Ia paari mai to outou varua i te pohe e ua fanauhia faahou outou mai te pohe mai, e mea faufaa roa ia faaamu i to outou varua. E mea ti'a ia tupu to outou varua i te rahi e ia paari ia faatere to outou varua i roto i to outou oraraa eiaha râ i to outou tino. Ua faatere te tino ei arii i roto i to outou oraraa e rave rahi matahiti te maoro. Ua riro outou ei tavini no to outou (Ti'aturi) e ua ora i roto i te faatîtîraa a te hara e te pohe. No reira, mai tei papa'ihia i roto i te Ephesia 4:22, ua tae i te taime no te faaru'e i te taata tahito e no te ahu i te taata apî, tei hamanihia i ni'a i te hoho'a o te Atua e tei fanauhia e te Varua Mo'a. Ia au i te Bible, eaha te auraa o te reira, e nafea outou ia faarue i te taata ruhiruhia?
..Te taata ruhiruhia e ta Iesu i parau no nia i te taata ruhiruhia e to ' na natura, Hōʻere, e te huru oraraa i roto i te tumu parau na mua ' tu..
O vai te taata paari?
E mea tino teie taata ruhiruhia e te ora nei oia ia au i te tino (te) e te arata'ihia ra e to'na mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o, Te mau mana'o, fa'atere, Te mau nota, Te mau nota, e te tahi atu â.
Ua pohe te varua o te taata paari. Ua pohe te varua i roto i te taata tahito, e ere te taata ruhiruhia i te pae varua, ua faaterehia te mana'o, e te arata'ihia ra e to'na feruriraa tino. No reira, eita ta te taata ruhiruhia e nehenehe e ite i te Basileia o te Atua e aita atoa e nehenehe e taa i te mau mea pae varua o te Basileia o te Atua. (A tai'o atoa: Nahea e ti'a ai ia outou ia ite i te Basileia o te Atua?).
No te mea eita ta te taata ruhiruhia e nehenehe e ite i te Basileia o te Atua e eita ta ' na e nehenehe e taa i te mau mea o te Basileia o te Atua, E mea maamaa ratou no ' na.
E taui te faaroo i te Mesia i to outou oraraa
Ia ti'aturi ana'e outou ia Iesu te Mesia e ia farii ana'e outou ia Iesu ei Faaora no outou, ōhipa e ia faariro Ia'na ei Fatu no to outou oraraa, ua rave outou i te faaotiraa e horo'a i to outou tino i reira te hara e te pohe e faatere ai.
Aita e taata e faahepo ia outou ia ti'aturi, a tatarahapa e a pee ia Iesu. Ua rave outou i te maitiraa ia aroha'tu i to outou oraraa ei taata hara, e to'na mau hara atoa e to'na mau hinaaro atoa. No reira, eita outou e ora faahou i te e'a, ua ora outou hou to outou tatarahapa, tera râ, e haamata outou i te hoê oraraa apî roa i roto ia Iesu Mesia; te hoê oraraa ia au i te Varua eiaha râ ia au i te tino.
Eaha te tupu ia bapetizohia outou?
Ia bapetizohia outou i roto i te pape, te horo'a nei outou i to outou oraraa tahito; te taata tahito e ta'na mau hara e ta'na mau ino atoa, e te ti'a-faahou-raa mai i roto i te hoê oraraa apî.
No reira, ua hunahia tatou i piha'i iho Ia'na na roto i te bapetizoraa i roto i te pohe: e mai te Mesia i ti'afaahou mai te pohe mai e te hanahana o te Metua, ia haapa'o atoa tatou i te haerea e au i te ora apî. Ua tanu-amui-hia ho'i tatou i roto i te hoho'a o To'na ra pohe, e riro atoa tatou i roto i te hoho'a o To'na ti'a-faahou-raa: Ta'u, ia faaetaeta tatou i to tatou taata tahito, e nehenehe te tino o te hara e haamouhia, eita e tia ia tatou ia tavini i te hara. No ' na ïa i pohe no te hara (Roma 6:4-7)
Eita outou e nehenehe e riro mai ei mea hamanihia apî hou a pohe ai te hamaniraa tahito. (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e ora i te oraraa o te ti'a-faahou-raa ma te pohe ore?)
Na roto i te bapetizoraa, ua tuu outou i to outou oraraa tahito (e hoa'ina) i roto i te Mesia, e i roto Ia'na, te mana o te Varua Mo'a, te taata apî (to outou varua) ua faaamuhia te pohe.
I roto i te fenua, Ua riro mai outou ei taata hamani apî. E itehia te mau mea i tupu i roto i te ao pae varua i roto i te ao natura ra (te fenua e itehia ra).
ta'na i te auraa, e taui to outou oraraa, to outou haereraa e to outou paraparauraa. E tu'ati ta outou parau e ta outou mau ohipa i te faaiteraa i to outou faaroo e to outou tatarahapa, e e haere outou mai te hamaniraa apî i muri mai i te Parau e te Varua.
No te pee i te Parau, E ti'a ia outou ia ite i te Parau. No te mea eita ta outou e nehenehe e pee i te Parau mai te mea e, aita outou i ite i te Parau.
To'na auraa ra, e ti'a ia outou ia faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua. Ia faaapî ana'e outou i to outou feruriraa tahito no te tino o te feruri ra mai te ao nei na roto i te Parau a te Atua, e ia haapa'o ana'e outou i te Parau e ia riro mai outou ei taata rave i te Parau, E paari mai outou ei tamaiti paari na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), o tei ite i te hinaaro o te Metua.
Ei tamaiti paari na te Atua, E haere outou mai te hamaniraa apî ma te haapa'o i te hinaaro o te Metua. E riro outou ei ti'a no Iesu Mesia e te Metua, e a poro e a faaite i te Basileia o te Atua i te taata. (A tai'o atoa: Te oto nei te fenua e te tiai noa ra te reira i te mau tamarii a te Atua’).
Eaha te auraa ia faaore i te taata tahito?
Te auraa o te tatararaa i te taata tahito, o te faarueraa ïa i te mau peu e te mau ohipa a te tino hara.
Ua faahiti outou i te reira no nia i te aparauraa tahito, tei ino ia au i te mau hinaaro haavare” (Ephesia 4:22)
Ia riro ana'e outou ei ohipa apî (taure'a), Ua tae i te taime no te faaru'e i te taata tahito; te taata tahito, o tei farii i te huru o te diabolo e o tei pee i te tino ma te haapa'o i te hinaaro, te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino, e te ahu i te taata apî, tei hamanihia i ni'a i te hoho'a o te Atua e te huru o te Atua to'na.
Te ta'o ‘faaru'e’ ua iritihia mai roto mai i te parau Heleni ‘apotithēmi’ te auraa ra o.a. faaru'e, a taoto, a ta'oto i te hiti, taoto i raro, a tuu atu, a tuu.
E tatara outou i te taata ruhiruhia mai ta outou e tatara i te mau hu'ahu'a ahu. E ere teie i te hoê mea ta te Atua e rave, tera râ, e ti'a ia outou ia rave i te reira.
Te faataahia ra te roaraa o te taime no te faarue i te taata tahito ia outou. Te rahi noa ' tura to outou here i te Atua e te rahi noa ' tura to outou riri i to outou oraraa tino tahito ei taata hara e to ' na te mau hara, Te oioi a'e to outou haapa'oraa i te Parau e te faaearaa i te rave i te mau ohipa a te taata tahito.
Eaha te mau ohipa a te taata paari?
Te faataahia ra te mau ohipa a te taata ruhiruhia i roto i te Kolosa 3:5-10 e te mau Galatia 5:19-21. E ere teie mau ohipa i te mea faufaa roa i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia. E ere teie mau ohipa i te ohipa a te taata apî, te taata tahito râ.
No reira, e mea au roa na to outou mau melo o tei niuhia i ni'a i te fenua; Te mau nota, Te mau nota, Fa'ahou'āra'a, mau, e te ti'aturi ore e te hepohepo rahi, e te hepohepo rahi, e te hapa ore e te hepohepo., mau: No taua mau mea ra, ‘e tae mai te riri o te Atua i nia i te mau tamarii o te faaroo ore: Ua haere atoa outou i roto i te reira tau taime, i te taime a ora ai outou i roto ia ratou. Teie râ, ua faarue atoa outou i teie mau mea atoa; Aute'a, Utu'ā, pā'ōfa'i, ma'ohiroa, Te mau paraparauraa viivii i rapae i to outou vaha. Eiaha e haavare te tahi i te tahi, no te mea ho'i e, ua faaru'e outou i te taata tahito e ta'na mau ohipa; E ua tuu oia i te taata apî, tei faaho'i-faahou-hia mai i roto i te ite i muri a'e i te hoho'a o'na o tei hamani i te hoho'a (Kolosa 3:5-10)
I teie nei, ua itehia mai te mau ohipa a te tino, eaha teie mau mea; Te faaturi, Te mau nota, Te mau nota, fa'ahou'a, Te haamoriraa idolo, Mō'o, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, Tau'āra'a, I itehia, Te mau hinaaro, tā'u, iti, Te mau oro'a, e te tahi atu mau mea: o ta'u e parau atu ia outou na mua'tu, mai ta'u i parau atu ia outou na mua'tu, eita te feia e rave ra i teie mau mea e fana'o i te Basileia o te Atua (Galatia 5:19-21)
No reira, e ti'a ia outou ia faaru'e i teie mau ohipa. No te mea te parau ra te Bible e, teie mau; ta'o'a, Eita te feia e rave i teie mau mea e fana'o i te Basileia o te Atua.
Eaha te mau ohipa tino a te taata ruhiruhia e tia ia faaorehia?
Te mau ohipa tino a te taata paari, e ti'a i te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia atoa ia faaru'e:
- Te faaturi* (te taatiraa i te pae tino i rotopu i te hoê taata faaipoipo e te hoê taata e ere to ' na hoa faaipoipo)
- Te puai (fa'a'ōfa'i, e tae noa'tu i te faaturi e te taatiraa i te pae tino, te taatiraa i te pae tino, Fa'aterehia, fa'aro'o Te mau mana'o tauturu no te)
- Te viivii (te viivii, i te pae tino aore ra i te pae morare: -Te mau nota, te viivii ore)
- Te here rahi (te mauiui ti'a, (te ino) Here', mārō'i)
- Te hinaaro ino (ino/ino/ino e aore râ, te hinaaro ino)
- Te nounou (auhoro'araa) (haavare, Te faaheporaa:-Te mau ohipa ino, te nounou, te hinaaro i te mau tao'a)
- Aute'a (te hinaaro ino, Utu'ā, te riri, te tahooraa)
- Utu'ā (te ri'ari'a, te riri)
- Te ino (aio, te ino, te ino)
- Te parau faaino (faaino (i te Atua iho â râ), ha'api'i, te paraparau ino)
- Te mau paraparauraa viivii i rapae i to outou vaha (aparauraa ino)
- Tia (faaite i te hoê parau haavare aore ra tamata i te haavare na roto i te parau haavare, fa'a'ōfa'i, Uʻi)
- Te faaturi (faaîhia i te hinaaro i te pae taatiraa aore ra te faaite ra i te hinaaro i te pae taatiraa)
- Te haamoriraa idolo (te haamoriraa i te mau idolo, te here aore ra te pûpûraa tano ore i te hoê mea)
- Te ohipa maere (te faaohiparaa i te mau ohipa maere aore ra te ohipa maere, te faaohiparaa i te mau parau tohu e te titau-manihini-raa i te mau varua, te paraparauraa i te diabolo aore ra i te hoê taata matauhia, te hoê mana aore ra te hoê anaanatae rahi)
- Te inoino (te enemi aore ra te au ore, te hoê tumu no te patoiraa, Te mau mana'o tauturu no te)
- Te taa-ê-raa (o te taairaa papu ore; te hoê aimârôraa, aimârôraa, Te mau mana'o tauturu no te, pārahi)
- Te mau faahoho'araa (tere, feruriraa itoito, te riri, ōhipa, itoito)
- Te aroraa (te hoê ohipa aimârôraa, te tutavaraa aore ra te tata'uraa no te ti'araa teitei)
- Te mau orureraa hau (te amahamaharaa, te faaitoitoraa i te patoiraa aore ra te orureraa hau i te mana faatere i mua i te ture, orure hau i te mana o te hoê hau)
- Te mau hape (sect, te tiaturiraa aore ra te mana'o e patoi ra i te haapiiraa faaroo orthodoxe (te faaroo kerisetiano iho â râ),te hoê tiaturiraa aore ra mana'o o te ore e au i te tiaturiraa aore ra te mana'o o te hoê haapaoraa)
- Te mau hinaaro (ōhipa, te mana'o e hinaaro e farii i te mea ta vetahi ê e farii, Te hoê mana'o inoino aore ra te inoino tei faatupuhia e te mau tao'a a te tahi atu taata)
- Te mau taparahiraa taata (taparahiraa taata, no te ora, no te faaino e aore râ, no te haamou, no te pau rahi i te hoê enemi)
- Te inu-hua-raa(Te taero, te huru o te inu-hua-raa)
- Te mau faaanaanataeraa (te faahuehueraa, te hoê oro'a, Faaoaoa ia oe iho na roto i te hoê huru oraora e te arepurepuraa, i te inu iho â râ e te ori)
Nahea outou ia faaru'e i te taata tahito?
Ua faaru'e outou i te taata tahito e ta'na mau ohipa na roto i te tauiraa i to outou oraraa (Fa'ahou, Te mau nota). A faaea i te faaamu i to outou tino; to outou huru feruriraa tahito, Te mau nota, Tā'ere'ere, Te mau nota, Te mau mana'o, Te mau nota, Te mau nota, e te tahi atu â. e a faaea i te haapa'o ia ratou. Eiaha e arata'ihia e ratou e eiaha e vaiiho ia ratou. Maoti râ, A faaamu i to outou varua na roto i te Parau a te Atua, ia haapa'o i te Parau e te Varua, e ia arata'ihia e Ratou.
Ia faaamu ana'e outou i to outou varua na roto i te Parau a te Atua, pure e paraparau na roto i te tahi atu mau reo, E patu outou ia outou iho i roto i to outou faaroo mo'a roa'e.
I roto i te huru no te tatara i te taata paari, te haapaeraa maa e ohipa faufaa ta ' na. No te mea ia haapae outou i te maa, e ‘hapohe outou’ te iho (A tai'o atoa: Eaha te auraa o te haapaeraa maa?).
Ia faaamu ana'e outou i to outou varua e ia faaapî ana'e outou i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, E ite outou i te hinaaro o te Atua e e feruri mai te hamaniraa apî.
Ia feruri ana'e outou mai te hamaniraa apî, E paraparau e e ohipa outou mai te hamaniraa apî.
E ahu outou i te taata apî e e haere outou mai te taata apî; te hamaniraa apî ia au i te hinaaro o te Atua.
Ua ti'a mai te hamaniraa apî e te Mesia e ua parahi i roto Ia'na i te mau vahi i te ra'i. No reira, te imi nei te hamaniraa apî i te mau mea i ni'a eiaha râ i ni'a i teie fenua (te,o, Ephesia 2:5-6, Kolosa 3:1).
Ia faaamu ana'e outou i to outou varua na roto i te Parau, ha'api'i, e paraparau na roto i te mau reo, E paari to outou varua e e puai a'e i to outou tino.
To outou tino, o tei faatere tamau ei arii i roto i to outou oraraa, E tuô oia e e tamata i te huti i to outou ara-maite-raa, ia tuu outou i roto i te mau hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to outou tino.
Teie râ, mai te peu e e pee outou i te Parau, e parau e e rave outou i ta te Parau e parau ra, eiaha e faaroo i to outou tino, eiaha e faarue e e tamau noa i te faaamu i to outou varua, E faatere to outou varua e te Parau e te Varua Mo'a ei Arii i roto i to outou oraraa.
E mea faufaa roa ia faaru'e i te taata tahito. No te mea ia tatara ana'e outou i te taata tahito, Eita outou e arata'i-faahou-hia e to outou mau mana'o, Te feruri, e to outou huru feruriraa tino, Te mau nota, Te mau nota, Te mau nota, Te mau mana'o, e te tahi atu â.
Eita outou e riro faahou ei tavini no to outou tino hara e eiaha e faaterehia e te basileia o te pouri. Teie râ, e faatere outou i to outou tino e te hara mai roto mai i te Basileia o te Atua i roto ia Iesu Mesia.
'Ia riro ei miti no te fenua'
*No roto mai i te: Buka tata'uraa Oxford, Buka papa'i parau Merriam Webster




