Te mau metua tane i te pae varua eiaha râ te mau faaineine no te oraraa

E rave rahi feia faatere o te ekalesia tei riro mai ei mau metua tane i te pae varua eiaha râ ei mau taata faaineine i te oraraa. Ua taui te mau metua tane i te pae varua i to ratou tiaraa ei mau tiai mamoe no te nǎnǎ ei mau oreroraa parau faaitoito. Te faaitoito nei ratou i te nunaa, A faaamu i te tino e a faatumu i ni'a i te maitai o te varua e te tino (iri), te mau manuïaraa e te moni. Ua tupu teie tauiraa no te mea e rave rahi kerisetiano o tei ore i fanau-faahou-hia, o te tino râ. E rave rahi feia poro o te tino nei e te arataihia ra e te varua o teie nei ao. E e rave rahi feia mataitai o te ekalesia o te ore e hinaaro i te hoê taata o te haafifi i to ratou oraraa ia faaara ia ratou eaha te rave. Maoti râ, te hinaaro nei ratou i te hoê taata, o te faahiti i te mau parau maitai, o te faaitoito e o te faaitoito ia ratou i te pae feruriraa e i te pae tino. Te hoê taata o te faaineine ia ratou e o te horo'a i te mau rave'a ti'a no te faaohipa i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa no te manuïa, Manuïa, e te moni.

Te mau metua tane i te pae varua, Ua riro mai o tei ti'aturi i ni'a i te Atua ei feia faatere i te pae tino, o te ti'aturi nei ia ratou iho

E rave rahi feia faatere o te ekalesia tei taui mai te varua e tae atu i te varua e ua riro mai ei feia tino. Aita faahou ratou e ti'aturi nei ia Iesu Mesia; te parau, te Metua Mo'a e te Varua Mo'a. Aita ratou e patu nei i ni'a i te Atua e Ta'na Parau, Ua tuu râ ratou i to ratou ti'aturiraa i to ratou iho feruriraa, to ratou iho aravihi, e te paari e te ite o te ao nei. Te faatumu nei ratou i nia i te mau tao'a mau e te mau ravea no te ume, na, Te mau nota, Tū'ura'a, e te tape'a i te nunaa (pa'ari) i roto.

Te roaraa o te mau matahiti, te mau philosophia o te taata e o te pae Hitia o te râ, e Te mau peu ua tomo i roto i te ekalesia. Aita te feia faatere e faatumu faahou nei i ni'a i te maitai o te varua o te taata e te mau hotu ta ratou e faatupu, te faatumu nei râ ratou i ni'a i te maitai o te varua e te tino o te taata, e to ratou mau hinaaro pae tino.

Tau 3:5 A ti'aturi i te Fatu ma to outou aau atoa e eiaha e ti'aturi i ni'a i to outou iho iteNo reira, ua taui e ua taui ratou i ta ratou mau a'oraa ia au i te mau hinaaro pae tino o te taata.

Aita te mau taata faaineine no te oraraa i faaûruhia e te Atua e Ta'na Parau, e aita ratou e paraparau faahou nei i te taata na roto i te Parau na roto i te Varua. â, te poro nei ratou na roto i to ratou iho mau hi'oraa, Te mau nota, ite, e te faatumu i ni'a i te mau hinaaro pae tino o te taata e te mau mea ta ratou e hinaaro e faaroo.

Te faaineine nei e te faaûru nei ratou ia ratou na roto i ta ratou mau parau faaitoito. E te faaohipa nei ratou i te mau ravea mau, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a no te faaoaoa e no te faaitoito i to ratou tino.

Te faahiti nei ratou i ta ratou iho mau parau e te horo'a nei ratou i te mau rave'a e te mau rave'a no te faaruru i te mau fifi o te tino e te varua, a'o, Te mau nota, e te mau fifi i roto i te oraraa e te faaitoitoraa i te hoê oraraa maitai.

Aita teie mau taata faaineine i te oraraa e faatumu nei i nia i te taata apî i te pae varua, te haapiiraa i te hinaaro o te Atua, te riroraa ei taata puai i te pae varua e te horo'araa i te mana i te Tino o te Mesia. Tera râ, te faatumu nei ratou i ni'a i te puai o te tino e te horo'a nei ratou i te mana i te tino o te feia faaroo, na roto i te faaitoitoraa i te maa maitai, te huru oraraa e te faaohiparaa i te tino (oraora - maitai - raa, Te mau mana'o tauturu no te, fa'aa'a iā 'oe iho, fa'ahouhia, taputôraa tapone (e tae noa'tu i te parururaa ia'na iho).

Te faaroo nei te mau manihini o te ekalesia i te mau taata faaineine no te oraraa, o te faaamu ra i to ratou tino e te horoa ra i te paari o te tino, ite, fa'a'ōfa'i, te mau rave'a aravihi e te mau rave'a, i muri iho, te mau metua tane i te pae varua, o te faaamu i to ratou varua, o te faati'a e o te a'o ia ratou i te pae varua, e o te horo'a i te mau mana'o tumu i te pae varua no roto mai i te Parau a te Atua, ia ite ratou i te hinaaro o te Atua e ia paari i roto i te mo'araa i roto i te hoho'a o Iesu Mesia.

Te mau taata faaineine i te pae feruriraa e te mau oreroraa parau faaitoito

Aita vau e papa'i nei i teie mau mea no te faahaama ia outou, tera râ, mai ta'u mau tamarii here, te faaara atu nei au ia outou. Noa ' tu e hoê ahuru tausani orometua haapii ta outou i roto i te Mesia, aita râ to outou metua tane e rave rahi: no te mea ua fanau vau ia outou na roto i te evanelia ia Iesu Mesia (1 Korinetia 4:14-15)

No te mea ho'i e, e rave rahi feia faatere o te ekalesia e vai noa ra i te pae tino e e ora ra mai te ao nei, te poro nei ratou na roto i te hoê feruriraa pae tino i te mea ta te mau Kerisetiano pae tino e hinaaro e faaroo e aita ratou e haafatata ' tu i te reira i te hara. Te tamata nei ratou i te ume i te mau taata e rave rahi na roto i to ratou hoho'a e to ratou mau parau faaitoito.

E poro ratou na roto i to ratou iho feruriraa tino e e faatupu ratou i ta ratou iho mau parau faahiti e te mau philosophia faaitoito e te faaûru no roto mai i to ratou iho maramarama e to ratou iho feruriraa tino, eiaha râ e faahiti e e faahiti i te paari o te Atua no roto mai i Ta ' na Parau (te Bible), o tei faataahia no te varua.

Te aratai ra te mau Pastors i te mau mamoe i roto i te abyssE rave rahi feia faatere o te ekalesia tei taui i to ratou ti'araa e ta ratou poro'i. Aita faahou ratou e metua tane i te pae varua, tei ma'itihia e te Atua e te ti'a nei i roto i Ta'na taviniraa e te parau nei i Ta'na mau parau.

Aita faahou ratou e faatumu nei i ni'a ia Iesu Mesia, aita faahou ratou e haaati ra ia'na, aita faahou ratou e faaroo nei Ia'na, e aita faahou ratou e amu, faati'a e faati'a i te feia faaroo i fanau-faahou-hia mai roto mai Ia'na, ia tupu te feia faaroo ei mau tamarii paari na te Atua.

Aita faahou ratou e faaûruhia ra aroha e te haape'ape'a nei no ni'a i te maitai i te pae varua o te mau mamoe, e eiaha faahou e faahapa e aore râ, e faautu'a ia ratou.

Aita faahou ratou e arata'ihia ra e te Varua Mo'a i roto i ta ratou mau pure, aita ratou e faaarahia ra no ni'a i te huru pae varua o te amuiraa, e aita ratou e aro no ratou i te pae varua.

Teie râ, ua riro mai ratou ei mau faaineine no te oraraa, o tei ma'itihia e te nunaa, o te tavini nei i te taata, o te faatumu nei i ni'a i te nunaa, to ratou huru feruriraa e to ratou tino, e to ratou mau hinaaro.

Te poro nei ratou i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata e te arata'i nei ratou ia ratou na roto mai i to ratou feruriraa tino e to ratou maramarama na roto i te ite e te paari o te ao nei.

Te horo'a nei ratou i te ite tino, paari, e te mau rave'a mau, Te mau rave'a aravihi, e te mau rave'a no te haamaitai i to ratou oraraa i te mau mahana atoa, pārahurahu, ea, Te mau taairaa, Haereere, e te mau manuïaraa, e te faarururaa i te mau fifi, te riroraa ei taata maitai a'e e te oraraa manuïa, Manuïa, e te oraraa moni.

E paraparau ratou e rave rahi hora no ni'a i to ratou iho oraraa e to ratou iho mau ohipa i tupu e te mana'o teitei nei ratou ia ratou iho, te faahiti ra ratou i te hoê irava no roto mai i te Bible, E pinepine te reira i te faaohipahia no te paturu i ta ratou mau parau faaitoito.

Eita ta ratou mau a'oraa e ta ratou mau haapiiraa e faaamu i te varua o te taata apî e aita atoa e haapapu ra e te feia faaroo ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e ia paari ei mau tamarii paari na te Atua, tera râ, te faaamu nei ta ratou mau a'oraa i te taata ruhiruhia e te faaora nei i te tino o te taata ruhiruhia. No reira, e rave rahi o te haere nei i roto i te pouri i roto i te herepata a te hara e te pohe.

E rave rahi feia faatere o te faatumu nei i ni'a i to ratou iho oraraa e te faatumu nei ratou i ni'a i to ratou iho oraraa, mau opuaraa, Te mau hinaaro, mau manuïaraa, Oro'a, e te mau pute moni, hau atu i te oraraa maitai i te pae varua e te huru o te feia faaroo e to ratou oraraa mure ore. No reira, Faʻatupu Te arata'i nei te mau tia faatere i ta ratou mau mamoe i roto i te apoo hohonu, eiaha râ i te ora mure ore.

Ua riro mai te mau metua ei mau faaineine no te oraraa

Mai te taime a tomo mai ai te varua o te ao nei e a faatere ai i te mau oraraa e rave rahi, e ere teie varua haavare i te ohipa noa i roto i te ekalesia, i roto atoa râ i te mau utuafare. No reira, Aita teie tauiraa o te mau metua tane i te pae varua ei mau taata faaineine no te oraraa i tupu noa i roto e rave rahi ekalesia, i roto atoa râ i te mau utuafare e rave rahi. E rave rahi metua tei riro mai ei mau faaineine no te oraraa, o te faatumu nei i nia i te manuïaraa o ta ratou tamarii(ren) i roto i te sotaiete e eiaha faahou e aupuru e e aupuru i te tamarii, te aratai ra râ ratou i te tamarii.

I roto e rave rahi utuafare, Te rave nei te mau metua toopiti i te ohipa e te mana'o ra raua e nehenehe ta raua e fana'o i te hoê toroa manuïa e e aupuru i te hoê tamarii(ren) i te hoê â taime. Te parau mau râ, o te, e mea rahi a'e ta ratou taime no ta ratou ohipa i ta ratou tamarii(ren) e ua horo'a rahi a'e ratou i ta ratou ohipa maoti râ i te tamarii(ren). A rave ai ratou i te ohipa, te ti'aturi nei ratou i ta ratou tamarii(ren) ha'ape'ape'a.

E rave rahi metua o te ore e aupuru i ta ratou tamarii(ren) Tō'outāne, noa ' tu e e rave rahi o te feruri e o te parau ra e te na reira ra ratou.

tamarii mo'eTeie râ, mai te peu e e rave raua toopiti i te ohipa ma te taime taatoa i te roaraa o te hebedoma e e ho'i mai raua i te fare i te hopea o te ohipa, e haapeapea noa â to raua feruriraa i ta raua ohipa e e pinepine raua i te rohirohi roa no te faaroo maitai i ta raua tamarii(ren), Eiaha râ e faataa i te taime maitai e ta raua tamarii(ren).

Fatata e 3-4 hora amui, i mua i te tamarii(ren) e haere i taoto, e faaohipa ratou i te rahiraa o to ratou taime i muri i ta ratou niuniu paraparau, te afata teata, ta'atārere, pad, e te tahi atu â.

Noa ' tu e te vai ra te mau metua, E rave rahi taime aita ratou e vai ra i roto i te feruriraa.

E rave rahi metua o te haapao pinepine ra i te ohipa e tupu ra, i ni'a i ta ratou niuniu paraparau hau atu i te ohipa e tupu ra i roto i te oraraa o ta raua tamarii(ren). Ua ite rahi a'e ratou no ni'a i te oraraa o te mau taata i roto i te afata teata, i muri iho no ni'a i te oraraa o ta raua tamarii(ren). Ua ite rahi a'e ratou no ni'a i te mau mea ngaro e te mau mea ngaro o to ratou nga video hau atu i ta ratou i ite no ni'a i ta ratou iho tamarii(ren).

I teie nei e i muri iho, E paraparau ratou e ta ratou tamarii no te faaitoito e no te faaitoito ia ratou i roto i te mau tuhaa o te oraraa e nahea ia manuïa. I te rahiraa o te taime, e haape'ape'a rahi a'e ratou no ta ratou mau ohipa maoti i to ratou oraora-maitai-raa i te pae varua. I te tahi mau taime, no te turu i ta ratou mau parau faaitoito, e horoa ratou i te mau irava no roto mai i te Bible no nia i te moni e te manuïaraa.

Te vahi pe'ape'a râ, E rave rahi taime e erehia ' i te mana o te metua tane e te metua vahine i roto i te oraraa o te tamarii, e tae noa ' tu te taairaa i rotopu i te hoê metua tane e te hoê tamarii. I roto e rave rahi tupuraa, aita te metua tane e ite ra i te hinaaro o te tamarii e aita oia e faaroo i te mau mea aita i parauhia. No reira, E rave rahi taime aita te mau metua e horoa ra i te mau mea ta te tamarii e hinaaro mau ra, e no taua mau tumu ra te mana'o nei te mau tamarii e ua mo'e ratou i roto i te ao nei.

Te faaruru nei vetahi i te mau fifi i te pae no te tiaraa, Te mana'o nei ratou e ua patoihia ratou e ua faahepohia ratou e te mau hepohepo rahi, te mau fifi i te pae no te maa, Mataku, Te mau nota, Aute'a, e te tahi atu â. Te vai ra atoa te mau tamarii, o te ore e hinaaro faahou e ora e o te hinaaro nei e pohe.

Eita te feia faaroo e paari mai ei mau tamarii paari na te Atua

E rave rahi ekalesia e tupu ra i te hoê â ohipa, e no reira, e rave rahi feia faaroo o te faaruru nei i te mau huru fifi atoa o te feruriraa e te pae tino. E rave rahi ekalesia e poro nei, e e rave rahi taata o te faaorahia e i te tahi mau taime o te faaorahia, tera râ, o te reira ïa. Aita ratou e haapa'ohia, e faatamaahia i te pae varua, e e riro ei pĭpĭ na roto i te Parau a te Atua e To'na hinaaro ia paari ratou i te pae varua e ia pee i te varua i roto i To'na hinaaro. E rave rahi feia faatere o te ekalesia aita ratou i ite i ta ratou mau mamoe e aita ratou i ite i te mea e tupu ra i roto i to ratou oraraa.

Te huru o te nǎnǎE rave rahi ekalesia, aita te feia faatere o te ekalesia e parau ra i te parau mau o te Parau, no reira te feia faaroo e faaru'e ai i to ratou oraraa tahito e oomo i te ahu o te taata apî e ia paari mai i roto i te hoho'a o te Mesia.

Teie râ, e rave rahi o tei taui e o tei taui i te mau parau a te Atua, ia nehenehe ratou e ora mai te ao nei, ia amui atu ratou i roto i to ratou oraraa pae tino (A tai'o atoa: E taui te Atua i To'na hinaaro no te mau hinaaro e te mau hinaaro o te taata?).

E rave rahi feia faatere o te ekalesia aita i paari i te pae varua, tera râ, te vai noa ra â ratou i te pae tino e te ora nei ratou mai te ao nei, Te faaohipa atoa nei ratou i te hoê â paari, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a aravihi mai te ao nei e a faaohipa i te reira no te faaitoito, Te mau nota, A'o e a'o i te taata.

Aita râ Iesu i parau, ia riro te feia faatere o To'na tino ei feia faaitoito, te feia a'o e te feia faaanaanataeraa, e te vaiiho ia faateiteihia ratou e te nunaa ia haamorihia ratou ei mau atua.

Teie râ, ua parau Iesu, ia riro te feia faatere o To'na tino ei mau tiai mamoe, o te faahoho'a ra Ia'na e o te faaamu nei i Ta'na nǎnǎ na roto i ta'na mau parau, ia ite ratou ia'na e te hinaaro o te Atua, ia faahanahana ia Iesu, e ia faatura i te Atua na roto i to ratou oraraa (a.o.. Jon 10:1-15; 21:15-17, Tā'uru 20:28-29, eph 4:11, 1 Pe 5:2-4).

Te vai ra anei te hoê mea apî’ e aore râ, ‘te hoê tauiraa’ Haere mai?

E rave rahi ekalesia, aita te feia faatere o te ekalesia e tavini faahou ra i te Atua e aita ratou e poro ra i te mau parau mau pae varua o te Basileia o te Atua, te satauro, te toto o te toto, Fa'a'afa'a, Faaapîraa, te haamo'araa e te ora mure ore. Aita ratou e ora nei ei mau tamarii paari na te Atua e aita ratou e horo'a nei i te hi'oraa no te pee i te Parau e te Varua Mo'a e no te ti'aturi i ni'a i te Atua. Teie râ, te tiaturi nei ratou ia ratou iho e i to ratou iho ite, paari, fa'aherehere, e te mau aravihi e te haereraa i muri a'e i te tino.

Te faaamu nei ratou, tahiraa, e te faaitoitoraa i te varua tino o te nunaa, na roto i ta ratou mau poro'i faaitoito e te parau tamau e te fafauraa e, ‘te hoê mea apî’, ‘te hoê faito apî‘ e aore râ, te fatata maira te ‘tauiraa’, E faatupu te reira i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata i te pae tino ia faainohia no te hoê taime poto, e ia faaitoitohia e ia faaitoitohia te taata no te hoê tau poto.

Teie râ, aita te Bible e faahiti ra no nia i te hoê ‘mea apî’, ‘te hoê faito apî’ e aore râ, ‘te hoê tauiraa’ e tae mai. Te mea apî e te tauiraa ana'e ta te Bible i faahiti e i fafau, te faahiti ra i te mai te Mesia mai ia Iesu Mesia i ni'a i te fenua e To'na ti'amâ mau ohipa no te faaoraraa e te iritiraa i te taata tahito e te ahuraa i te taata apî.

Te a'o nei ratou i te feia faaroo e te tamata nei ratou i te faatitiaifaro i to ratou mau fifi e to ratou mau arepurepuraa na roto i te hoê â mau ravea e te mau ravea a te feia tuatapapa i te pae no te feruriraa (A tai'o atoa: Te vai ra te hoê huru feruriraa Kerisetiano?).

“A faaineine ia oe iho no te paieti, no te mea ho'i e, e mea iti roa te maitai o te faaohiparaa i te tino”

Teie râ, a patoi i te mau vahine faaino e te tahito’ mau parau tumu, e a faaineine ia oe iho no te paieti. No te mea e mea iti roa te maitai o te faaohiparaa i te tino: area te paieti Atua ra, e mea maitai ïa i te mau mea atoa, Te vai ra te fafauraa no te ora i teie nei, e no te mau mea e a muri a'e (1 Tim 4:7-9).

I hō'ai, Te rahi noa'tura te feia faatere o te ekalesia, eiaha noa no te faaamu e no te tavini i te varua, te tino atoa râ o te feia faaroo. E rave rahi ekalesia e ere noa i te mea tauihia ei mau vahi faaanaanataeraa, mai te mau lounges i te auhoaraa, fare tamaaraa, te mau piha oro'a e te mau mori e te pehe puai, i roto atoa râ i te mau pû tamaaraa, i reira ratou e horo'a ai i te oraora - maitai - raa, Te mau mana'o tauturu no te, taputôraa tapone e te parau-ti'a (no roto mai i te mau ohipa aravihi (tai'o: Te ekalesia te hoê faanahoraa sotiare e aore râ, te hoê mana o te Atua))

Te matahiti apîUa faaau ratou i te ao nei e ua farii i te mau philosophia no te pae hitia o te râ e matahiti ' no te tomo i roto i te ekalesia no te faaamu i te varua o te feia faaroo, e ', I teie nei, ua farii ratou i te faaoraraa i te pae hitia o te râ, faaetaetaraa tino, te rave'a, e te aroraa i te mau ohipa tuaro no te faaamu i te tino o te feia faaroo.

No reira, e rave rahi ekalesia no taua vahi ra o tei atea ê i te Parau a te Atua e o tei rave i te mau e'a ta ratou iho i maiti, i reira te diabolo e faatere ai e e faaohipa ai i to'na arii, e ua faaamuhia te tino o te taata tino, Te mau nota, te faaitoitoraa e te mana. Ei faahopearaa, E faatupu te nunaa i te hotu o te tino eiaha râ i te te hotu o te Varua.

Teie râ, e ere te Ekalesia i te hoê faanahonahoraa no te ao nei e e ere ho'i no te ao nei, no te Basileia râ o te Atua. Ua riro te Ekalesia ei putuputuraa no te feia faaroo i fanau-faahou-hia, o te haere nei i roto i te mo'araa ia au i te Parau e te Varua.

E mea ti'a i te Ekalesia ia tavini e ia faahoho'a i te Basileia o te Atua eiaha râ ia tavini e ia faahoho'a i te basileia o teie nei ao.

Te roaraa o te mau matahiti, Ua riro mǎrû noa te Ekalesia ei (faaanaanataeraa mana') te hoê taiete tapihooraa e te hoê faanahoraa sotiare o te horoa i te mau hinaaro o te nunaa tino.

Teie râ, e ere mai te reira te huru ta te Atua e hinaaro ra e ia ora To ' na nunaa, e e ere atoa ta Iesu e hinaaro ra e ia ora e ia ohipa To ' na Tino mai te reira te huru.

Ua navai anei o Iesu e te Varua Mo'a?

E rave rahi ekalesia tei faaino i te Tino o Iesu Mesia na roto i te faaturi i te ao nei, te vaiihoraa i te mau mea o te ao nei i roto i te ekalesia e te fariiraa i te reira. Ma te ti'a ore, te parau nei ratou, no te mea ho'i e, aita o Iesu e te Varua Mo'a i navai no ratou, e no reira, te hi'o nei ratou i te tahi atu vahi. Te imi nei ratou i te tahi atu mau rave'a no te mau mea a te Atua, te imi nei ratou i te tahi atu mau rave'a no te ao nei, e te hinaaro nei ratou i te mau mea atoa mai te ao nei.

Te nunaa haapao ore a te Atua

Mai te nunaa Iseraela ïa i te taime a faaora ai te Atua ia ratou i to ratou faatîtîraa a Pharao e a arata'i ai ia ratou i te medebara, i reira ratou i tamâhia ' i, ua ineine ratou no te tomo i roto i te fenua fafauhia. Teie râ, te rahiraa o te taata, e feia orure e te etaeta ratou. Hoê taime, ua parau ratou ma te mafatu taatoa “ae” i te Atua e ua fafau Ia'na e tape'a Ta'na mau faaueraa, e te taime i muri iho, ua fariu atu ratou i ni'a Ia'na e ua pato'i Ia'na na roto i te faaturi e te haamoriraa idolo, no te mea aita te Atua i farerei to ratou tia'iraa e aita i navai no ratou.

Eita ta ratou e nehenehe e haamo'e i to ratou oraraa tahito i Egypt e ua hinaaro ratou e tavini i te hoê â mau atua e ia ora i te hoê â oraraa mai te mau Egypt.

te ma'itiraa i te mau ti'a faatere o te arata'i i te nunaa o te Atua ia faaho'i atu i AiphitiI to Mosesa, tei ma'itihia e te Atua, tei ti'a i te Atua, e to ratou metua tane i te pae varua, Ua haere atu i ni'a i te mou'a e ua faaru'e ia ratou no te hoê taime, ua faaitehia mai to ratou ti'araa mau.

Ua hinaaro a'e te taata e farii i te hoê hoho'a o te hoê idolo vava, i muri iho, te hoê Atua ora e ore e itehia; te Te taata hamani i te ra'i e te fenua.

Ua hinaaro a'e ratou e arearea, te arearearaa, te oraraa i te hoê oraraa tei î i te viivii, te haere i ni'a i te mau e'a o te mau Aiphiti e te faaoaoa ia ratou iho, i muri iho no te tape'a i te Te mau faaueraa a te Atua e te ana'e To'na haerea mai.

I muri noa ' ' e i to ratou metua tane i te pae varua o Mosesa haereraa ' tu e ua ma'itihia te tahi atu raatira, aita i ti'a ia'na ia pato'i i te nunaa e aita i tape'a i te haapa'o maitai i te Atua e aita i ti'aturi i ni'a i te Parau, ua hinaaro râ oia e faaoaoa i te nunaa, ua ite ratou i te hoê taata, o tei faaroo ia ratou e o tei nehenehe e faaî i ta ratou mau hinaaro pae tino.

Ua horo'a ratou ia'na i ta ratou auro, ia nehenehe oia e hamani i te hoê atua e itehia no ratou. I to ratou hamaniraahia te hoho'a o te puaatoro auro e te fana'oraa i te mea ta ratou i hinaaro, ua faaturi ratou na roto i te haamoriraa idolo, e ua arearea ratou e ua ori i mua i to ratou atua; ta ratou puaatoro auro.

E tupu te reira ia ore ana'e te mau metua tane i te pae varua e vai ra, ia faatere ana'e te mau ti'a faatere pae tino aore ra te mau taata faaineine i te oraraa, e ia faatere ana'e te taata ia ratou. No te mea, mai te peu e aita te mau taata faaineine e horoa ra ia ratou i ta ratou e hinaaro aore ra e parau i te hoê mea o te faaino ia ratou, e aita ratou e hinaaro e faaroo, e haere ê atu ratou. E aita te ekalesia e hinaaro i te reira, no te mea ho'i e, aita te ekalesia e hinaaro e faaino i te taata, te hinaaro râ te ekalesia ia ume i te taata e ia tupu i te rahi. No reira, E taui ratou i ta ratou poroi e te taviniraa ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te taata e e horo'a ia ratou i ta ratou e hinaaro e faaroo e e rave.

Te vai ra anei te mata'u i te Atua i roto i te Ekalesia?

No reira, i teie mau fafauraa, here e au, ia tamâ tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, te haamaitairaa i te mo'araa i roto i te mata'u i te Atua (2 Co 7:1)

Te ora nei tatou i roto i te hoê tau, i reira te u'i, tei mata'u i te Fatu e Ta'na Parau e tei haere i To'na e'a, A horo'a i te pereoo i te hoê u'i apî o te ore e mata'u nei i te Atua, tera râ, te feia orure hau e te au i te ao nei, te pee nei ratou i te tino, te pee nei ratou i to ratou iho e'a, e no reira, te haere nei ratou i ni'a i to ratou iho e'a o te oraraa tino.

E faahoho'a ratou i te ao nei e Faariro i te mau mea o te ao nei ei kerisetiano. No te mea ho'i e, e mea pae tino ratou e te arata'ihia ra ratou e to ratou mau ite, Te mau nota, e'ere, te faatumu nei ratou i ni'a i te mau hoho'a, E au ratou i te mau fetia no te ofai e te feia patu tino, e mea maitai te hoho'a no rapae mai, e e mea sotiare ratou e e paraparau maitai ratou.

Na roto i to ratou hoho'a nehenehe, te hoho'a maitai e te mau parau faahiahia, ua ite maitai ratou nahea ia ume e ia upooti'a i ni'a i te mau taata tino, o vai tei ite i te mau mea e tupu mai, no ratou iho na roto i te hutiraa mai i to ratou mau mana'o e to ratou mau mana'o.

Te faatumu nei ratou i ni'a i te manuïaraa e te hinaaro nei ratou e ia itehia ratou, ia faateiteihia ratou, e ia haamorihia ratou e te taata, te rongonui e te moni. E arata'ihia ratou e to ratou feruriraa pae tino, te mau huru e te mau hoho'a o te ao nei, e te faaohiparaa i te ite o te ao nei, Ia riro te ekalesia ei taiete manuïa ta ratou e hopoi'a no te rave i ta ratou mau opuaraa e ta ratou mau tapa'o, e no te upooti'a i ni'a i te mau taata e rave rahi.

Te mau ekalesia i te pae taatiraa

Tera râ,, mai te taime a faaapu ai ratou i te tino, e ooti atoa ratou i te hotu o te tino. No reira, te ite nei tatou i te mau mea ino i roto i te pae taatiraa e rave rahi i roto i te oraraa o te mau ti'a faatere e rave rahi, o tei ma'itihia i roto i te mau ekalesia.

E rave ratou i te faaturi, Fa'aterehia, hamani - ino - raa i te mau tamarii i te pae taatiraa, rātou ora amui, te mau taairaa i te pae taatiraa, Te mau taairaa i rotopu i te tane e te vahine, ee faataaraa e ua faaipoipo faahou i roto noa i te hoê tau poto, Hi'o, te farerei i te mau vahine faaturi e te tahi atu â.

E ia tapeahia ratou, E faaho'i - oioi - hia ratou i roto i to ratou tiaraa i roto i te ohipa taviniraa ia ani noa ratou i te faaoreraa hara. Teie râ, e rave rahi taime, i muri a'e i te tahi taime, e tupu faahou taua hara ra. Te tumu o te reira, no te mea ïa e te vai noa ra â te varua viivii i roto i te oraraa o te taata.

No te mea ïa e, e rave rahi feia faatere o te ekalesia o te haapao ore nei i te hara, o te vaiiho ra i te hara e o te ora nei i roto i te hara, E ora atoa te mau melo o te ekalesia i roto i te hara. Nō te aha? No te mea ho'i e, te pee nei ratou i te hi'oraa e te huru o to ratou ti'a faatere e te pee nei ratou.

Te faariro nei ratou i to ratou raatira ei taata, o vai tei ma'itihia e te Atua, e no reira, mai te peu e e ora to ratou raatira mai te reira te huru, E farii te Atua i te reira, e e nehenehe atoa ratou e ora mai te reira te huru.

Teie râ, mai te peu e aita te hoê taata e riri ra i te hara, tera râ, te farii nei oia i te hara e te farii nei oia i te hara, te haapapu ra te reira e aita to taua taata ra i te huru o te Atua e aita oia i fanau - faahou - hia, tera râ, te vai noa ra â te huru o te taata i topa, o te huru ïa o te diabolo.

No reira, Te faaapîhia ra te mau peu morare o te Atua i ni'a i te mau peu morare o te ao nei e te taata i topa, e ua iriti ê Iesu i te mau mori o te mau ekalesia e rave rahi, e ua parahi ratou i roto i te pouri (A tai'o atoa: Te parahi ra te ekalesia i roto i te pouri).

Te ho'iraa mai te mau metua tane i te pae varua

Mai ta outou i ite, ua faaitoito, ua tamahanahana, e ua faaue matou ia outou tata'itahi, mai te metua tane i ta'na mau tamarii, Ia haere outou ma te au i te Atua, Na'na i pii ia outou i to'na basileia e to'na hanahana (1 Th 2:11-12)

Ua tae i te taime no te mau metua tane i te pae varua, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, tei farii i te Varua o te Atua, e te haere ra ei mau tamarii na te Atua ma te haapa'o i te Parau e To'na hinaaro, ho'i e rave i to ratou vahi i roto i te Ekalesia. Te mau ti'a faatere, aita to ratou e feruriraa tino o teie nei ao, e te faatumu nei ratou i ni'a ia ratou iho e te haamau nei i to ratou basileia, te faatumu nei râ ratou i ni'a ia Iesu Mesia e te haamauraa i te Basileia o te Atua.

Ua riro te mau taata atoa tei ti'aturi i te Mesia i fanau-faahou-hia ei mau ti'a no Iesu Mesia e no te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei. Teie râ, te feia faatere o te ekalesia, E hopoia rahi a'e to te feia i ma'itihia ei tiai mamoe o te nǎnǎ. No te mea ho'i e, e hopoi'a na te feia faatere o te ekalesia no te varua o te feia faaroo (a.o.. Nō te mea 23:1, oia 13:17)

E mea ti'a ia ratou ia faaamu e ia faaafaro i te feia faaroo i fanau-faahou-hia, ia tupu ratou i te rahi e ia paari i te pae varua i te hoho'a o Iesu Mesia e ia haere i ni'a i te e'a o te Atua, o te arata'i i te ora mure ore.

Ua ma'itihia te feia faatere o te ekalesia e te Atua e te ti'a nei ratou i roto i to'na taviniraa eiaha râ i te nunaa, e eiaha e tavini ia ratou iho, a tavini râ i te nunaa mai Ia'na (a.o.. Mar 10:45, Lu 22:24-30, Jon 13:12-15).

E nehenehe noa te feia faatere o te ekalesia e ti'a i roto i te taviniraa i te Atua, e ti'a ia'na, e e tavini i te nunaa, ia farii ana'e ratou ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e oomo i te ahu o te taata apî e ia haere mai te hamaniraa apî ma te haapa'o i te Atua i roto i te mana o te Parau e te mana o te Varua Mo'a.

E tia i te feia faatere o te ekalesia ia faaroo i te parau a Iesu; E parau te Parau, e parau i Ta'na mau parau e e faati'a i te feia faaroo, ia hinaarohia, e a haapii ia ratou i te pae varua. Maoti i te faaroo i to ratou iho ite e te ti'aturi i ni'a ia ratou iho (charismatic) mārohirohi, fa'atere, e te mau hi'oraa, te paraparauraa e te ohipa na roto mai i te reira.

E mea ti'a ia ratou ia arata'ihia e te Varua Mo'a, no te mea ho'i e, te faaite nei te Varua Mo'a i te parau mau o te Atua e te faaite nei i te mau mea e tupu i roto i te oraraa o te taata. Te mau mea atoa e tupu ra i roto i te pouri, E arata'i oia i roto i te maramarama.

Ua riro te feia faatere o te ekalesia ei mau ti'a faatere no te mau varua o te feia faaroo e te hopoi'a na ratou no te tupuraa i te pae varua o te feia faaroo i fanau-faahou-hia e no te huru taatoa o te Ekalesia.

No reira, Ia farii te feia faatere o te ekalesia i to ratou ti'araa ei metua tane i te pae varua e ta ratou hopoi'a no te aupuru e no te faateitei i te feia faaroo ei mau tamarii paari na te Atua, o te haere ra i roto i To'na hinaaro e te poro, A arata'i e a haamau i To'na Basileia i ni'a i te fenua nei.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.