Eaha te huru hau i rave ia Iesu i ni'a i te fenua?

O Iesu te Arii no te hau, e ua haere mai Oia i te fenua no te faatupu i te hau. Teie râ, eaha te huru o te hau i faatupu ia Iesu i nia i te fenua? E rave rahi taata, o tei hamani i te hoê hoho'a no Iesu ei taata hamani maitai, here, mū, e te taata hau, o tei paraparau i te taata ma te reo hau. I te mau vahi atoa ta Iesu i haere mai, Ua faatupu oia i te hau e te auhoêraa, e ua manuïa te mau mea atoa. Teie râ, mai te peu e e haapii outou i te Bible e te oraraa o Iesu, e hi'opoa outou i teie hoho'a o Iesu, o te tupu pinepine nei na roto i te mataitairaa i te afata teata e te mau hoho'a teata, na roto i te taioraa i te mau buka e te faarooraa i te mau a'oraa no ǒ mai i te mau mana'o o te feia tino, aita e tuea ra e te parau mau o te Parau a te Atua. No te mea ho'i e, ua hau noa to'na oraraa i ni'a i te fenua nei. Aita Iesu i tape'a i te hau e aore râ, aita oia i faatupu i te hau i rotopu i te taata mai ta te ao nei e faataa ra

Te auraa o te hau

No te mea ho'i e, ia au i te parau a Wikipedia, te auraa o te hau, o te hoê ïa mana'o no te auhoaraa e te auhoêraa i roto i te totaiete i roto i te ereraa i te enemi e te haavîraa u'ana. I roto i te hoê auraa sotiare, E faaohipa-pinepine-hia te hau no te faataa i te ereraa i te mârôraa (i.e. tū'ara'a) e te ti'amâraa i te mata'u i te haavîraa u'ana i rotopu i te mau taata aore ra te mau pŭpŭ taa ê.

Ia au i te hoê titionare Merriam-Webster, te hau o te hoê ïa huru hau e aore râ, te hau (mai te ti'amâraa mai roto mai i te mau faahuehueraa tivila, te hoê huru parururaa aore ra te hau i roto i te hoê oire tei faataahia na roto i te ture aore ra te peu tumu), te ti'amâraa i te mau mana'o e aore râ, te mau mana'o haape'ape'a aore ra te faaheporaa, te auhoêraa i roto i te mau taairaa o te taata iho, te hoê huru aore ra te hoê tau no te auhoêraa i rotopu i te mau faatereraa, aore ra te hoê faaauraa aore ra te hoê faaauraa no te faaore i te mau enemi i rotopu ia ratou, o tei faaruru i te tama'i aore ra i roto i te hoê huru enemi.

Ia hi'o ana'e tatou i teie mau tatararaa no te hau, E nehenehe tatou e parau e aita Iesu i faatupu i te hau i nia i te fenua mai ta te ao nei e faataa ra i te hau. No te mea te vahi ta Iesu i haere mai, Te faahuehueraa, Te mau nota, pārahi, Aute'a, e ua tupu mai te ino, Ua faatupu te reira i To'na poheraa. Ua afa'i mai o Iesu i te mau mea atoa, maoti râ te hoê huru hau maitai; te hoê huru hau, tano, e te faanahoraa.

Ua pei Iesu i te mau demoni e ua faatupu i te arepurepuraa

Te vai ra te hoê taata i roto i te fare pureraa, te vai ra te hoê varua o te hoê diabolo viivii, e ua tuô ma te reo puai, Te mau nota, A vaiiho ia tatou; Eaha ta matou e rave ia oe, o Iesu no Nazareta? TErt ua haere mai oe e haamou ia matou? Ua ite au e, o vai oe; te Taata Mo'a o te Atua. E ua faahapa atura Iesu ia ' na, ma'ohi'ohi, A tapea i to outou hau, e haere mai i rapae ia'na. E i te taime a tuu ai te diabolo ia ' na i rotopu, ua haere mai oia i rapae Ia, e eiaha e hamani ino ia'na. (Luka 4:33-36, Mar 1:21-28)

I to Iesu haapiiraa i te taata i roto i te fare haapiiraa i Kapernauma, ua maere te taata i Ta'na haapiiraa. No te mea ua haapii Iesu ia ratou ei hoê, e mana to'na eiaha râ mai ta te mau taata i haapiihia i roto i te mau papa'iraa mo'a. Noa ' tu e ua maere vetahi, Te vai ra atoa te tahi, o tei ore i maere roa e o tei ore roa i mauruuru i To'na vairaa mai e To'na haapiiraa. No te mea na roto i te haapiiraa i te parau mau a te Atua, Ua faaite mai oia i te mau haavare ta te mau taata e rave rahi i tiaturi e i ora i roto.

Eiaha e aro i te i'o e te totoI roto i te fare pureraa, te vai ra te hoê taata e varua ino to'na. Peneia'e ua haere teie taata i te fare haapiiraa i te mau sabati atoa no te faaroo i te mau haapiiraa a te mau papai parau, aore ra e papai parau paha teie taata. O vai tei ite…

I te hoʻeʻāmui, Tei roto Iesu i te fare haapiiraa e teie varua viivii, aita o tei parahi i roto i teie taata i mauruuru ia Iesu’ te vairaa e te parau mau ta'na i poro.

Ua faaite mai te varua viivii ia ' na iho i roto i teie taata na roto i te tuiraa ma te reo puai ia Iesu.

Ā'ati'ati, tei roto outou i te fare pureraa e te haamata oioi noa ra te hoê taata i te tuô ia outou. No te mea o te reira te ohipa i tupu i nia ia Iesu. Ua haamata teie taata i te pii ia Iesu ma te reo puai, te parau ra “Eaha te mea e vai ra i rotopu ia matou e o outou, Iesu, Nazareta? Ua haere mai oe no te haamou ia matou. Ua ite au e, o vai oe, te Taata Mo'a o te Atua.” ”

Aita i parau Iesu i te: “Tama, E hamani maitai anei outou ia vai mâ noa outou e eiaha e tuô mai te peu e eita outou e faaruehia i roto i te amuiraa,” ” mai ta te mau taata e rave rahi e parau i teie mahana. Teie râ, ua parau Iesu i te tahi atu parau.

Mai te mea e, ua pee Iesu i te Varua, Ua'na, ua tuô maira Ia'na ma te reo puai. No reira, Ua faahapa Iesu i teie varua viivii, o tei parahi i roto i te taata, na roto i te faaueraa i te varua viivii ia opani i to ' na vaha e ia haere mai i rapae. Ua haehae te varua viivii i taua taata ra e te mau ruru, Ua tuô oia ma te reo puai e ua haere mai i rapae ia'na.

Aita Iesu i ite i te hoê taata, o tei tuô ia'na, ua ite râ Iesu i te hoê varua viivii, Ua paraparau o Iesu i te varua viivii e ua faaue oia i te varua viivii i te mea ta ' na i hinaaro e ia rave te varua viivii. Ua haapao te varua viivii ia Iesu e ua faarue i taua taata ra.

Ua faariro paha te taata i teie ohipa a Iesu ei faahuehueraa i te taviniraa, ua horo'a râ Iesu i te hau o te Atua e te Basileia o te Atua i teie taata, na roto i te faaoraraa i teie taata i teie varua viivii (Lu 4:33-36, Mar 1:21-28)

Ua faaino Iesu i te hau i te mahana sabati

Ia au i te feia faatere faaroo no Iseraela, Aita Iesu i faatupu i te hau i te mahana sabati, tera râ, ua haafifi Oia i te hau i te mahana sabati e ua faatupu i te riri ia ratou. Ia au i te feia aravihi i te pae no te ture, e mea iti roa te faito o te mau melo o te Ekalesia ia hi'opoa i te reira., Aita Iesu i tapea Te mau faaueraa a te Atua. Te ti'araa mau râ, e ere te reira i te huru. Ua itehia paha te reira i roto i te vahi natura ra, i roto râ i te fenua, Ua pee noa â Iesu i te hinaaro o te Atua.

te hinaaro o te Atua i te diaboloNoa ' tu te parau mau, ua tiavaru Iesu i te mau varua viivii, Ua faaora oia i te feia ma'i e i te taime a pohe ai ta'na mau pĭpĭ i te po'ia, ua vaiiho ia ratou ia haru mai i te mau huero, a tomo ai ratou i roto i te hoê faaapu huero, Te haere noa ra â Iesu i roto to'u i muri a'e i To'na hinaaro, e no reira Ua faatupu te ture (Mat 5:17, Mar 2:23-28)

Ua parau Iesu ia ratou, E ui au ia outou i te hoê mea; E farii anei te ture i te rave i te maitai i te mau mahana sabati, e aore râ, no te rave i te ino? no te faaora i te ora, e aore râ, no te haamou i te reira? (Luka 6:9)

Ahiri Iesu i ore i rave i te hoê mea e ua tâu'a ore i te huru tupuraa o te taata, o tei hinaaro i te tauturu e te hinaaro i te tauturu, ta Iesu i nehenehe e horoa, e rave ïa Iesu i te mea ino i mua i te Atua. Maoti i te faaapî i te hoê oraraa e te faaora i te hoê ora, Ua vavahi oia i te hoê oraraa.

Teie râ, e Te hoê taata o te faaau, o tei rave i te maitai e o tei faaora i te mau ora, na roto i te pororaa i te parau mau no nia i te Atua e To ' na Basileia, te piiraa i te taata ia tatarahapa e ia faaore i te mau hara. Ua horo'a e ua horo'a Iesu i te mau mea ta te taata i hinaaro, ia au i te Basileia e ua faatupu i te hau i roto i te arepurepuraa. Ua faaho'i mai oia i te mau tino o te taata e ua faaora ia ratou, na roto i te faaoraraa ia ratou. Ua faaora Iesu i te taata, tei ora i roto i te faatîtîraa o te basileia o te pouri.

Ua riro te fare pureraa ei apoo no te eiâ

E ua haere atu ratou i Ierusalema: e ua tomo atura Iesu i roto i te hiero, e ua haamata oia i te tiavaru i te feia hoo e te hoo mai i roto i te hiero, e ua vavahi i te mau airaa maa a te feia taui moni, e te mau parahiraa o te feia hoo manu kukupa; E aita oia i farii i te hoê taata ia afai i te hoê farii na roto i te hiero. E ua haapii Oia, te parauraa ia ratou, Aita anei te reira i papaihia, E piihia to'u fare te mau nunaa atoa te fare pure? ua faariro râ outou i te reira ei apo no te eiâ. E ua faaroo te mau papa'i parau e te mau tahu'a rarahi na te reira, e ua imi e nahea ratou ia haamou Ia'na: no te mea ua mǎta'u ratou ia HO'u, no te mea te mau taata atoa i teie maere i Ta'na haapiiraa. E i te taeraa mai te ahiahi, Ua haere atu oia i rapae i te oire (Mar 11:15-19, Mat 21:12-13, Luka 19:45-48, Jon 2:)

I te fatataraa mai te Pasa a te ati Iuda, ua tomo atu o Iesu i roto i te hiero o te Atua e ua ite atura oia e te taui nei te nunaa i te mau tao'a, Ua pei atura Iesu i te feia hoo e te feia hoo i roto i te hiero, e ua vavahi Oia i te mau airaa maa a te feia taui moni e te mau parahiraa o te feia hoo kukupa. Aita oia i farii i te hoê taata ia afai i te mau tao'a o te fare na roto i te hiero. Ua ravehia teie ohipa a Iesu i roto i te mau Papai, i reira te Atua i parau ai e e riro To'na fare ei fare pure (Isa 56:7)

E haamaitai te Fatu i To'na nunaa i te hauTeie râ, i to Iesu tomoraa ' tu i roto i te hiero, Aita oia i tomo i roto i te hoê fare pure, i roto râ i te hoê apoo eiâ, i reira te taata i haere ai e imi i te moni.

Ua hoo atu ratou i te mau kukupa ma te haapa'o maitai, pūpū'i'a, e te mau puaatoro, ta te nunaa e nehenehe tusia i te Atua, Ua fana'o râ ratou i te hoê moni i roto i taua area taime ra. Teie râ, e ere te reira i te hinaaro o te Atua, no reira, ua pei atu Iesu ia ratou i rapae i te hiero e ua vavahi i te mau airaa maa e te mau parahiraa.

E au ra e, e ere teie ohipa a Iesu i te hoê ohipa no te hau e ua faatupu atoa te reira i te mau faahopearaa no'na.

No te mea te mau tahu'a rarahi e te mau papai parau, ua haere o tei faaroo i te reira no te imi e nahea ratou ia haamou Ia'na. No te mea ua mǎta'u ratou Ia'na, no te mea ua maere te nahoa taata taatoa i Ta ' na haapiiraa (Mar 11:18)

Eaha te tupu i teie anotau, Ia tomo ana'e te hoê taata i roto i te fare pureraa, ia tomo ana'e i roto i te fare toa no te mau buka, ia pei atu i te taata, e ia tairi i te mau tao'a atoa i nia i te repo? Aore râ no te hoê fare tamaaraa i roto i te amuiraa, A tuu i te taata i rapae e a haamou i te mau airaa maa e te mau parahiraa? Eaha te tupu i ni'a i te taata? Peneia'e e faarirohia taua taata ra ei taata orure hau e ei taata faaino i te faanahoraa o te ekalesia, e no reira, e tiavaruhia oia i rapae i te ekalesia.

Ua faahiti Iesu i te mau parau etaeta e ua faaruru oia i te taata

Aita Iesu i mamû noa no nia i te parau mau. Te mau taime ana'e, ua mamû noa o Iesu i te mau taime a faahemahia ' i oia e a ani ai oia ia haapapu ia'na iho. Ua parau Iesu i te parau mau, e no reira, ua faahiti pinepine Oia i te mau parau etaeta e ua patoi roa oia. Aita Iesu i tape'a i To'na vaha no te tape'a e no te tape'a i te mau taairaa i roto i te auhoêraa e te hau.

Aita, E pinepine Iesu i te faahiti i te mau parau etaeta e te patoi, e tae noa'tu i te feia paieti (fa'aro'o) te mau ti'a faatere no Iseraela. Ua pii Iesu ia ratou ei feia haavare, Te mau ti'a faatere matapo o te feia matapo, arata'i matapo, te mau maamaa, te mau menema uouo, te mau menema o te ore e itehia, te u'i o te mau vipers, te mau tamarii a te diabolo (Mat 15:7-9, 14; 23:24, 27, 33, Luka 11:37-54; 12:56, Jon 8:44).

Ua pii Iesu ia Petera o Satane (enemi o te Atua), i to ' na faainoraa ia Iesu no te mea aita to ' na e feruriraa no te mau mea a te Atua, no te mau mea râ a te taata e ua paraparau oia no roto mai i to'na mau mana'o (iri) (Mat 16:23).

I to Iesu farereiraa i te vahine Samaria i pihai iho i te apoo pape, Ua faaite Iesu ia'na i ta'na mau hara.

O vai te nehenehe e parau i teie mau mea atoa i teie mahana?

E rave rahi atu â mau hi'oraa, i reira Iesu i faatupu ai i te hau o te Atua, aita râ te mau taata i faariro ia ratou ei mau ohipa no te hau te u'i o te taata ruhiruhia e te ao, mai te hoê râ faahuehueraa i te hau, tano, e te faanahoraa.

Aita Iesu i haere mai no te faatupu i te hau i roto i te ao nei

I muri iho, ua hamama o Petera i to ' na vaha, Ua parau, O te hoê ōhira'a, Ua ite au e aita te Atua e faatura ra i te mau taata: Teie râ, i roto i te mau fenua o tei mata'u Ia'na, e te rave nei i te parau-ti'a, E fariihia te fariiraa ia'na. Te parau ta te Atua i tono atu i te mau tamarii a Iseraela, te pororaa i te hau na roto ia Iesu Mesia: (E Fatu Oia no te mau mea atoa:) (Tā'uru 10:34-36)

Noa ' tu e ua riro o Iesu ei Te Mesia, e rave rahi o tei ore i mana'o ia Iesu ei Mesia. Te tumu o te reira, no te mea ïa e mea pae tino te nunaa o te Atua e ua pee ratou i te pae tino. No te mea ho'i e, e mea pae tino ratou e te faaterehia ra te mana'o, ua mana'o ratou i te hoê Mesia, o te faaora ia ratou i te mana o te mau Roma e o te haamau i te hoê basileia i nia i te fenua nei.

Teie râ, aita Iesu i haere mai no te haamau i te hoê basileia i nia i te fenua nei, tera râ, ua haere mai Oia no te faatupu e no te haamau i te Basileia o te Atua i te ra'i e To'na hau i ni'a i te fenua nei.

Eita te ao nei e nehenehe e riri ia outou, ia'u râAita Iesu i haere mai no te faatupu i te hau i roto i te ao nei, no te mea eita Oia e faasataurohia.

Te rave'a no te faatupu i te hau i roto i te ao nei, o te faaauraa ïa i te parau no te ao nei, te fariiraa e te faaoromairaa i te mau mana'o, te mau mea i itehia e te mau mea o te ao nei. No te mea aita roa ' tu te ao nei e nehenehe e faaau i te Atua e ta ' na Parau, no te mea ho'i e, o te diabolo te arii o teie nei ao.

No reira, eita roa'tu te ao nei e auraro i te hinaaro o te Atua, e farii e e faatura i te hinaaro o te Atua, e pato'i râ ratou i te mau mea atoa te faaueraa a te Atua e ia vavahi i te mau faanahoraa atoa e te mau fafauraa atoa a te Atua.

Teie râ, aita Iesu i faarue i te ao nei, mai te mau ekalesia e rave rahi i teie mahana, e no reira, ua riro mai ratou ei feia ao nei.

Aita e vahi i roto i te Bible ta tatou e taio ra, ua farii e ua farii Iesu i te mau hara, mai te feia faaroo e rave rahi, tae atu i te mau a'o, parau e poro. No te mea te auraa o te hau e te ao nei, o te enemi ïa i te Atua. Aita Iesu i ora i roto i te hoê enemi i te Atua. Ua ora Iesu ma te hau e te Atua, no reira, ua ora Oia i roto i te enemi o te ao nei.

Ua riro o Iesu ei tia no te Basileia o te Atua e ua tonohia oia i te matahiti To'na i'oa; te mana o te Metua e te mana o te Varua Mo'a. Ua horo'a Iesu i te hau o te Atua i te taata na roto i te a.o. te titau-manihini-raa ia ratou ia tatarahapa e ia faaore i te mau hara, ia haere faahou te nunaa o te Atua i roto i te hinaaro o te Atua To'na haerea. Ua faaora Iesu i te mau taata atoa tei hamani-ino-hia e te diabolo, e i te pae hopea ua faaho'i faahou mai Iesu i te taairaa i rotopu i te Atua e te taata e te tiaraa o te taata na roto i To'na ohipa i te pae.

Te auraa o te hau e te Atua, o te enemi ïa i te ao nei

Ua paraparau vau ia outou, ia farii outou i te hau i roto ia'u. E roohia outou i te ati i te ao nei: e mea maitai roa râ ia riro mai; Ua faaruru au i te ao nei (Jon 16:33)

Te hinaaro nei te mau taata atoa i te hau e te Atua. Teie râ, te auraa o te hau e te Atua, o te enemi ïa i te ao nei. Ua ite tatou i te reira i roto i te oraraa o te mau peropheta i roto i te Faufaa Tahito e te oraraa o Iesu e To'na mau pǐpǐ i roto i te Faufaa Apî (A tai'o atoa: “No te aha te mau Kerisetiano e riri ai i te mau kerisetianohō'ē)

O vai āre'a E faaite mai ratou ia'u i mua i te taata, E faaite atoa vau ia'na i mua i to'u Metua i te ra'i ra. Tera râ, o te taata atoa o te faaru'e ia'u i mua i te taata, Ia E faaore atoa anei au i mua i to'u Metua i te ra'i ra. Eiaha e mana'o e, ua haere mai au no te horo'a i te hau i ni'a i te fenua nei: Aita vau i haere mai no te horo'a i te hau, te hoê 'o'e râ. No te mea ho'i e, ua haere mai au no te faaatea ê i te hoê taata i to'na metua tane, e te tamahine i to'na metua vahine, e te tamahine i ni'a i to'na metua vahine i roto i te ture. E te mau enemi o te hoê taata, o to ' na iho ïa utuafare. O tei here i to'na metua tane e aore râ, to'na metua vahine hau a'e ia'u, aita ïa e tano ia'u: e o tei here i ta'na tamaiti e aore râ, ta'na tamahine hau a'e ia'u, aita ïa oia e tano ia'u. E o te ore e amo i to'na satauro, e te pee nei Me, aita e tano ia'u. O te taata e faaora i to'na ora, e ere ïa oia i te reira: e o tei ere i to'na ora no'u nei, e ite ïa oia i te reira (Mat 10:34, Luka 12:51)

Ua parau Iesu, aita Oia i haere mai no te faatupu i te hau i ni'a i te fenua nei, mai ta te ao nei e faataa ra i te hau, no te afa'i râ i te 'o'e.

Ua riro o Iesu ei 'o'e e o oia ïa; te Parau Ora a te Atua, e ua haere mai Oia i ni'a i te fenua nei ma te parau mau a te Atua e ua faataa ê i te varua (ite) e te varua (a tahi). Ua afa'i mai oia i te mau ohipa e te mau haavare o te pouri i roto i te maramarama e Ua vavahi i te mau ohipa o te basileia o te pouri. Ua pau Iesu i te enemi i rotopu i te Atua e te taata i ni'a i te satauro e ua tahoê faahou i te taata i te Atua, ua faaho'i-faahou-hia mai te hau i rotopu i te Atua e te taata.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.