto i te, te taata ruhiruhia (iri) te mau poheraa e te taata apî (ōpu'upu'u) ua faaamuhia te pohe.
Aita Iesu i faaruru noa i te mau hara e te mau ino o te taata i topa i nia i te satauro. Teie râ, ua faaruru atoa Iesu i te huru hara o te taata i topa, i roto i te tino. No reira, ia te hoê taata, o vai te hoê hamaniraa tahito (te hoê hoa hara), fanau-faahou-hia, e ere faahou oia i te taata hara.
I roto atoa ia'na, ua peritomehia outou na roto i te peritomeraa i ravehia e te rima ore, no te faaore i te tino o te mau hara a te tino na roto i te poro'i o te Mesia: Ua tanumia i piha'i iho Ia'na i roto i te bapetizoraa, i reira atoa outou i faati'ahia mai ai Ia'na na roto i te faaroo i te ohipa a te Atua, o tei faati'a mai Ia'na mai te pohe mai (Kolosa 2:11-12)
Ua riro mai te taata ei tao'a hamani apî: te parau-ti'a o te Atua i roto i te Mesia. Te hoê taata, o tei riro ei tao'a hamani apî, eita faahou e tamau noa i te hara. No te mea te na reira ra ratou, ua faasataurohia to ratou tino i ni'a i te satauro e to ratou mau hinaaro e to ratou mau hinaaro. No reira, Eita ratou e tamau noa i te hara, e rave râ ratou i te mau ohipa parau-ti'a.
Te mea ta te ture e te toto o te mau animala i ore i nehenehe e rave, E nehenehe Iesu! Iesu, te parau, i roto i te tino e ua riro mai ei mono no te feia faaroo ore, taata tahito orure hau, e pohe mure ore to ratou vahi hopea i roto i te roto auahi.
Ua faati'a ratou i te tino o te Mesia i te tino e te mau here e te mau hinaaro
Galatia 4:24
Te auraa mau e te faahopearaa o te satauro i roto i te oraraa o te feia faaroo
I ni'a i te satauro, Ua faaruru Iesu i te natura hara, i roto i te tino. No reira, Ia mea, o te ti'aturi Ia'na e te fanau-faahou-hia, E faaorahia ratou i te natura hara o te tino, o te faatupu i te hara e te pohe.
Eita te taata faaroo e faatupu faahou i te hara no roto mai i te tino hara, te parau-ti'a râ no roto mai i te Varua (a.o.. Roma 6-8; Galatia 5:16-26).
Te hinaaro ra anei oe e faaore i te mau hara i roto i to oe oraraa? I muri iho, te taatoaraa o ta outou e rave: A haere i te tumu o te hara. A hi'o i te tumu o te fifi o te hara, o te tino ïa. Mai te mea e, aita to outou tino e pohe, Eita to outou varua e nehenehe e faateiteihia.
'Ia riro ei miti no te fenua’



