Ehia rahiraa taime ta te mau Kerisetiano e parau, “Aita ta tatou e faaroo, te hoê râ taairaa. Ua faati'amâhia tatou i te haapa'oraa faaroo e aita e titauhia ia na reira faahou.” Te oaoa nei ratou i te mea e, aita ratou e pee nei i te hoê haapa'oraa faaroo mai te mau u'i na mua'tu e e ti'a ia ratou ia rave i te mau mea e ia haapa'o i te mau ture, tera râ, ua faati'amâhia ratou na roto ia Iesu Mesia e ua farii ratou i te hoê taairaa e te Atua. E auraa to te haapaoraa i te ture; te haapa'oraa i te ture, e ti'a ia, mata'u, faahaparaa, e te faautuaraa, e ua faaorahia ratou i te reira. Eiaha ratou e ‘e titauhia’ tera râ, ua faaorahia tatou e ua ora i roto i te ti'amâraa. E au ra e, e mea haapa'o maitai e te faahiahia te mau mea atoa, Te vai ra to tatou hoê taairaa e te Atua na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia eiaha râ na roto i te hoê haapa'oraa faaroo pohe. Teie râ, no te mau taata e rave rahi, Ua riro teie mau parau no nia i te faatupuraa i te hoê taairaa eiaha râ i te haapaoraa ei huru huna no te teoteo e te orureraa hau i te Atua, no te mea aita ratou e hinaaro e auraro i te Atua, Ta'na Parau, e Ta'na mau faaueraa, e aita ratou e hinaaro e faaarahia ia ratou eaha te rave, Te hinaaro nei râ ratou e ora i to ratou iho oraraa e e rave i ta ratou iho mau faaotiraa, ia ore te Atua e Ta'na Parau ia riro ei tuhaa no te reira. Te parau nei ratou e, e taairaa to ratou e te Atua, no roto mai râ i to ratou oraraa i te mau mahana atoa, E mea fifi roa ia ite i to ratou taairaa e te Atua te Metua e o Iesu Mesia na roto i te Varua Mo'a. No te mea eaha to raua taairaa e eaha te huru?
Te tino e te varua
Te parau nei au i te reira, Haere i roto i te Varua, e eita outou e faatupu i te anaana o te tino. Te hinaaro nei hoi te tino i te Varua, e te Varua i te tino: e te pato'i nei teie mau mea te tahi i te tahi: eita ïa outou e nehenehe e rave i te mau mea ta outou e hinaaro. Tera râ, mai te mea e, e arata'ihia outou e te Varua, aita outou i raro a'e i te ture (Galatia 5:16-18).
“Aita e titauhia ia tatou ia rave faahou i te hoê mea. Eiaha tatou e haapa'o i te mau faaueraa a te Atua, Eiaha tatou e pure, Eiaha tatou e haapae i te maa, Eiaha tatou e tuatapapa i te Bible, Eiaha tatou e horo'a i te hoê ahuru, Eiaha tatou e ... (A faaî i te mau ahu)”.
Aita, Eiaha e titauhia ia rave i teie mau mea atoa no te faaora. Eita ta outou e nehenehe e farii i to outou faaoraraa na roto i ta outou mau ohipa e/aore râ, na roto i te haapa'oraa i te ture a Mosesa.
Ua faaorahia hoi outou na roto i te aroha noa na roto i te faaroo; e ere te reira i te mea: o te ô ïa a te Atua: Aita e ohipa, E mea ti'a i te hoê taata ia farii. O tatou Ta'na ohipa, i hamanihia i roto ia Iesu Mesia i te mau ohipa maitai, ua faaue te Atua ia tatou ia haere i roto ia ratou (Ephesia 2:8-10)
Ua riro te faaoraraa ei ô no te aroha a te Atua, ta'na i horo'a, na mua roa i te nunaa ati Iuda (To'na nunaa fafauraa i te pae tino) e i muri iho i te feia etene.
Ua horo'a te Atua i te mau taata atoa i te aravihi no te faaorahia e no te faaorahia mai roto mai i te mana o te diabolo e te basileia o te pouri, e ia riro mai ei mea hamanihia apî; e tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine). E rave te mau taata atoa i ta ratou iho faaotiraa no te ti'aturi ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, e ia faaorahia tatou e Ia'na e aore râ, aita.
E haamau te taata apî i te ture
Teie râ, te mea ngaro o te faaauraa o te, mai te mea e, ua fanauhia outou e te Atua e ua riro mai outou ei mea hamani apî, e tamaiti na te Atua, e ua farii ratou i te hoê natura apî, Te natura o te Atua, e te parahi ra te Mesia i roto ia outou na roto i te Varua Mo'a, e te faatere nei te ture o To'na Basileia i roto i to outou aau, E faatupu outou i te ture o te Basileia o te Atua, Mai ia Iesu, O tei pee i te Varua e o tei faatupu i te ture (A tai'o atoa: ‘Nahea e ti'a ai ia outou ia haamau i te ture?‘).
E faatupu outou i te ture, no te mea te here ra outou i te Atua ma to outou aau atoa, ʻAnuanua, mana'o, e te puai, e te horo'araa ia outou iho Ia'na, e te ora ia au i To'na hinaaro.
No roto mai i to outou here i te Atua, E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru, e ere te auraa e te farii ra outou i te mau hara e te haamoriraa idolo a to outou taata tapiri, tera râ, o outou, Moekara, Eiaha e hinaaro i te mau mea a to taata tapiri, e no reira, eiaha e rave i te faaturi, te faaturi, e te faataaraa, Eiaha e haavare, Eiaha e eiâ i to taata tapiri, Eiaha e haavare i to taata tapiri, Eiaha e haapohe i to taata tapiri, ia faaore râ i te hara a to taata tapiri, ia haapa'o noa, e te tahi atu â.
Mai te mea e, ua fanauhia outou e te Atua e ua farii outou i te huru o te Atua, e te vai ra te Varua Mo'a i roto ia outou, e i muri iho te ture a te Atua, Ua papa'ihia te hinaaro o te Atua i roto i to outou aau. E mai te peu e e here outou i te Atua ma to outou aau atoa, ʻAnuanua, mana'o, e tei roto ia outou te puai e te ture a te Varua, E farii outou i te Atua e i Ta'na Parau e e rave i To'na hinaaro (a.o.. Jeremieh 31:31-34, Ezekiela 36:26-27, Roma 2:14-16, Hebera 8:8-13).
E ere te reira i te hoê ‘havo te reira ïa’ tera râ, ‘te hinaaro a‘
Ua pahono Iesu e ua parau atu ia'na, mai te mea e, e here te hoê taata ia'u, E tape'a noa oia i to'u mau parau: E here to'na Metua ia'na, E haere mai tatou ia'na, e ia faaea tatou i piha'i iho ia'na. O te ore e here ia'u, eita ïa oia e haapa'o i ta'u mau parau: e e ere te parau ta outou e faaroo ra i na'u, tera râ, te metua tane tei hapono mai ia'u (John 14:23-24)
Mai te mea e, e fanau-faahou-hia outou e e haere outou i muri i te Varua, e ere râ i te mea titauhia ia’ tera râ, ‘te hinaaro’. Ua tahoê outou i te Atua e ua tahoê outou Ia'na, e aita outou e rave i te mau mea no ni'a i te Atua e te Basileia o te Atua no te mea e, e mea ti'a i te ture e te hoê hopoi'a, no to outou here râ i te Atua.
Ua faaora o Iesu Mesia ia outou, e e mea ti'a ia itehia to outou here Ia'na e to outou mauruuru Ia'na i roto i to outou oraraa na roto i to outou faaroo e ta outou mau ohipa.
To outou oraraa ei hamaniraa apî; e tamaiti na te Atua, e tia ia taa ê i to outou oraraa na mua ' tu mai te hamaniraa tahito, i te taime a riro ai outou ei melo no te diabolo, e ua riro te diabolo ei metua tane no outou.
Aita faahou outou e enemi no te Atua, e eita outou e faateitei faahou ia outou iho i ni'a i te Atua e e haere ma te te'ote'o e te orureraa hau i te Atua ma te haapa'o i te hinaaro o te tino, e huru o te diabolo, e te faatere nei te hara e te pohe i roto.
Teie râ, na roto i te poheraa o te tino e te tia-faahou-raa o te varua i te pohe, ua faaorahia outou i te mana o te diabolo, te hara, e te pohe, ua tatarahapa outou i te Atua, ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua, e no reira, e ora outou ma te haapa'o i to outou Metua apî e i roto i to outou apitiraa Ia'na ia au i To'na hinaaro.
Aita to outou oraraa e faatumu faahou ra i ni'a ia outou iho e aita to outou tino, tera râ, i ni'a ia Iesu Mesia e te oaoa, faatura, and exalting Him and God the Father.
The spirit wants to spend time with God, the flesh doesn’t want to spend time with God
Eaha atoa ta tatou e parau ra, not in the words which man’s wisdom teacheth, but which the Holy Ghost teacheth; te faaauraa i te mau mea pae varua i te mau mea varua. Tera râ, e ere te taata natura i te mea no ni'a i te mau mea o te Varua o te Atua: no te mea e mea maamaa ratou ia'na: aita hoê a'e ta ' na i ite, no te mea e mea huru ê ratou i te pae varua. But he that is spiritual judgeth all things, yet he himself is judged of no man. Ua ite anei o tei ite i te mana'o o te Fatu, e nehenehe oia e faaite ia ' na i te haapiiraa ia ' na? Tera râ, te vai ra te mana'o o te Mesia (1 Korinetia 2:13-16)
Ahiri oe i riro mai ei hamaniraa apî, e tamaiti na te Atua, then you love God and want to spend time with Him. E ere no te mea e tia ia outou ia, no te mea râ e, te hinaaro ra outou.
Your spirit wants to pray to the Father and study His Word and be taught, Te mau nota, e faautuahia na roto i te Varua Mo'a, not for selfish reasons and selfish gain, but to get to know God and His will and spiritually mature into the image of Christ, so that you please, honor and exalt God through your life.
But the flesh doesn’t want to isolate and spend time with God. The flesh loves itself and wants to feed its lusts and desires and wants to be entertained by (te tahi mea no te faaore i te mau tao'a.) i te ao nei e ia arearea e te mau hoa.
Eita te tino e hinaaro e faaea oia ana'e, eita e nehenehe e faaea oia ana'e, e e riri roa oia i te taioraa i te Bible, eiaha râ i te tuatapaparaa i te Bible, no te mea ho'i e, e mea maamaa te mau parau a te Atua no'na, e te faaite mai nei e te pato'i nei te Parau i te mau ohipa a te tino, e aita te tino e hinaaro i te reira.
Te hinaaro nei te tino ia faaoaoahia, Te mau nota, e ia faaamuhia e te ao nei e ia farii i te mau mea e hinaarohia e te tino. No reira, e faatere te tino ei arii, e e tamau noa te tino i te faatere i roto i te oraraa o te taata.
Eaha te auraa o te hoê taairaa?
Te vahi pe'ape'a râ, i teie mahana e i teie anotau, Ua faainohia te auraa o te hoê taairaa e ua ravehia i ni'a i to'na iho e'a. Ehia rahiraa taata e parau ra e e taairaa to ratou, ma te faataa ore i te taime no te hoê taata.
Ehia rahiraa taime e parau ai te mau tamaroa e/aore ra te mau tamahine, e taairaa maitai to ratou e to ratou metua tane(s), te metua tane(s) feruri taa ê, no te mea i te tahi mau taime, e paraparau ratou e/aore ra e farerei i to ratou mau metua tau hebedoma i rotopu. E rave rahi taime no te mea e fifi to ratou e/aore ra te hinaaro ra ratou i te hoê mea mai te peu e e farerei ratou aore ra e farerei i to ratou mau metua, eiaha râ no te mea e, te hinaaro nei ratou i to ratou mau metua e te hinaaro nei ratou e parahi i piha'i iho i to ratou mau metua e ia faataa i te taime no to ratou mau metua.
I roto i to ratou feruriraa, Te mana'o nei ratou e, e taairaa maitai to ratou ma te ore e farerei i te metua tane(s) e ma te ore e faataa i te taime no te metua tane(s) e te mana'o nei ratou e te rave ra ratou i to ratou metua tane(s) ā, tera râ, te faaite ra te mau ohipa mau e ta ratou mau ohipa i te tahi atu mea.
Te faaite nei e te haapapu nei ta ratou mau ohipa e, aita ta ratou e taairaa mau e aita ratou e here nei i to ratou mau metua, no te mea mai te peu e e here mau ratou i to ratou mau metua, e hinaaro ïa ratou e faataa i te taime no ratou e ia rave i te mea e au ia ratou, eiaha râ e vaiiho ia ratou i to ratou oraraa.
E anaanatae ratou e e faaroo ratou i to ratou mau metua, e eita ratou e rave i te mau mea o te hamani ino ia ratou aore ra o te faatupu i te peapea. E hoê â huru no te faaroo.
E rave rahi o te parau ra, E auraa to ratou e o Iesu Mesia, e, aita to ratou e taairaa e o Iesu Mesia; te parau, ia faatupu râ i te hoê taairaa e te hoê Iesu feruriraa, o vai ta ratou i hamani i roto i to ratou mau feruriraa e o vai te feruri ra, Tere, e te ohipa mai ratou (A tai'o atoa: ‘Te hamani nei o Iesu i te mau Kerisetiano’).
Te mana'o nei ratou e, te pee nei ratou i te varua, te here nei ratou i te Atua, e te ite nei ratou Ia'na, A horo'a ai ratou i to ratou taime no te mau mea o te ao nei, e te ite nei ratou e, e mea faufaa a'e te reira i te horo'araa i te taime e te Metua na roto i te pure, te tai'oraa e te tuatapaparaa i te Parau.
Te hinaaro nei te varua e pure, aita te tino e hinaaro e pure
E ia pure ana'e oe, Eiaha oe e riro mai te feia haavare ra te huru: no te mea ho'i e, e mea au na ratou ia pure i roto i te mau fare haapiiraa e i te mau poro o te mau aroâ, ia itehia ratou e te taata. Te parau faahou nei au e, Ua farii ratou i ta ratou utu'a. Te feia e farii nei, a faaite mai., ia pure ana'e oe, A tomo i roto i to oe piha ahu, e ia opani ana'e oe i to uputa, a pure i to oe Metua i te vahi huna ra; e na to Metua e hi'o nei i te mea huna ra e horo'a ia oe (Āhu'ai 6:5-6)
i te poipoi, te ti'araa mai te hoê taime na mua a'e i te mahana, Ōna (Iesu) ua haere, e ua haere atu i te hoê vahi mo'emo'e, e ua pure i reira (Mareko 1:35)
E (Iesu) ua haere atu Oia i roto i te medebara, e ua pure (Luka 5:16)
Na ua tupu te reira i taua mau mahana ra, ua haere Oia i ni'a i te hoê mou'a no te pure, e ua tamau noa i te pure i te Atua i te pô taatoa (Luka 6:12)
Ehia rahiraa taime, Te pure ra anei te feia faaroo i te mau mahana atoa? Parau mau, ua tuati outou ia Iesu Mesia e te Atua te Metua na roto i te varua na roto i te Varua Mo'a, e te paraparau ra outou i te Atua na roto i te varua, tera râ, e faataa ê atoa outou i te taime no te pure e no te faataa ê ia outou iho. E ere te reira i te ture, tera râ, no te mea te here ra outou i te Atua e no te mea e, te hinaaro nei outou e faataa i te taime no te pure e o'na.
A hi'o ia Iesu, Ua amuihia Iesu e te Metua na roto i te Varua, tera râ, ua faaatea ê pinepine Iesu ia'na iho i te taata no te horo'a i te taime no te pure e te Metua.
E mea faufaa roa te pure i roto i te oraraa o te mau tamarii atoa a te Atua. Eita te hoê tamaiti a te Atua e ora ma te pure ore, e mai te mea e, e pee mau te hoê taata i te Varua, E horo'a te taata i te taime rahi no te pure. E ere no te mea e tia i te taata ia, no te mea râ e, te hinaaro nei taua taata ra e te hinaaro nei oia e faaea amui e te Metua, no te mea ho'i e, e taairaa to taua taata ra e te Metua.
Mai te mea e, aita te hoê taata e hinaaro e pure aore râ, aita e ti'a ia'na ia horo'a i te taime no te pure, Te haapapu ra te reira e te ora noa ra â te tino e te faatere ra, no te mea eita ta te tino e nehenehe e pure e eita atoa e pure (A tai'o atoa ‘Eita ta te tino e nehenehe e pure” ”).
Te hinaaro nei te varua e haapae i te maa, aita râ te tino e hinaaro e haapae i te maa
Teie râ, e tupu te mau mahana i te mau mahana, ia rave - ê - hia te Tane faaipoipo ia ratou, e i muri iho, e haapae ratou i te maa i taua mau mahana ra (Luka 5:35)
Aita te tino e hinaaro e haapae i te maa, no te mea mai te peu e e haapae te taata i te maa, eita te tino e faaamuhia, e eita te tino e fana'o i ta ' na e hinaaro. Te vai ra te feia faaroo, o te here nei i te maa e o te tamata ra i te ape i te haapaeraa maa na roto i te raveraa i te mau huru patoiraa atoa e te mau ravea haamori atoa.
Moekara, te parau ra ratou e aita e titauhia te hamaniraa apî ia haapae i te maa. Teie râ, mai te peu e Iesu, O vai te Hamaniraa Apî, Eiaha tatou e pee i To'na hi'oraa e ia haapae atoa?
Te faatupu atoa ra te tahi mau taata i te mau tauiraa haamori, ta ratou iho i opua e i haamau, e te parau ra e, te haapae nei ratou i te maa na roto i te oreraa e mata'ita'i i te afata teata, e aore râ, aita ha'utiraa, aore ra te vaiihoraa i ta ratou niuniu afaifai tau hora te maoro. E ere râ te reira i te haapaeraa maa! No te mea te fana'o noa ra â te tino i ta ' na e hinaaro, o te maa ïa.
Aita atoa te haapaeraa maa i opuahia no te (ta'ato'a) te mau haereraa i mua i te pae materia i roto i te ao nei e te mau maa no te tino. Teie râ, ia haapae ana'e outou i te maa, E mea ino a'e te tino e e puai a'e to outou varua, e no reira, e ere i te mea maere i te mea e, aita te tino e hinaaro e haapae i te maa (A tai'o atoa: ‘Eaha te haapaeraa maa?hō'ē)
Te hinaaro nei te varua e horo'a, aita râ te tino e hinaaro e horoa
Te mau aimârôraa ino a te mau taata feruriraa ino, e te ereraa i te parau mau, ma te mana'o e, o te paieti ïa te moni: a faaatea ê ia oe i te reira. Teie râ, e faufaa rahi te paieti e te mauruuru. Aita hoi tatou i afai mai i te hoê mea i teie nei ao, e mea papu maitai e, eita ta tatou e nehenehe e rave i te hoê mea. E ia mauruuru tatou i te maa e te ahu. Teie râ, te feia e hinaaro e moni rahi, e topa ïa i roto i te faahemaraa e te hoê maere, e i roto i te mau hinaaro maamaa e te ino e rave rahi, o te haamou i te taata i roto i te haamouraa e te haamouraa. No te mea ho'i e, o te here i te moni te tumu o te mau ino atoa: o ta te tahi mau taata i hinaaro i muri iho, ua hape ratou i te faaroo, e ua tairi ratou ia ratou iho i te mau oto e rave rahi (1 E hō'ē 6:5-10)
E maere outou, i nia i te huru o te moni ei ofa'i haamǎta'uraa no te mau taata e rave rahi. Te parau nei ratou e e ere te moni i te mea ino, tera râ, e mea ino te here i te moni. Tera râ,, mai te mea e, aita te taata e hinaaro e horo'a, te haapapu ra te reira e te here ra ratou i te moni. Eita ta ratou e nehenehe e horo'a i ta ratou moni i te Atua, te hinaaro râ ratou e tapea i te reira no ratou iho, e, A faatupu i te mau huru patoiraa atoa.
Te parau ra te tahi mau, Eiaha tatou e horo'a i te hoê ahuru, no te mea ho'i e, ua riro te tuhaa ahuru ei tuhaa no te ture e te Faufaa Tahito, e aita tatou e ora nei i roto i te Faufaa Tahito i raro a'e i te ture, i roto râ i te Faufaa Apî i raro a'e i te aroha. No te mea te tiaturi ra ratou i teie haavare, aita ratou e horo'a i te hoê ahuru i te ekalesia, ua tapea râ ratou i ta ratou moni i roto i ta ratou iho pute e ua haamâu'a i te reira no to ratou iho basileia eiaha râ no te Basileia o te Atua.
Teie râ, hou a haamauhia ' i te ture, ua horoa a'ena te nunaa i te hoê tuhaa o ta ratou moni i te Atua, e ua horoa o Aberahama i te hoê ahuru no te Melekisedeka.
Te parau ra te tahi atu, Eiaha tatou e horoa i te hoê ahuru no te mea no te Atua te mau mea atoa ta tatou e farii ra. Ananahi, E au ra e mea haamou roa te reira, Te vahi pe'ape'a, E vai noa te reira i roto i teie mau parau, e aita teie mau parau e riro ei ohipa. No te mea mai te peu e e rave ratou i te mea ta ratou e faaite ra, E horoa ratou i te taatoaraa o ta ratou moni i te ava'e i te ekalesia. Aita râ tatou e ite ra i te reira i te tupuraa.
E rave rahi atu â mau haavare, o te ore e horoa i te hoê ahuru i te Atua (A tai'o atoa: ‘Moni, moni, e te moni‘)
Te faatere nei te varua nounou i roto i te tino
Hoê mea taa ê to teie mau haavare atoa, oia hoi te varua nounou, E haapa'ohia te feia e faatere ra i roto i te tino e e faatamaahia ratou, e no reira, aita te feia faaroo e horo'a i te hoê ahuru i te ekalesia, a tape'a râ i ta ratou moni i roto i ta ratou iho pute.
Ei faahopearaa no te haapaoraa i te varua nounou, E rave rahi ekalesia o te ore e tapea i te ekalesia e o te ore e nehenehe e aufau i te mau tarahu, e e tia ia hoohia te mau ekalesia.
E rave rahi fare pureraa tei ino, i te pae varua e i te pae natura, no te mea te faatere nei te tino, e te pato'i nei te taata i te auraro i te Atua e i te haapa'o i To'na hinaaro, tei papa'ihia i roto i te Parau, e taui i te huru tupuraa ra.
Mai te mea e, aita te hoê taata e hinaaro e horo'a i te hoê ahuru, i pihai iho i te mau ô, te haapapu noa ra te reira e e orure hau taua taata ra e aita oia e haapao ra i te Parau, e no taua tumu ra, te imi ra te taata i te hoê ravea no te faarue e te horoa ra oia i te mau huru patoiraa atoa ia (s)Aita e titauhia ia'na ia horo'a i te hoê ahuru.
Teie râ, mai te peu e ua riro mai outou ei mea hamanihia apî e ua farii outou i te natura o te Atua, e te here ra outou i te Atua e te vai ra te hoê taairaa e Oia, I muri iho, e mauruuru e e haamauruuru outou i te Atua e e horo'a outou i te hoê ahuru, e eiaha e faatupu i te reira. Eiaha outou e horo'a no te mea e ti'a ia outou ia, e aore râ, no te farii, tera râ, no te mea ho'i e, te here nei outou i te Atua e te hinaaro nei outou.
E ohipa te varua na roto i te faaroo, E titau te tino i te mau taahiraa e te mau ravea
E mea pae varua te taata apî e te pee nei oia i te Varua, no te mea ho'i e, e taairaa to te taata apî e te Atua e ua ite oia i te hinaaro o te Atua, te ohipa nei te taata apî na roto i te faaroo i te Atua e To'na mana e To'na mana.
E ite te taata apî i te mau varua, e hi'oraa maitai to'na i roto i te vahi pae varua, e ora na roto mai i te Varua, e e rave oia i te mau ohipa na roto i te i'oa o Iesu Mesia.
I te mea e e taairaa ite to te taata apî e te Atua, Aita te taata apî e hinaaro i te mau pure e/aore râ, te mau rave'a no te pure tei nene'i-a'ena-hia, e aita e titauhia ia'na ia pee i te mau taahiraa, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a no te faaoti i te mau mea aore râ no te rave i te hoê mea.
Ua ite te taata apî i te Atua, ua ti'aturi oia i te Atua, ua faaroo oia i te I'oa o Iesu Mesia e te Taata i muri mai i te I'oa, e ua ohipa oia na roto i to'na ti'araa i roto i te Mesia Mesia e to'na taairaa e te Mesia, eiaha râ na roto i te faaroo i roto i te mau pure nene'ihia, ha'ai, fa'a'ōfa'i, e te mau ravea apî, o vai mai te i'oa (te feruriraa o te taata).
Teie râ, te hinaaro nei te tino i teie mau mea, no te mea ho'i e, e ere teie taata ruhiruhia i te pae varua, aita ta'na e taairaa e te Atua, e no te mea ho'i e, aita te faaroo i roto i te tino.
E faaterehia te tino e e ti'aturi oia i te mau taahiraa, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a no te faaoti i te mau ohipa e no te rave i te hoê mea, e titauhia te mau pure e te mau rave'a pure no te farii i te faahopearaa i hinaarohia. Mai te ao atoa nei, o te faaohipa i te mau taahiraa, fa'a'ōfa'i, Te mau rave'a aravihi, e te mau rave'a no te faatitiaifaro i te mau fifi, ia manuïa, A faaoti i te mau mea, e te fana'oraa i te faahopearaa i hinaarohia.
E taairaa to te taata apî e te Atua e te tiaturi ra oia i te Atua, E haapa'oraa faaroo to te taata ruhiruhia e te ti'aturi nei oia i ni'a i te mau taata.
Te faaroo nei te varua i te reo o te Atua, Te hinaaro nei te tino ia faaroo vetahi ê i te reo o te Atua
mai te mea e,, A tape'a i ta'u mau faaueraa. E pure au i te Metua, e e horo'a Oia ia outou i te tahi atu Comforter, e nehenehe oia e faaea i piha'i iho ia outou; Te Varua o te parau mau; Eita ta te ao nei e nehenehe e farii, no te mea aita te reira e ite ra Ia'na, Aita i matau ia'na;: tera râ, ua ite oe ia'na; no oia, e ti'a ia'na (John 14:15-17)
Ua paraparau vau ia outou, Te vai noa ra â vau i piha'i iho ia outou. Tera râ, te Taata tamahanahana, o te Varua Mo'a ïa, ta te Metua e tono mai na roto i to'u i'oa, E haapii oia ia outou i te mau mea atoa, e ia faahaamana'o i te mau mea atoa ia outou, te mau mea atoa ta'u i parau atu ia outou (John 14:25-26)
E rave rahi ta'u mau mea e parau atu ia outou, aita râ ta ' na e. Eaha te mana'o o te reira., te Varua o te parau mau, mai te mea; mai te peu, E arata'i oia ia outou i roto i te mau parau mau atoa: no te mea, eita oia e paraparau ia'na iho; tera râ, eaha te mea e tupu mai, e mea ti'a ia'na ia paraparau: e na'na e horo'a ia outou i te mau mea no te haere mai. E hi'opoa mai oia ia'u: no te mea e farii oia i te reira, e te mau haamaramaramaraa no ni'a ia outou. Te mau mea atoa ta te Metua i te mau mea atoa: Ua parau vau e, e rave Oia i te reira, e te mau haamaramaramaraa no ni'a ia outou (John 16:12-15)
E auraa to te taata apî e te Atua na roto i te Varua Mo'a e eiaha noa oia e faaroo i To'na reo i te mau mahana atoa, na roto i te horo'araa i te taime no te Parau e te pure, i te roaraa atoa râ o te mahana.
E haapii te Parau e te Varua Mo'a i te taata apî, e faaite i te opuaraa a te Atua, e e faaite mai i te tau no a muri a'e, ma te faaitoito i te taata apî ia vai ara noa, ia ara noa, e ia ite i te mau tau.
E ere teie taata ruhiruhia i te pae varua e te hinaaro nei oia e faaroo e e taa i te reo o te Atua ia vetahi ê, mai roto mai i te Faufaa Tahito, i reira te nunaa o te Atua i te pae tino e te hinaaro i te mau peropheta.
No te mea ho'i e, e rave rahi feia faaroo aita i fanau-faahou-hia e aita ratou e faaroo nei e aita ratou e taa i te reo o te Atua, e rave rahi o te haere nei i te mau peropheta no te ite i te hinaaro o te Atua no to ratou iho oraraa e eaha to ratou oraraa a muri a'e, e i te tahi mau taime, e aufau atoa ratou i te reira. E au te reira i te ao nei. E haere ratou i te feia tohu e e aufau ia ratou no te ite i te mau mea taa ê no nia i to ratou iho oraraa e to ratou oraraa a muri a'e.
E no reira, e rave rahi atu â mau hi'oraa no te horoa, Te faaite ra te reira e, te parau nei te taata e, aita ta ratou e haapa'oraa faaroo, te vai ra râ to ratou taairaa e o Iesu Mesia e te Atua te Metua na roto i te Varua Mo'a, tera râ, te faaite ra to ratou oraraa i te tahi atu mea. E au a'e to ratou haereraa e te Atua i te hoê haapaoraa maoti râ i te hoê taairaa.
E haapa'oraa faaroo anei ta outou e aore râ, e taairaa?
E haapa'oraa faaroo anei ta outou e aore râ, e taairaa? Ua fanau-faahou-hia anei outou i roto i te Mesia, ua farii anei outou i te Varua Mo'a, e ua matau anei outou ia Iesu Mesia e te Metua, e aore râ, ua ite anei outou ia raua na roto i te faarooraa e te haereraa i te hoê ekalesia? O te Atua anei to outou oraraa, ua horo'a anei outou ia outou iho Ia'na, te horo'a ra anei outou i te taime no'na, e te ora ra anei outou i roto i To'na hinaaro, e aore râ, te faaroo noa ra anei outou i te hoê tuhaa o to outou oraraa, e te tavini ra anei outou Ia'na mai te mea e, e mea tano anei no outou, e aore râ, mai te mea e, e hinaaro outou i te hoê mea?
E taairaa to outou iho e o Iesu Mesia e te Metua? Eaha ta Iesu e pahonoraa, mai te mea e, e ui outou Ia'na e mea nahea To'na hi'oraa i to outou apitiraa Ia'na?
'Ia riro ei miti no te fenua’








