E nehenehe anei ta outou e ora i te oraraa o te ti'a-faahou-raa ma te pohe ore?

E rave rahi Kerisetiano o te hinaaro e ora i te oraraa o te ti'a-faahou-raa. Tera râ,, aita ratou e hinaaro e faaru'e i to ratou ora i roto i te ao nei e ia pohe i roto i te tino. Te poroi nei te mau ekalesia e rave rahi ia haere i roto i te ti'a-faahou-raa ma te pohe ore. E parau ratou (e te faatupu i te mau kerisetiano ia ti'aturi) eita te evanelia e faaino ia outou, e ia vai noa outou mai ta outou e ora nei e ia ora mai ta outou e hinaaro e ora. Teie râ, te haapapu ra anei Iesu i teie haapiiraa? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te oraraa o te ti'a-faahou-raa, E nehenehe anei ta outou e ora i te oraraa ti'a-faahou-raa ma te pohe ore?

Eaha ta Iesu i parau no ni'a i te oraraa i te ti'a-faahou-raa e te peeraa Ia'na

Ua parau Iesu no ni'a i te oraraa o te ti'a-faahou-raa e te peeraa Ia'na, te feia atoa e here i to'na ora i teie nei ao e e hinaaro e faaora i te reira, E mo'e te reira. E o te taata atoa o te riri i to'na ora i teie nei ao, e ua pohe oia no'na e no te evanelia, E ite ratou i te ora mure ore (Mataio 10:39, 16:24-25, Mareko 8:35, John 12:25).

Noa ' tu ta te feia poro e rave rahi e parau ra, Te parau ra o Iesu, mai te mea e, e hinaaro outou A pee ia Iesu, E faaore te reira i to outou ora.

Mai te mea e, aita outou e amo i to outou satauro e e pee ia Iesu, aita outou e ti'a ia Iesu e eita ta outou e nehenehe e riro ei pĭpĭ na'na. (Mataio 10:38, Mareko 8:34, Luka 9;23; 14:27).

Ia farerei ana'e outou ia Iesu Mesia mau, e te faaite nei To'na mo'araa ia outou i ta outou mau hara, Ma'ohi, e te huru toparaa, E riri outou i to outou iho oraraa pae tino e e ineine outou no te horo'a i to outou oraraa pae tino no te pee ia Iesu.

Mai te mea e, e hinaaro outou e horo'a i to outou ora, E nehenehe ta outou e pee Ia'na eiaha râ i te hoê taime oioi.

Mai te mea e, aita outou i ite i te ino e te mana haamou e te mau faahopearaa o te hara e to outou huru hara, eita outou e ite i te ohipa e te tumu o te satauro Eaha te tahi mau te hinaaro ia faaapî and haamo'araa.

Ia ere noa ' tu te reira i te mau Kerisetiano i te hoê mea, e haere ê atu ratou

E rave rahi ekalesia aita e poro ra i te Te hinaaro e faatupu i te fifi e te haamo'araa. Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e ere te reira i te hoê poroi matau - maitai - hia, e te mau Kerisetiano, Te hinaaro noa nei â ratou e faaroo i te mau tao'a hamanihia tahito no te tino.

Ia poro noa ' tu te feia poro i te hoê poroi no te tatarahapa, haamo'araa, e te iritiraa i te hara, E inoino te taata, Mataku, e aore râ, ia inoino e ia faaru'e i te ekalesia.

hoho'a te mau mou'a e te mau kapua e te mau irava Bibilia 6-6 ma te ite e, ua faasataurohia to tatou taata tahito i piha'i iho ia'na, ia haamouhia te tino o te hara, ia ore tatou ia tavini faahou i te hara, no te mea, ua faati'amâhia te taata i pohe i te hara

Ia au noa ' tu te hoê mea, e e tiaihia te mau mea i nia i te taata, e haere ê atu ratou.

Ei hi'oraa, a rave tatou i te ‘te hoê ahuru’. Ia paraparau ana'e outou no ni'a i te te hoê ahuru e te mau Kerisetiano, E ite outou i te patoiraa i roto i teie tuhaa e rave rahi taime. Te faaroo ra outou i te mau tumu e rave rahi e faahitihia ra e e faaohipahia no te faaore i te mau Kerisetiano ia horoa i te hoê ahuru.

Teie râ, mai te peu e aita te mau Kerisetiano e hinaaro e horoa i te Atua i te hoê tuhaa o ta ratou moni, no te aha ratou e horo'a ai i to ratou ora i te Atua? (A tai'o atoa: Ia riro ana'e te moni ei atua ia riro ana'e te moni).

Te hinaaro noa nei te taata e farii i te mau haamaitairaa no ǒ mai i te Atua ra e e haere na roto i te mau mea hau atu i te natura, ma te hopoi'a ore e ma te titau ore i te rave i te hoê mea.

E ere teie i te hoê mea apî. Ua tupu a'ena te reira i nia ia Iesu.

No te aha Iesu i faarue ai i te mau tausani pǐpǐ?

E mau tausani pǐpǐ ta Iesu, o tei pee noa Ia'na no te mau faaiteraa; te mau tapa'o e te mau mea faahiahia. I to Iesu haamataraa noa i te paraparau no nia i te Basileia o te Atua, ua paraparau oia i te mau taata i te mau parau etaeta e te patoi, e rave rahi taata tei inoino, tei fariu i muri e tei haere atura. (A tai'o atoa: A pee ia Iesu no te mau tapao e te mau mea faahiahia).

I te pae hopea 120 o taua mau tausani pǐpǐ ra atoa ra. Teie mau mea 120 ua ti'aturi i te mau parau a Iesu e ua haapa'o i ta'na mau parau. Ua pure ratou ma te auhoê i roto i te piha i ni'a, no te fafauraa a Iesu; te haereraa mai te Varua Mo'a.

Aita Iesu i taui i ta ' na poroi no te nunaa

Te taa-ê-raa i rotopu ia Iesu e te feia poro no teie tau, oia ho'i ïa, ua tavini Iesu i To'na Metua e ua arata'ihia oia e te Atua e To'na hinaaro, eiaha râ na roto i te nunaa e to ratou hinaaro. No reira, aita Iesu i faarue e aita i taui i ta ' na poroi no te nunaa, ua tamau noa râ Oia i te poro i te parau mau o te Atua.

E rave rahi feia poro e poro ra, eaha ta te taata e hinaaro e faaroo e eaha te tupu ra, eiaha râ e poro i ta te Atua e ta ' na Parau e parau ra. No te mea te rahi noa ' tura te taata o te hamani - ino - hia e o te tapeahia i roto i to ratou mau mana'o e to ratou mau mana'o hohonu, Te rahi noa'tura te taata e haere mai. Te rahi noa ' tura te taata e haere mai, te rahi noa ' tura te mau melo o te hoê ekalesia. E te rahi noa ' tura te mau melo o te hoê ekalesia, te rahi noa ' tura te roo e te moni a te ekalesia.

E mea pinepine teie taata ruhiruhia i te faaroo e i te farii i te mau mea apî

Ua haapii mai te te hamaniraa tahito no te tino Te hinaaro nei oia e faaroo e e farii i te mau mea apî i te mau taime atoa. E mea taa ê te hamaniraa tahito i te mea apî (Keresetiano) Te mau huru, Tō'o'a, e te mau faaiteraa hau atu i te natura. Ua ite te diabolo i te reira e te horo'a nei oia i te taata i ta ratou e hinaaro.

Te parau ra te diabolo, te mea ta ratou e hinaaro e faaroo e te horo'araa i te mea ta ratou e hinaaro e farii.

E ti'a ia outou ia fanau-faahou-hia no te haere i roto i te mau vahi hau atu i te natura

Te faaite tamau nei oia i te mau peu e te mau haapiiraa Kerisetiano apî, no roto mai i te mau ohipa i tupu i ni'a i te taata iho, e te faatumu nei i ni'a i te mau taata tino e te mau mea hau atu i te natura.

I te mea 'e, E aratai mǎrû noa teie mau haapiiraa i te feia faaroo i te Parau.

Te faatumu nei te evanelia i hamanihia ia'na iho i ni'a i te mau faaiteraa i te pae varua; te mau tapa'o e te mau mea faahiahia. Te horo'a nei te reira i te mau rave'a e te mau rave'a no te ite i te mau faaiteraa pae varua e no te farii i te mau haamaitairaa materia, e rave rahi Kerisetiano o te ore e taui.

E rave rahi Kerisetiano o te tapea nei i te pae tino, te pee nei i te tino, e te tamau noa ra i roto i te hara. (A tai'o atoa: E nehenehe ta outou e tape'a i te hara i raro a'e i te aroha?).

Tera râ,, Eiaha te evanelia ia faatumu i ni'a i te mau faaiteraa e te mau ohipa pae varua. Tera râ, e ti'a i te evanelia ia haaati i te Hoê, Ua haamatahia te mau ohipa no ǒ mai ia vai ra, o Iesu Mesia ïa; te parau.

Te mau parau tohu, mā'ea'ea, e eita roa ' tu te mau semeio e riro ei tumu no te hoê Kerisetiano.

E ti'a anei i te feia faaroo ia pee i te mau tapa'o e te mau ohipa faahiahia?

Eiaha te feia faaroo ia pee i te mau tapao e te mau ohipa maere, e ti'a râ ia ratou ia pee i te feia faaroo. Ua faaara Iesu i ta ' na mau pǐpǐ e ua parau, mai te mea e, e hi'o noa outou i te mau tapa'o e te mau ohipa maere, E haavarehia outou.

Ia parau mai te hoê taata ia outou, Lo, Teie te Mesia, e aore râ, i reira; Eiaha e ti'aturi i te reira. E tupu te mau Mesia hape, E mea ti'a, e te mau tapao rahi e te mau mea faahiahia; i nia i te 'oe, mai te peu e e nehenehe, E mea ti'a ia ratou ia faaite i to ratou mana'o. Hi'o, Ua parau vau ia outou na mua a'e nei (Mataio 24:23-25).

Ua faaara atoa o Paulo i te ekalesia no Tesalonika. Ua papa'i oia: Ta'na, te vai ra te reira i muri a'e i te raveraa i te ohipa a Satane e te mau mana atoa e te mau tapa'o atoa, e te mau mea faahiahia, E no te mea ho'i e, e nehenehe te mau mea atoa e parau-ti'a i roto i te reira; no te mea aita ratou i farii i te here o te parau mau, e nehenehe ratou e faaorahia (2 Te mau mea 2:9-10)

Eaha te evanelia mau a Iesu Mesia?

Te titau nei te evanelia mau a Iesu Mesia i te tatarahapa, te tangoraa i te mau hara, Te oraraa i te hoê oraraa mo'a ia au i te hinaaro o te Atua, e te mata'u (awe) o te Atua. Fatata roa teie evanelia i te poro-pinepine-hia. Nō te aha? Aita te taata e hinaaro e faaru'e i te hoê mea, e farii noa râ.

O vai te hinaaro e faaroo i te hoê poroi o te faaino i to outou ora? O vai te hinaaro e faaroo i te hoê poroi o te faaue ra ia outou ia horo'a i to outou iho ora e ia ape i te mau mea o te ao nei? Na te aha e hinaaro ai outou e pohe ma te ti'amâ i te tino, mai te mea e, te vai ra te hoê rave'a no te ora noa i muri a'e i te tino mai te ao nei, e ia haere i roto i te oraraa ti'a-faahou-raa, ma te rave i te mau tapa'o e te mau ohipa maere i te hoê â taime, na roto i te peeraa e te faaohiparaa i te mau ravea e te mau ravea a te tino?

Mai te mea e, ua ti'a ratou i roto i to'u a'oraa e a faaroo i ta'u mau parau Jeremiah 23:22

E rave rahi Kerisetiano tei matau roa i teie evanelia no teie tau, eita ta ratou e nehenehe faahou e faaoromai i te parau mau o te Parau a te Atua (John 8:44, 2 E hō'ē 4:4).

Mai tei faaitehia i roto i te mau parau blog na mua ' tu, e rave rahi feia poro e te mau orometua haapii i te pae varua, taui i te mau parau o te Bible.

Te anoi nei ratou i te mau parau a te Atua e ta ratou iho mau philosophia, ua hamanihia e te ite e te paari o te ao nei, e to ratou mau iteraa, e no roto mai i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to ratou tino.

Te poro nei ratou i ta ratou iho mau parau. Maoti i te auraro i te Parau e te pororaa i te mau parau a te Atua, ma te faaohipa i te mau parau e hinaaro o te Atua ua matauhia e te taata.

E mea faufaa roa te reira no te mea aita ratou e hinaaro e ua tuu i nia i te taata ruhiruhia. No reira, aita ratou e poro faahou ra i te parau mau o te Atua. No te mea e ere te parau mau i ta ratou mau hara e ta ratou mau ino, e ere râ te reira te mea ta ratou e hinaaro.

Aita ratou e hinaaro e faaruru i ta ratou mau hara e e mana'o faahapa.

Ua faatupu te Atua i te hoê haavare puai

No te mea aita ratou e hinaaro e auraro i te Atua e ia haapao i ta ' na Parau, Ua faaora te Atua ia ratou i te hoê pato'i mana'o. Ua faatupu te Atua i te hoê haavare puai, Ua turai te reira ia ratou ia tiaturi i ta ratou iho mau haavare. E no reira, te poro nei ratou i teie mau haavare i te feia mataitai o te ekalesia.

E poro ratou i te mau a'oraa faaitoito, te tautururaa ia'na iho e te mau fafauraa faahiahia, o te haaati ra i te taata tino, Te mau mana'o tauturu no te, te mau tao'a rahi e nahea ratou ia haere na roto i te mau mea hau atu i te natura e ia rave i te mau tapa'o rahi e te mau ohipa maere.

E ohipa ta ratou mau parau anaanatae i ni'a i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata. E faahiti ratou i te mau irava Bibilia no te haapapu i ta ratou mau haapiiraa. Tera râ,, Hoê ana'e mea rahi ta ratou e haamo'e ra, Te haamoe nei ratou i te faahiti e i te poro i te mau huru tupuraa.

E rave rahi feia poro o te haamoe nei i te poro i te mau huru oraraa no te oraraa i te ti'a-faahou-raa

E au te reira i te hoê (Ā'au rahi) waehere tao'a aore râ coupon, ta outou e farii e ta outou e hinaaro e faaohipa, aita râ e ohipa ia hi'o ana'e outou. Eita e tae roa ' tu i te taime ua taio outou i te mau titauraa, ua ite oe no te aha te coupon aore ra te waehere e ore ai e ohipa. Mai te mea e, aita outou e faaî i te mau titauraa, Aita e faufaa ta outou waehere aore ra coupon, e eita outou e farii i te reira.

E hoê â huru no te Parau e te mau fafauraa atoa a te Atua, To'na mau haamaitairaa, e te oraraa i te oraraa ti'a-faahou-raa, e porohia ra. Mai te mea e, aita outou e faaî i te mau titauraa, Eita outou e farii e e haere i roto i te oraraa mau o te ti'a-faahou-raa.

Te hoho'a, te hoê tumu parau, o te Bible ïa to tatou tapo'i

Ua riro te Bible ei buka arata'i no te taata apî, tei riro mai ei tao'a hamanihia apî i roto ia Iesu Mesia.

Te mau mea atoa, ua faataahia te mau mea i papaihia i roto i te Parau a te Atua no te taata apî. Ua riro te Parau ei hi'o no te taata apî. (A tai'o atoa: Ua riro te Parau a te Atua ei buka ri'ari'a).

E mea maramarama roa te parau e te na ô ra, eita te taata apî e nehenehe e ti'a mai hou a pohe ai te taata tahito.

Na roto i te aroha o te Atua e To'na here no te taata, Ua tono mai te Atua i Ta'na iho Tamaiti o Iesu Mesia i teie nei ao. Na roto i To'na poheraa e To'na ti'a-faahou-raa, E nehenehe te mau taata atoa e riro mai ei poieteraa apî e te faaroo i roto ia Iesu Mesia e te faaauraa ia'na.

E farii te mau taata atoa i te faaoraraa. E ere te tomoraa i te moni, te vai ra râ hoê titauraa. Te huru o te, e ti'a ia outou ia fanau-faahou-hia. Aita e rave'a ê atu ua tomo i roto i te Basileia o te Atua, maoti râ i te fanau-faahou-raa i roto ia Iesu Mesia.

Eita te taata apî e nehenehe e ti'a mai e e ora i te oraraa o te ti'a-faahou-raa mai te mea e, e pohe te taata tahito

Eita e tia ia ora mai te taata tahito e ia farii i te faaho'iraa o te taata apî. Eita te Varua Mo'a e nehenehe e parahi i roto i te oraraa o te mau taata aita i faaapîhia; te feia hara. No te ao nei te feia hara (aroha) e te ora i roto i te orureraa hau i te Atua e te faaroo ore i Ta'na Parau.

Eita ta outou e nehenehe e ora i te oraraa o te ti'a-faahou-raa, ma te pohe ore na mua. E ere te auraa o te huru natura o te poheraa, te pohe i te pae tino, e te ti'a-faahou-raa i muri a'e i te pohe. Teie râ, te auraa o te reira, o te fanau-faahou-raa ïa i roto i teie oraraa i ni'a i te fenua nei.

Te auraa ra, e ti'a ia outou ia pohe i roto i te Mesia i te tino (i te) e to outou varua, Ua pohe (no te hara), ua faati'ahia mai i roto Ia'na, na roto i te mana o te Varua Mo'a e ia farii outou i te Varua Mo'a.

Ua horoa mai o Iesu ia tatou i te hi'oraa o te huero witi.

Eaha ta Iesu i parau no nia i te huero witi?

Ua parau Iesu no nia i te huero witi, e tia i te hoê huero witi ia topa na mua i roto i te repo e ia pohe hou oia e hotu rahi ai.

ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Mai te peu e e topa te hoê huero witi i roto i te repo e e pohe, e vai noa te reira: ia pohe râ te reira, e faatupu te reira i te mau hua rahi. Na oia e here i to ' na oraraa; e te faaino nei te reira i to'na ora i roto i teie nei ao, ma te tape'a i te reira ia ora mure ore (John 12:24-25)

Na mua roa, ua faahiti Iesu i To'na iho poheraa e To'na ti'a-faahou-raa. Teie râ, e tano atoa teie huru raveraa no te feia, o te hinaaro e pee i te Mesia.

te hoho'a o te witi parari e te irava bibilia john 12:24 Te parau mau nei au ia outou mai te mea e, aita te hoê huero witi e topa i roto i te repo e e pohe, e vai noa ïa te reira, mai te mea râ e pohe, e faatupu te reira i te hua rahi

Mai te mea e, aita te huero witi e pohe, te vai noa ra râ o ' na ana'e, eita te reira e hotu.

E rave rahi Kerisetiano mai te reira te huru, o te vai noa ra i te pae tino, ia ora i to ratou iho oraraa, e ia faaohipa i te hoê evanelia hape no to ratou tao'a i te pae tino

Eita ratou e farii i te mau varua no Iesu Mesia, no te mea te faatumu nei ratou i ni'a ia ratou iho.

No te mea te faatumu nei ratou i nia ia ratou iho e te haapeapea nei ratou ia ratou iho, aita ratou e ite nei i te mau hinaaro o te ao nei. Aita ratou e ite nei i te hinaaro o te ao nei e te feia mo'e e haaati ra ia ratou. (A tai'o atoa: Ana'na i te fare i mo'a!).

E rave rahi kerisetiano o te ore e ite ra i te mana haamou e te mau faahopearaa o te hara. Aita ratou e ite ra i te maraaraa te mana o te diabolo e te pohe, o te faatere nei i te oraraa o te mau taata e rave rahi.

Aita, te vaiiho nei ratou i te reira e te ti'aturi nei ratou e, e mea maitai te mau mea atoa, e aita ratou e hinaaro e faaô atu i roto i te oraraa e te mau ohipa o te taata. E faaoromai ratou e e farii ratou i te mau mea atoa. Te mea atoa o te faufaa no ratou, o te, e oraraa oaoa to ratou, aita e fifi, Vaiuru, e te hamani-ino-raa, e ia fana'o i te mau mea ta teie ao e horoa mai.

E rave rahi kerisetiano o te ore e pohe e o te ore e ora i te oraraa ti'a-faahou-raa, e no taua varua ra, ua mo'e ratou

E rave rahi kerisetiano o te ore e farii to ratou satauro e a pee ia Iesu. Maoti râ, E vai noa ratou ei taata tahito aita i faaho'i-faahou-hia mai, o te ora nei ia au i te tino e te faaroo nei i te ao nei. No te reira, te tape'a nei ratou i te parau mau e te ora o Iesu Mesia.

No to ratou mana'o pipiri e te mata'u i te faaite i te parau mau o te Parau a te Atua, e rave rahi varua tei mo'e. (A tai'o atoa: Ua navai anei to outou itoito no te faaite i te parau a te Atua?).

No reira, e mea titauhia te faaauraa. No reira outou (e hoa'ina) Eiaha e tape'a i te e'a, e e nehenehe ta outou e ora i te oraraa ti'a-faahou-raa i roto i te Mesia, na roto i te faaroo i te Mesia e te mana o te Varua Mo'a, E ti'a outou i roto i te parau mau e e turu outou no Iesu Mesia; te parau, e a poro e a faaite i te Basileia o te Atua i te taata.

Na roto ana'e i te reira, E faaorahia anei te mau varua e e faaorahia anei ratou i te mana e te ohipa haamou a te diabolo e e tahoê anei ratou i te Atua na roto ia Iesu Mesia, O vai te e'a, te parau mau, te ora nei, e te Ti'a-faahou-raa, e ia ora i te oraraa o te ti'a-faahou-raa.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.