Te oraraa i te vahi haapuraa

Mai te haamataraa mai â o te poieteraa e i te roaraa o te mau tau, Ua faahema e ua haavare te diabolo i te mau taata e rave rahi na roto i ta'na mau parau e ua haru ia ratou na roto i ta'na mau haavare. Te faaohipa noa ra â te diabolo i te mau parau hoê â e te haavare noa ra â oia i te mau taata e rave rahi, no te mea e rave rahi te taata e tiaturi noa ra â i ta ' na mau parau, e haapao noa ra i ta ' na mau parau, e aita ratou e haapii mai i te mau mea i tupu i mutaa ihora, Te ti'aturi noa ra ratou i ta'na mau haavare. E e rave rahi taata o tei faariro i te mau haavare a te diabolo ei vahi haapuraa no ratou. Te tapuni nei ratou i roto i te vahi haapuraa o te haavare e te huna noa ra ratou i te Atua e tae roa'tu i te taime ua tae mai te parau mau a te Atua ia ratou e ua tatarahapa ratou, e aore râ, e tae roa'tu i te taime ua tae mai te pohe no te haru mai ia ratou.

Ua faaroo o Adamu i te haavare a te diabolo e ua huna oia ia ' na iho i te Atua

A ite ai te vahine e, e mea maitai te tumu raau no te amu, e e mea anaanatae te reira i te mata, e te hoê tumu raau e hinaarohia no te paari i te hoê taata, ua rave oia i te hoê hua o te reira, e ua amu, e ua horo'a atoa i ta'na tane faaipoipo; e ua amu oia. E ua matara to raua na mata, e ua ite ratou e, ua ahu ore ratou; e ua tamau amui ratou i te mau rau hike, e ua hamani ratou i te mau ahu. E ua faaroo ratou i te reo o te Atua e haere ra i roto i te faaapu i roto i te toetoe o te mahana: e ta'na vahine o Adamu e ta'na vahine i huna mai i mua i te Atua i rotopu i te mau tumu raau o te faaapu. E ua pii mai te Atua i te Atua i pii ia Adam, Ua parau oia, "Ua parau oia e, ", E hea? E ' na, Ua faaroo vau i to ratou reo i roto i te faaapu, e ua riaria vau, no te mea; e e pohe au (i 3:6-10)

I muri a'e i to Adamu raua Eva faarooraa i te mau parau a te diabolo, to raua ti'aturi e to raua haapa'oraa i ta'na mau parau, ua pohe te varua o te taata e Ua topa te taata i to'na ti'araa e ua faaterehia ratou i raro a'e i te mana o te diabolo e te pohe.

na roto i te haapa'o ore o te hoê taata e rave rahi tei faarirohia ei taata hara

A haere ai te Atua i roto i te faaapu, Aita oia i ite ia Adamu. Aita Adamu i roto i te faaapu, i te vahi i reira oia e parahi ai. 

Aita, Ua faaroo ore o Adamu i te reo o te enemi o te Atua e ua faaroo oia i te reo o te enemi o te Atua, te melahi tei topa o Lucifer, te diabolo atoa, e na roto i to'na haapa'oraa ia'na, Ua auraro o Adamu ia ' na iho i te diabolo. 

Ua riro mai o Adamu ei taata ê e aita faahou oia i te pae varua, i te pae tino râ.

To'na mana'o, i reira Adamu i te taairaa e te Atua, ua pohe oia e to'na tino (te) ua faatere oia e ua faatere mai te toparaa o to'na oraraa.

No to ' na faaroo ore i te Atua, Ua faaatea - ê - hia o Adamu i te Atua, ua riro mai oia ei taata tino, ua faaterehia te mana'o, e aita i tia ia ' na ia amui atu i te Atua. Ua huna o Adamu ia ' na iho i te Atua no te mea ua tahe noa o Adamu. Noa ' tu e ua hamani o Adamu e o Eva i te mau rau suke e ua tapo'i raua ia raua iho i te mau rau suke, E mea taata ore noa ratou.

“Teihea oe?” ”

E mea papu maitai e, ua ite te Atua i te ohipa i tupu, e ua ite atoa te Atua i te vahi ta Adamu e parahi ra, e ua nehenehe ta te Atua e haere atu ia Adamu, aita râ te Atua i rave i te reira. 

Hoê ana'e uiraa ta te Atua i ui, “Teihea oe?” ”

Ua huna o Adamu ia ' na iho i te Atua, mai te mau taata e rave rahi i teie mahana o te huna ra i te Atua e te huna ra i roto i te vahi haapuraa o te haavare no te mea ua faaroo ratou e te faaroo noa ra â ratou i te mau parau a te diabolo e te auraro ra ia ' na.

Aita ratou i ti'aturi i te parau mau, ua ti'aturi râ ratou i te haavare e no reira, ua pato'i ratou i te mau parau a te Atua, aita râ ratou i faaroo a'enei i te parau mau, e te hunahia ra ratou e te vai noa ra ratou i roto i te vahi haapuraa o te haavare, e tae roa'tu i te taime ua tae mai te parau mau ia ratou e ua tatarahapa ratou, e aore râ, e tae mai te pohe no te haru mai ia ratou.

Te huna nei te taata i topa ia ' na iho i te Atua

Ua haapii mai te to te topa-piti Te ora nei oia i roto i te basileia o te pouri i roto i te faatîtîraa o te pohe, ma te faariro i te haavare ei vahi haapuraa no ' na, e aita ta ' na e nehenehe e faatupu i te taairaa e te Atua, e no reira, aita oia e huna ra i te Atua ana'e, no ǒ mai râ i Ta'na mau tamarii; Oia, o tei tatarahapa i te Atua, o tei farii i te Varua Mo'a, o tei haere na ni'a i te parau mau, o tei faaara i te ao nei no ni'a i te hara, te parau-ti'a, e te haavaraa (A tai'o atoa: ‘Te piiraa ia tatarahapa‘ e ‘Eaha te hara o te hara?‘).

Te ohipa a te mau tamarii a te Atua, o tei faariro i te parau mau ei vahi haapuraa no ratou e no reira, te parahi ra ratou i roto i te vahi huna o Tei Teitei Roa a'e, vai, no te faaora i te mau tamarii a te diabolo i te vahi haapuraa o te haavare.

ua taui te parau mau o te Atua ei haavare

No te mea e rave rahi taata, o tei hunahia i roto i te vahi haapuraa o te haavare, Te ti'aturi nei ratou e, te haere nei ratou i roto i te parau mau, area te parau mau ra, te parahi ra ratou i roto i te pouri e te haere nei ratou mai te au i to ratou mau feruriraa ino ei mau enemi no te Atua i roto i te mau haavare a te diabolo; te haavare o te ao nei i roto i te pouri. 

E ere te ao nei ana'e te mana'o nei e, e farii te reira i te parau mau e e haere na ni'a i te parau mau, e rave rahi atoa râ taata, o te haere nei i te fare pureraa e aore râ, o te arata'i nei i te hoê ekalesia, aita râ ratou i fanau-faahou-hia, e mea pae tino noa â ratou, e feruriraa apî to ratou, e te arata'ihia ra ratou e te tino, ia ti'aturi e, te vai ra te parau mau ia ratou, e ia haere i ni'a i te parau mau i roto i te maramarama, Te haere nei râ ratou i roto i te pouri i roto i te mau haavare a te diabolo.

No reira, Te ohipa a te mau tamarii a te Atua, o te itoito ïa e te oreraa e haamâ i te evanelia a Iesu Mesia, i Ta'na mau parau e ta'na mau faaueraa, e ia faaite i te mau haavare a te diabolo na roto i te pororaa i te parau mau o te Parau ma te here, eiaha râ e vaiiho i te taata i roto i te vahi haapuraa o te haavare, no te reira here, te hau haavare e te tahoêraa haavare (A tai'o atoa: ‘Eaha te huru hau i rave ia Iesu i ni'a i te fenua?‘ e ‘Te faaite ra anei outou ia Iesu i mua i te taata aore ra te patoi ra anei outou ia Iesu i mua i te taata?‘).

Ia taui outou na roto i te faaapîraa i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua

E e ere i te mea huru ê roa no teie ao nei: tera râ, a tauihia na roto i te faaapîraa i to outou feruriraa, ia haapapu outou i te mea maitai, Tōti, e te mea maitai roa a'e, hinaaro o te Atua (Roma 12:2)

No te faaite i te mau haavare a te diabolo, E ti'a ia outou ia ite i te Parau. No te mea, nafea ' tu outou e nehenehe ai e faaite i te mau haavare a te diabolo na roto i te parau mau a te Atua, mai te mea e, aita outou i ite i te parau mau o te Parau?

Aita te parau mau o te Parau a te Atua, Eita e nehenehe e faaora i te mau tamarii a te diabolo, no te faaora ia ratou i te mana o te diabolo, te hara, e te pohe, e no te faaafaro ia ratou i te Atua te Metua na roto ia Iesu Mesia e na roto i To'na toto.

No reira, Mea faufaa roa ia tai'o e ia tuatapapa i te Bible i te mau mahana atoa e ia faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, ia tu'ati to outou feruriraa i te Parau e te hinaaro o te Atua, e ia farii outou i te feruriraa o te Mesia, e ia ti'a ia outou ia tuu e ia haamou i te mau haavare a te diabolo i roto i to outou feruriraa, e ia pato'i i te mau haavare a te diabolo, o te parauhia ra na roto i te vaha o vetahi ê, na roto i te mau parau e te parau mau a te Atua. 

Faaora i te taata i te vahi haapuraa o te haavare

Te haere nei ho'i tatou i te pae tino nei, eita tatou e tama'i i muri a'e i te tino: (E ere hoi ta tatou mau mauhaa tama'i i te mauihaa tama'i, area râ, e mea puai na roto i te Atua e tae roa'tu i te taime e paruparu ai te mana'o;) Te faahaehaaraa i te feruriraa, e te mau mea teitei atoa o te faateitei ia'na iho e pato'i ïa i te ite i te Atua, e te arata'iraa mai i roto i te tîtîraa i te mau mana'o ato'a no te haapa'oraa a te Mesia; E ia vai ineine â tatou no te tahoo i te mau haapa'o ore atoa, ia tupu ana'e to oe haapa'o (2 Korinetia 10:3-6)

No reira, a rave tatou i te ohipa no te tomo i roto i taua faaearaa ra, ia ore te hoê taata ia topa i ni'a i te hoê â hi'oraa o te ti'aturi ore. E mea vitiviti te parau a te Atua, Fa'atumu, e hau atu i te piti o te 'ode, Noa'tu e, e mea maitai roa te Atua i raro a'e i te varua e te varua, e te mau amuiraa e te mau pahi tama'i, e te hoê taata aravihi no te mau mana'o e te mau tumu o te mafatu. Aita atoa te hoê mea ora o te ore e itehia i To'na aro: tera râ, ua matara te mau mea atoa i mua i te mata o Ta'na e ti'a ia tatou ia rave (Hebera 4:11-13)

Eiaha e parau i ta oe iho mau parau, Te mau nota, e te mau mea i itehia, a parau râ i te mau parau a te Atua, Mai ia Iesu, o te Parau Ora ïa a te Atua, o tei parau e te parau noa ra â i te mau parau a To'na Metua.

No te mea ho'i e, o te Parau ana'e a te Atua tei vitiviti, te puai, e te koi a'e i te mau 'o'e mata e piti, E nehenehe e hi'opoa i te mau mana'o e te mau opuaraa o te mafatu.

Eiaha e pee i te tino e eiaha e faaoaoa i te taata, e rave rahi taata e faaea noa i roto i te vahi haapuraa o te haavare e e mo'e, ia pee râ i te Varua i roto i te mana o te Mesia e ia faaoaoa i te Atua, e rave rahi taata o te faaorahia i te vahi haapuraa o te haavare, i te mana o te pouri, e te pohe mure ore, e te A tomo i roto i te faaearaa o te Atua, e e oaoa te Atua ia outou.

Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.