Aita te taata e au i te parau tavini e aita ratou e hinaaro ia piihia ratou ei tavini na te hoê taata. I roto râ i te oraraa, E riro outou ei tavini na te hoê taata. Te uiraa, o vai tavini oe? Te ora ra anei outou i muri a'e i te tino, e no roto anei outou i te pouri, e tavini anei outou na te diabolo, e faaroo ra anei outou e e haapa'o ra anei outou ia'na, e aore râ, te haere ra anei outou i muri a'e i te Varua, e no te Maramarama anei outou, e e tavini anei outou na Iesu Mesia, e te faaroo ra anei outou e te auraro ra anei outou ia Iesu Mesia?
Te hoho'a no Agar e o Sarah
I roto i te mau Galatia 4:21-5:1, Ua horoa o Paula i te hoho'a no nia ia Agar e o Sara. Ua riro te vahine ra o Agar ei tavini (vahine tavini), e ua fanauhia ta'na tamarii o Isemaela i muri a'e i te tino. Ua fanauhia o Isaaka i ta'na tamarii na roto i te fafauraa a te Atua.
Teie hoho'a no nia ia Agar e o Sara i roto i te Bible, Te faahoho'a ra te reira i te hamaniraa tahito o tei fanauhia i roto i te tino (te fafauraa tahito), e te hamaniraa apî tei fanauhia mai roto mai i te fafauraa, i roto ia Iesu Mesia, na roto i te Varua Mo'a (te fafauraa apî).
Tārena, o outou o te hinaaro e parahi i raro a'e i te ture, aita anei outou e faaroo ra i te ture? Ua papa'ihia ho'i, e piti tamaroa ta Aberahama, te hoê na roto i te hoê tavini vahine (vahine tavini), te tahi atu na te hoê vahine ti'amâ. Teie râ, ua fanauhia te tamaiti a te vahine tavini mai te au i te tino; area te vahine ti'amâ ra, ua fanauhia ïa na roto i te fafauraa. Eaha te mau mea o te riro ei hoho'a: no te mea teie na fafauraa e piti; te hoê no nia mai i te mou'a Sinai, o te faatupu i te faatîtîraa, o Agar ïa. No te mea ho'i e, o Agar te mou'a Sinai i Arabia, e te pahono ra ia Ierusalema, o tei, e te faatîtîhia ra oia e ta'na mau tamarii.
Teie râ, e mea ti'amâ o Ierusalema i ni'a, o te metua vahine ïa no tatou paatoa. Ua papa'ihia ho'i, A oaoa, oe oe o te ore e fanau; A ta'i e a ta'i, oe o te ore e mauiui: no te mea ho'i e, e rave rahi a'e ta te mau tamarii a te vahine mo'emo'e i te vahine ta'na tane. I teie nei, te mau taea'e, mai ia Isaaka, te mau tamarii a te fafauraa. Tera râ, mai te taata i fanauhia i muri a'e i te tino, ua hamani ino oia i te taata i fanauhia i muri a'e i te Varua, e ere râ i teie nei. Teie râ, eaha ta te papai mo'a e parau ra? A tiavaru i te vahine faatîtî e ta ' na tamaiti: no te mea, eita te tamaiti a te vahine tavini e farii i te fenua e te tamaiti a te vahine ti'amâ. Na reira,, te mau taea'e, e ere tatou i te mau tamarii a te vahine faatîtî, no te feia ti'amâ râ. Na reira, a ti'a mau outou i roto i te ti'amâraa ta te Mesia i faati'amâ mai ia tatou, e eiaha e faahepo faahou i te ioka o te faatîtîraa (Galatia 4:21-5:1)
Ua riro te hamaniraa tahito ei tavini na te diabolo
Hou outou a ite ai ia Iesu Mesia e hou Oia a faaora ai ia outou mai roto mai i te te basileia o te pouri, Ua riro outou ei tavini na te diabolo; te hoê tamarii tino. Ua riro outou ei tavini no to outou tino (to outou tino, a'au, Te feruri, Te mau nota, Te mau mana'o, e tē vai atura.). Ua faatere te tino hara ei arii i roto i to outou oraraa, e ua faahoro-ê-hia outou e to outou mau mana'o e to outou mau mana'o.
Ua arata'ihia outou e to outou tino e ua faatupu outou i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to outou tino e to outou feruriraa tino. Ua faatere outou i to outou tino e ua faaroo outou – e ua haapa'o i to outou tino (a.o.. Ephesia 2).
Aita outou i ti'amâ, ua riro râ outou ei tavini no to outou tino e ua ora outou i roto i te faatîtîraa i te pae varua o te pohe
Te mau tamarii e piti a te Atua i ni'a i te fenua nei: Adamu raua Iesu
Na mua a'e i te mahana Penetekota, hou a niniihia ai te Varua Mo'a, E piti tamarii ta te Atua i ni'a i te fenuaL Adamu e Iesu.
Ua hamanihia te tamaiti matamua, o Adamu, mai te au i te hoho'a o te Atua (Elohim; Atua, Iesu te Parau, e te Varua Mo'a). Tera râ,, Ua faaroo Adamu i te haavare a te diabolo hau atu i te parau mau a To'na Metua (te te faaueraa a te Atua). Ua rave o Adamu i to'na hinaaro eiaha râ i te hinaaro o to'na Metua. No reira, ua faaroo ore o Adamu i te Atua e ua hara oia.
Ua rave Adamu i ta te Atua i opani ia Adamu ia rave. No to ' na faaroo ore i te Atua, Paru (e o Eva) ua riro mai oia ei tavini na te diabolo, te hoê tavini no te pouri e te hoê tavini no te tino.
Ua pohe to ratou varua e aita ratou i ti'amâ faahou. E mea tino ratou e ua herehia ratou e te tino.
No te mea ua ino ratou, Ua ino te huaai o te taata. Te mau taata atoa, o te fanauhia ïa i roto i te huero o te taata, E fanauhia oia ei tavini na te diabolo, te hoê tamarii a te diabolo aka te hoê taata hara.
Ua riro te piti o te Tamaiti o Iesu ei Tamaiti no te fafauraa. Ua fanauhia o Iesu e te Varua Mo'a e ua fanauhia oia e te tamahine Maria.
Iesu i roto i te tino i roto i te huru o te taata, ua fanauhia râ Oia na roto i te Huaai o te Varua.
i roto i te Genese 3:15, Ua fafau te Atua e e vavahi te huaai o te vahine i te upoo o te diabolo. Te huero ta te Atua e faahiti ra, o Iesu Mesia Ta'na Tamaiti. E rave Iesu i te mana e te mana o te diabolo e e faaho'i atu i te reira i te hamaniraa apî.
E o te reira mau te ohipa i tupu i to Iesu ua pohe i ni'a i te satauro ei tusia no te huitaata nei. Ua amo Iesu i te mau hara atoa e te mau hara atoa o te ao nei. Ua faarirohia o Iesu ei hara, e no reira, ua tomo atu Iesu i roto i te Hades i raro a'e i te ture.
I Hades, Ua rave faahou Iesu i te mau taviri o te pohe e te po auahi e ua faaru'e i te diabolo, A rave ai i to ' na mana faatere. Ua ti'a mai o Iesu mai te pohe mai e te parahi ra oia i teie nei i te rima atau o te Atua (A tai'o atoa: Eaha ta Iesu i rave i roto i te po auahi?).
Ua fanauhia te mau taata atoa ei taata hara
Aoti'a Ua fanauhia te hoê taata i ni'a i te fenua nei no roto mai i te huaai o te taata i topa e ua fanauhia oia ei taata hara (te hoê tavini hara). Aita hoê a'e.
E feia hara te mau taata atoa e e vai noa ratou ei feia hara e tae roa'tu i te taime ua faaroo ratou i te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia, ua faaoti ratou i te ti'aturi e ia tatarahapa i ta ratou mau hara, ia fariu atu ia Iesu Mesia e ia fanau-faahou-hia.
Ia fanau-faahou-hia te taata na roto i te Huaai o te Varua, eita ratou e riro faahou ei feia hara e te mau tavini a te diabolo e te hara.
Ua faaoti te taata i te ti'aturi ia Iesu Mesia, i te pee Ia'na, e i te ho'i i to ratou oraraa tahito ei tavini na te diabolo e te hara. Aita faahou ratou e mea tino, e ua herehia ratou i te diabolo e te haere ra i roto i te hara na roto i te tino. Na roto râ i te faaroo e na roto i te faaauraa i te Mesia, ua riro mai ratou ei feia pae varua, ua herehia ratou e te Varua ia Iesu Mesia, e e haere ratou i roto i te parau-ti'a.
Ua riro te hamaniraa apî ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), fanauhia na roto i te fafauraa a te Varua Mo'a.
Te mau tamarii a te tino
Na roto i te faaôraa ' tu o Sarah, Ua fanauhia o Ismaela ia au i te tino. Ua horoa ' tura o Sara i ta ' na tavini vahine o Agara ia Aberahama no te mea ua hinaaro oia e tauturu rii i te Atua. Teie râ, aita te Atua i hinaaro i te tauturu a Sarah. Ua faatupu te ohipa a Sara i te mau faahopearaa i nia i te huaai o Isaaka. No te mea te huaai o te hoê, tei fanauhia i muri a'e i to te tino hamani - ino - raa i te huaai o te hoê, tei fanauhia i muri a'e i te fafauraa.
Te faahoho'a ra te mau tamarii a Agara i te mau tamarii a te diabolo; te mau tamarii o teie nei ao. Te vai ra i roto i teie mau tamarii te huru ino o te diabolo e te varua o teie nei ao; te varua o te aneti-Keriso.
E feia hara ratou, te mau tavini no te hara. No reira, te ora nei ratou i roto i te faaheporaa a te hara.
E faaterehia e e arata'ihia ratou e te mau mana'o o to ratou feruriraa pae tino e e ora ratou ia au i te hinaaro, Te mau nota, Te mau nota, Te mau nota, e te mau mana'o o to ratou tino.
E rave ratou i taua mau mea ra, ta te Atua e patoi ra e ta ' na i opani i to ' na nunaa ia rave i te te ture o te Faufaa Tahito.
E au ratou mai ia Adamu, o tei ti'aturi i te haavare a te diabolo, ua haapao ore i te Parau a te Atua e i Ta ' na faaueraa maoti râ i te parau mau o te Atua.
Te ti'aturi nei ratou e, e mea ti'a ia ratou ia. Te ti'araa mau râ, e mau tavini ratou na te diabolo e na to ratou tino (te tahi). Te faaterehia ra ratou e te mau varua ino o te pouri o te faatupu ia ratou i te hara. E na roto i to ratou hara te horo'a nei ratou i te mana i te diabolo e a haamori ia'na.
Te mau tamarii a te fafauraa
Te mau tamarii a Sara (te vahine ti'amâ) e mau tamarii na te Atua e te Basileia o te Ra'i. E mau tamarii ratou no te fafauraa: te poieteraa apî. Ua fanau-faahou-hia ratou i roto ia Iesu Mesia no te Huaai o te Varua Mo'a.
Ua riro mai ratou ei mau tamarii na te Atua e ua ti'a ia ratou ia tomo i roto i te Basileia o te Ra'i e i ni'a i te terono o te Atua.
Aita faahou ratou e feia hara e aita ratou e ora faahou ra i raro a'e i te haavaraa a te ture o te hara e te pohe. No te mea ua ua faasataurohia to ratou tino (tūtū, 'Tō'na', Te mau mana'o, Te mau nota, Te mau hinaaro tino, Te mau nota, e tē vai atura.) i roto i te Mesia e ua tanu i to ratou tino na roto i te bapetizoraa.
Ua ora mai to ratou varua, no te mea to ratou varua, Ua pohe, ua faati'ahia mai te pohe mai na roto i te mana o te Varua Mo'a.
Ua faarirohia ratou ei feia mo'a e ei feia parau-ti'a na roto i te toto o Iesu Mesia, e ua ti'amâ ratou i te herepata o te pouri.
E faaterehia te mau tamarii a te Atua e te Varua Mo'a
No te mea ho'i e, e mea mo'a ratou e e parau-ti'a ratou i roto i te Mesia, ua farii au i te fafauraa a te Metua: te Varua Mo'a, ua papa'ihia te mau ture a te Atua i ni'a i to ratou aau. Ia au i te Parau a te Atua, te parahi nei te Varua Mo'a i roto i te mau mea hamaniraa apî e te arata'i nei e te arata'i nei oia ia ratou.
E faaterehia ratou e te Varua Mo'a e te haapa'o nei ratou i te Parau a te Atua. Ei faahopearaa, E ora ratou i te mo'a, e e haere ma te parau-ti'a i roto i te hinaaro o te Atua, e e faatura e e faahanahana i te Metua e ia Iesu Mesia.
Te hamani-ino-raa i te mau tamarii a te Atua
Tera râ, mai te taata i fanauhia i muri a'e i te tino, ua hamani ino oia i te taata i fanauhia i muri a'e i te Varua, e ere râ i teie nei (Galatia 4:29)
E te tupu noa ra â te reira i teie mahana. Te mau tamarii o teie nei ao, o te ora nei i roto i te hara e te ino, te riri e te hamani-ino-raa te mau tamarii a te Atua, o te pee nei i te Varua e te haapa'o nei i te Parau a te Atua.
Te ite nei tatou i te maraaraa o te mau ino e te mau hara, mai roto mai i te Tau mahana i muri iho. Te ite nei tatou i te hoê maraaraa o te riri i te Atua, Iesu Mesia, e te Varua Mo'a, O vai te parahi ra i roto i te mau tamarii a te Atua, e maraa atoa.
Te feia pee i te ao nei
Mai te mea e, te ti'aturi nei e te farii nei outou i te paari e te ite o te ao nei, te pee nei outou i te ao nei, e te feruri nei outou mai te ao nei, paraparau mai te ao nei, e te ohipa mai te ao nei, Aita e mea e haape'ape'a ai outou, e mea maitai te mau mea atoa.
Mai te mea e, e pi'o outou i mua i te mau varua o teie nei ao e e riro outou ei te amui atu i roto i ta ratou mau ohipa, Eita outou e hamani-ino-hia, e riro râ outou ei Fariihia e te ao nei.
Te feia pee ia Iesu Mesia
Teie râ, ia turu ana'e outou i te Parau a te Atua e ia horoa ' tu outou i te hoê pahonoraa tia ore aore ra ia ore ana'e outou e farii i ta ratou mau ohipa (to ratou mau hara e te mau mea), Eiaha e haere e e paraparau mai ta ratou e haere nei e e paraparau ra, Te faaruru nei oe i te hamani-ino-raa.

Mai te mea e, e ti'a outou i roto ia Iesu Mesia; te Parau e a haapa'o Ia'na e a tape'a Ta'na mau faaueraa e te rave i To'na hinaaro e te ti'a no To'na Basileia, E hamani-ino-hia outou e te feia e haaati ra ia outou, o vai tei farii i te varua o teie ao; te varua o te aneti-Keriso (te diabolo).
E tia ia outou ia aufau i te reira mai te peu e e hinaaro outou e pee ia Iesu.
Ia riro mai outou ei tavini na Iesu Mesia, e riro mai outou te hoê enemi o teie nei ao.
Te ora nei tatou i roto i te hoê tau, i reira te mau Kerisetiano e rave rahi roa e faaino ai i te evanelia a Iesu Mesia.
Maoti i te faaoaoa i te Atua e i te tapea i to ratou tiaraa i roto ia Iesu Mesia; te parau, Te faaoaoa nei ratou i te ao nei e te mau taata, no te mea te hinaaro nei ratou ia fariihia ratou, Fariihia, e te faaturahia e te taata.
Te mau Kerisetiano o te turu ra i te Parau a te Atua, e pee i te Parau, instead of the world are considered too strict, fa'aro'o, rigorous, ahu tahito, e te tahi atu â. While they are the ones, e ora ra i true freedom in Jesus Christ.
They walk after the Spirit as slaves of righteousness, instead of walking after the flesh as slaves of sin. They are no longer bound by the law and live under the judgment of God, but they are delivered and live in the liberty of the Spirit.
Te haereraa i roto i te fafauraa ei tamaiti na te Atua
Walking in the promise as a son of God means walking by faith in Jesus Christ; te parau. Mai te mea e, e haere outou na roto i te faaroo, you will be obedient to the (pauroa) Te parau a te Atua. Ana'e na roto i te Parau a te Atua, E ite outou Ia'na, e ia ite To'na hinaaro.
‘Being obedient to the Word’ doesn’t mean going back to the Old Covenant to the sacrificial laws, ture, the feasts, e te tahi atu â. no te faaorahia e aore râ, no te faaorahia. Because we are only saved by Jesus’ te ohipa faaoraraa e na roto i To'na toto.
Te ora nei tatou i roto i te Faufaa Apî na roto ia Iesu Mesia. I roto Ia'na, we have become a new creation (fanauhia na roto i te pape e te Varua).
Teie râ, te hinaaro o te Atua; what pleases Him and what doesn’t please Him, Eiaha Aita ua taui, eita atoa te reira e taui. No te mea te Atua vai hoê â, ʻApaʻau, I teie nei, e a muri noa'tu.
No reira, it is important to get to know Him and His will, na roto i Ta'na Parau, e faaapî i to outou feruriraa i te parau a te Atua, so that your mind lines up with Him.
Mai te mea e, A here i te Atua ma to outou aau atoa, ʻAnuanua, mana'o, e te puai, E nehenehe ta outou e haapa'o noa i te Atua e e haapa'o i Ta'na mau faaueraa.
E hinaaro ti'amâ to outou
Teie râ, e vai tamau noa to outou ti'amâraa, noa'tu e, ua fanau-faahou-hia outou. Mai te mea e, e haere outou i muri a'e i te Varua, Eita outou e faatupu i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino, eiaha e rave i te hara, e eiaha e faautuahia.
Teie râ,, a haamata ai outou i te pee i te tino e a faaroo ai i to outou tino eiaha râ i te Parau (Iesu Mesia) e te Varua Mo'a, e ma'iti i te rave i to oe iho hinaaro, e ia arata'ihia outou e to outou mau hinaaro tino, Te mau nota, Ō'opa, Te mau mana'o, Te mau nota, e tē vai atura., e te haere ma te haapa'o ore i te Parau a te Atua, i roto, i muri iho e riro faahou outou ei tavini na te diabolo.
E faaterehia outou e te mau mana o te pouri e eita outou e ti'amâ faahou. Tera râ, e faahepohia outou e te diabolo e e ora faahou outou i raro a'e i ta'na ioa faatîtîraa.
A faaapî i to outou feruriraa i te Parau a te Atua
No reira mea faufaa roa ' i, ia riro mai outou ei hamaniraa apî, no te faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua. Na roto ana'e i te faaapîraa i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, E ite outou ia Iesu e To'na hinaaro, e na roto Ia'na, E ite outou i te Metua e To'na hinaaro.
Ia faaohipa ana'e outou i te Parau, ‘oe ia riro ei taata rave i te Parau e ia riro mai Ia'na ra, ia paraparau e ia haere mai Ia'na.
Na roto i te Parau e te Varua Mo'a, O vai to outou orometua haapii i roto i te Parau, E ite outou i te maitai e te ino.
Ia faaea noa outou i roto i te Parau, E faatere outou i te enemi; te diabolo, e ta ' na nuu taatoa. Teie râ, ia faarue ana'e outou i te Parau e ia haamata ana'e outou i te haere i muri a'e i te tino, e i muri a'e i te ite i to outou feruriraa tahito no te tino; te ite no teie nei ao, E haru faahou te enemi ia outou ei faatîtîraa e e faatere oia ia outou. (A tai'o atoa: Nahea ia haere i roto i te faatereraa ta te Atua i horo'a ia outou?).
O vai teie tavini?
Eita ta outou e nehenehe e riro ei tavini na te diabolo e ei tavini na Iesu Mesia. eita roa e nehenehe e parau! E tia ia outou ia rave i te hoê maitiraa.
- Te hinaaro ra anei outou e ora noa i muri a'e i te tino, ia arata'ihia outou e to outou mau hinaaro, Te mau nota, Ō'opa, mana'o, (te ao nei) paari, e te ite? Te raveraa i to outou iho hinaaro e te haapa'oraa i te pouri? Te here ra anei outou i te ao nei e te mau mea o teie nei ao? Te hinaaro ra anei outou e tavini i te ao nei e ia riro ei tavini no teie nei ao; te diabolo, e te ora i roto i te mau hara e te mau ino?
- Te hinaaro ra anei oe e horoa i to oe iho ora; to outou iho hinaaro, Te mau nota, Te mau nota, Te mau mana'o, Ō'opa, (te ao nei) te paari e te ite, e te tahi atu â. no te tavini ia Iesu Mesia e no te riroraa ei tavini Na'na? Te hinaaro ra anei outou e riro ei tavini na Iesu Mesia e ia ora i roto i te mo'araa e te parau-ti'a, ei ti'a huiraatira no Ierusalema i ni'a, ma te faaterehia e te Varua Mo'a?
Mai te mea e, e hinaaro outou e horo'a i to outou ora e ia ora i roto i te ti'amâraa mau, Te mau mea atoa ta outou e rave, o te raveraa ïa i te hoê taahiraa i ni'a ia Iesu Mesia, te tatarahapa i to outou oraraa tahito ei taata hara, e te faariroraa ia Iesu ei Faaora e ei Fatu no outou.
Ia tatarahapa outou, Te faaore nei Iesu i to outou hara e te tahoê nei oia ia outou i te Metua, no te mea te here nei Oia ia outou. Ua rave Iesu i te taahiraa matamua no te Te faaite ia outou i To'na here rahi ia outou. I teie nei, tei ni'a ïa ia outou, eaha ta outou e rave na roto i te reira.
Teie râ, e tia ia outou ia rave i te hoê faaotiraa: te tino aore ra te varua.
'Ia riro ei miti no te fenua’





