Te parau nei te Bible no nia i te taata paari?

Ia fanauhia te hoê taata i nia i te fenua, ua fanauhia te taata i roto i te tino e e tino e e varua to'na. Ua fanauhia te mau taata atoa (Fa'a'ōfa'i) te huero o Adamu e ua fanauhia i roto i te hoê huru veve. No reira, Ua fanauhia te mau taata atoa ei taata hara e no te u'i maamaa e te hara a te taata paari (ōrama). Te parau nei te Bible no nia i te natura e te mau ohipa a te taata paari?

O vai te taata paari (ōrama)?

Aita te taata ruhiruhia i fanauhia faahou, tera râ, e mea taata hara, te ora ra i roto i te hoê huru veve. No te u'i maamaa e te hara te taata ruhiruhia, e e mea ino roa te reira.

No reira, e mea ti'a ia haama ia'u e ia'u i roto i teie u'i nehenehe e te hara; e na'na atoa ïa i te hiaai, a tomo mai ai Oia i roto i te hanahana o To'na Metua e te mau melahi mo'a (Mareko 8:38)

Hi'o, Ua hoho'a vau i te hoho'a; e i roto i te hara, ua mana'o mai to'u metua vahine ia'u (Psé 51:5)

Teie râ, e ere te taata natura i te mau mea o te Varua o te Atua: no te mea e mea maamaa ratou ia'na: aita hoê a'e ta ' na i ite, no te mea e mea huru ê ratou i te pae varua (1 Korinetia 2:14)

Te mau faatereraa hara i roto i te taata paari, i reira te taata ruhiruhia e haere ai i muri a'e i te tino (te tahi) e ua arataihia e to ' na mau mana'o, hina'aro, Te feruri, Te mau mana'o, Te mau nota, Te mau nota, Te mau nota, e tē vai atura..

No te mea ho'i e, e mea maamaa te taata paari e e mea faatere, E ohipa te taata tahito i roto i te fenua e itehia (ānaha).

E mea huru ê roa te taata paari e aita e nehenehe e ite e aore râ, e ite i te fenua i te pae varua e aore râ, i te ite i te mau mea o te Varua.

Ua pohe te varua o te taata paari (i roto i te mana o te pohe). No reira, ua faaateahia te taata paari i te Atua.

Eaha ta te taata paari e parau no ni'a i te taata paari (ōrama)?

I roto i te Faufaa Tahito e na evanelia e maha o te Faufaa Apî (Mataio, Mareko, Luka, Ā'ati'a), ua tai'o matou no ni'a i te u'i o te taata paari, o te ora nei e te ora nei i muri a'e i te tino. E mea ti'a i te taata ia ora e ua arata'i ratou i to ratou hinaaro, Te feruri, Te mau nota, e te mau hinaaro.

Ua haere mai te Varua Mo'a i ni'a i te mau peropheta, noa'tu e, te vai ra te tahi mau taa-ê-raa, Tauhiti, e te tahi atu mau maitiraa a te Atua, Ua faaea noa te nunaa i te hamaniraa tahito, ua pohe to'na varua.

image mountains and text blog title the difference between the sacrifices of animals and the sacrifice of Jesus

No nia i te tumu o te reira, a muri noa ' tu te tumu o te tahi atu, Ua haere mai Iesu i ni'a i te fenua. Ua faaho'i mai o Iesu i te ti'araa o te taata tei pohe e ua faaho'i faahou mai i te taata tahito i te Atua.

Na roto i te tusia a Iesu e te ohipa Ta'na iho, Ua hamanihia mai te Atua na roto e i roto ia Iesu Mesia, te hoê taata apî. (A tai'o atoa: Eaha te oraraa o te ti'a-faahou-raa i roto i te Mesia?).

Aita te taata apî i fanauhia i roto i te huero tei pohe, tera râ, ua fanauhia oia vai e te Varua.

Ia ti'aturi ana'e outou ia Iesu Mesia, e e riro mai outou Ia'na (ua fanauhia oia i te pape e te Varua), ua riro mai outou ei taata hamani apî (taure'a).

Ahiri oe i riro mai ei hamaniraa apî, Eita ta outou e nehenehe e faaau ia outou iho i te hamaniraa tahito, Na mua ' ' e oe i fanauhia ' i, ua na mua oe i to oe pahonoraa e na mua ' ' e oe i fanauhia ' i. To'na auraa ra, eita ta outou e nehenehe e faaau ia outou iho i te hoê taata e ora ra i roto i te Faufaa Tahito e na evanelia e maha, e tae noa'tu i te mau pĭpā, ē Ta'na atu.

O Iesu Mesia ana'e te Taata o tei ora i roto i te Faufaa Tahito.. O Iesu te fanauraa matamua o te hamaniraa apî; ua fanauhia oia i te pape e te Varua. Ua faaite mai Iesu ia tatou, Nahea ia ora ei hamaniraa apî i ni'a i te fenua. (A tai'o atoa: E hamanihia te taato'araa o te mau mea atoa i roto ia Iesu Mesia).

No te aha e mea fifi ai ia taio e ia taa i te Bible?

E rave rahi mau kerisetiano o te aro ra i te Bible e e mea fifi roa ia taio. Aita ratou i ite e ua ite ratou i te Bible e te patoi nei te Bible ia ' na iho. E mea maitai a'e te ao nei i te mau mahana atoa, E au ra e, e riro te mau Kerisetiano i te mau mahana atoa.

Te rahi a'e te IQ o te mau taata, e mea fifi roa ' tu â ia riro te Bible. E no te mea ho'i e, aita te taata i matau faahou i te Bible, E mea hinaaro-rahi Te mau iritiraa Bible apî E mea ohie a'e ia taio.

No te aha te mau kerisetiano i ore ai i taa i te Bible aore ra e tatara i te Bible ma te hape? No te aha te mau Kerisetiano e hinaaro ai i te mau iritiraa Bible? E mea ohie roa te pahonoraa i teie uiraa. Aita ratou i fanauhia e e ere ratou i te pae varua.

E vai noa â te reira te taata paari, o vai te ora nei i roto i te pouri. Eita to ratou feruriraa oto e nehenehe e taa e aore râ, e faaite i te mau parau e te mau mea pae varua o te Atua e To'na Basileia.

Te mau parau a Iesu, o te varua ïa e te ora

Te mau parau ta'u e parau atu ia outou, E varua ratou, e te ora nei ratou (John 6:63)

Ua parau Iesu e, To'na mau parau, o te varua ïa e te ora. Mai te mea e, aita to outou varua i paari mai i te pohe, eita ta outou e nehenehe e taa i te Bible. Eiaha outou e ora ia au i te Parau e te hinaaro o te Atua. Noa ' tu e mea nafea outou e tamata i te.

Mai te mea e, e parau te hoê taata e, e mea fifi roa ia taa e/aore râ, e mea fifi roa ia ite e, te pato'i nei te Bible ia'na iho, I muri iho i te reira, aita te taata i fanauhia (ua fanauhia oia i te pape e te Varua). Te tamata nei te taata i te taa e i te tahoê i te Bible ma to'na feruriraa. (to'na iho mana'o), eita râ te reira e manuïa.

I roto i te Faufaa Tahito, E mea titau-pinepine-hia te mau papa'i parau, Tauhiti, pinepine, e te tahi atu â. no te faaite i te hinaaro o te Atua e te afa'iraa ia ratou i te mau mea pae varua o te Basileia o te Atua.

Ua pahono Iesu e ua parau atu ia'na, ōtahi, Ma te hoê, Te parau nei au e, ua, Ma te ora faahou, eita ta'na e nehenehe e ite i te basileia o te Atua (John 3:3)

Aita te nunaa o te Atua i nehenehe e taa i te mau mea pae varua, no te mea e to ratou mata i mua i to ratou mata, taringa, e'ā (a.o.. Mareko 8:17-18, John 12:40, 2 Korinetia 3:14). E titauhia teie val, ia fanauhia te hoê taata i roto i te Mesia, e e riro mai oia ei poieteraa apî; te hoê taata apî, o vai tei fanauhia no te pape e te Varua.

Na te aha o Iesu i paraparau ai i te mau parabole i te taata paari?

I muri a'e i te Varua. Ua faaite mai o Iesu i te mau mea o te Atua e te Basileia o te Atua i te nunaa e faaohipa ra i te mau paroita. Nō te aha? No te mea ua pohe te varua o te taata paari, i reira te taata paari e mea huru ê roa e aita i ti'a ia'na ia ite e aore râ, aita i ti'a ia'na ia ite i te Basileia pae varua o te Atua.

E ere te mau mea o te Varua o te Atua i te mea e, e farii te taata natura i te mau mea: no te mea e mea maamaa ratou ia'na: aita hoê a'e ta ' na i ite, no te mea e mea huru ê ratou i te pae varua (1 Korinetia 2:14)

tūtaki; Tauturu 1 te mau korinetia 2-14, e ere râ te mau mea o te Varua o te Atua no te mea, te inoino nei ratou ia'na

No reira, O Iesu ‘faaiva'a’ mai te Varua (te mau mea pae varua o te fenua aita i ite) i te fane (Te mau mea o te fenua e itehia i nia i te fenua nei).

No reira, a papa'i au i te reira i roto i te mau hoho'a: Aita ratou e ite ra; e te faaroo ra ratou eiaha e faaroo, Aita ratou e ite (Mataio 13:13)

Te faaite nei teie mau mea atoa i Iesu i te mau melo o te mau paroita; e mai te ore e rave i te ohipa: Peneia'e ua faatupuhia te reira e te peropheta, ma'ohi'ohi, E iriti au i to ' u vaha i roto i te mau parabole; E faaohipa vau i te mau mea o tei hunahia mai te niu o te ao nei (Mataio 13:34-35)

Ua paraparau noa Iesu i te mau pǔpǔ o te mau nunaa atoa no Iseraela. Ua ite Iesu e, mai te mea e, e paraparau oioi oia i te nunaa no ni'a i te Basileia o te Atua, Aita ratou i ite i To'na mau parau.

I te taime noa a faaite ai Iesu i te ite no nia i te mau pǐpǐ a te mau pǐpǐ, ua nehenehe ratou e taa i te mau Papai.

I muri iho ua iriti Oia i to ratou ite, e nehenehe ta ratou e taa i te mau papa'iraa mo'a (Luka 24:45).

Aita te rahiraa o te ite o te upoo e faaite ra e ua fanauhia anei te hoê taata

E rave rahi taata, o tei farii i te ite rahi no ni'a i te Bible e o tei ite i te mau Papai. Ua haere te tahi mau taata i roto i te hoê fare haapiiraa tuatoru aore râ, te hoê ti'araa i te pae no te faaroo, e ua noaa mai ia ratou te hoê ti'araa teitei e te ite rahi no ni'a i te Bible. Teie râ, e rave rahi o ratou (mā'ohima, tānau, te mau tamarii, e te tahi atu â. ) Te vai noa ra â te taata aita i ite i te, ua pohe to'na varua.

Noa'tu e, e rave rahi ta ratou ite (ite i te ite), Aita to ratou e ite o te mafatu. Ua ite ratou i te rata, aita râ ratou i ite i te Parau; Iesu Mesia.

Ua ite ratou i te rata i papaihia e ua ite ratou no nia i te Atua, Aita ratou i fanauhia mai te Atua ra, e ere râ no te Basileia o te Atua. Aita ratou e taairaa taa ê e te Atua te Metua, Iesu Mesia, e te Varua Mo'a, O vai te ora ra i roto i te taata apî.

Eita te ite no ni'a i te Bible e faaora e aore râ, e taui i te hoê taata. Eita te hoê taata e nehenehe e faafaaea i te Atua ma te ite rahi i te upoo no ni'a i te Bible. No te mea ua ravehia te mau mea atoa o te tupu mai i roto i te tino, i roto i teie hi'oraa, te mana'o (ʻAnuanua), eita oia e nehenehe e to'u here i te Atua.

Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau. No te mea e mea maitai te feruriraa o te opu i nia i te Atua: no te mea e ere te reira i te ture a te Atua, e aore râ, aita hoê a'e e ere i te mea. I muri iho, eita ta ratou e nehenehe e faaite i te Atua (Roma 8:6-8)

Eita te tino o te tino e nehenehe e faafaaea i te Atua

Ua paari mai te tahi mau taata i roto i te hoê utuafare Kerisetiano e ua riro ratou ei mau kerisetiano no to ratou oraraa taatoa. E mea auhoa ratou e e haere ratou i te fare pureraa. Ua tai'o ratou i ta ratou Bible, ha'api'i, i roto, a horo'a i te mau mea atoa, A rave i te mau ohipa i te pae no te, te haapa'oraa i te feia ma'i e te feia ruhiruhia, e peneia'e atoa paha i te fare pureraa, te faaea ra râ ratou i te taata; te taata tahito tei mo'e.

te hoho'a i ni'a i te mou'a e te mau tumu raau i roto i te mau kapua e te mau irava john 5-3 Ua pahono mai o Iesu ma te papû e, e parau mau vau ia oe, maori râ te fanauraa o te pape, e te varua ta'na e ore e nehenehe e tomo i roto i te Basileia o te Atua

Te mana'o nei ratou e, na roto i te raveraa i teie mau ‘ ohipa maitai’ e te haere i te fare pureraa, te tavini nei ratou i te Atua e te faaorahia. Teie râ, aita te raveraa i teie mau mea e faaora i te hoê taata. Aita ratou e horo'a nei i te hoê taata i te Basileia o te ra'i e te oraraa mure ore.

E rave rahi feia haavare ore o te rave nei i te ohipa aroha e te taata, e peneia'e atoa te horo'a nei i te mau ohipa aroha a'e i te mau faanahoraa a te mau Kerisetiano, aita râ ratou e faaorahia.

Te e'a Te ora ra e te tomoraa i roto i te Basileia o te Atua na roto ia Iesu Mesia, e to ' na toto.

Ua pahono mai Iesu, ōtahi, Ma te hoê, Te parau nei au e, ua, A faaru'e i te hoê taata e fanauhia i roto i te pape e te Varua, Eita ta'na e nehenehe e tomo i roto i te basileia o te Atua (John 3:5)

Na roto ana'e i te Mesia, e to ' na toto, e tae noa ' tu, na roto i te pape (bapetizoraa) e te Varua (i te mea), e riro mai outou ei ohipa apî e e farii outou i te oraraa mure ore.

Mai te peu e aita te varua o te hoê taata i paari mai i te pohe, Te vai noa ra te hoê taata i te hamaniraa tahito; te taata paari e aita e faaorahia.

Eaha ta Iesu i parau no nia i te taata paari?

I to Iesu haereraa ' tu i nia i te fenua nei, Ua haere atu o Iesu i rotopu i te u'i o te taata natura i topa.

Aita Iesu i haaatihia e te mau hamaniraa apî, tera râ, te mau ohipa tahito. Ua parau Iesu i te parau no nia i te taata paari e te u'i o te mau mea tahito, o tei fanauhia i roto i te huero o Adamu?

E mea pinepine te taata paari i te hinaaro i te hoê tapao o te Atua

Te u'i o Adam; te taata ruhiruhia, te hinaaro nei oia e farii i te hoê tapao a te Atua no te farii i te tahi huru haapapuraa aore ra haapapuraa no nia i te hoê ohipa. Teie râ, eaha ta Iesu e parau ra no nia i te hoê tapao?

E ua horo hohonu o Iesu i To'na varua, e, No te aha teie u'i e imi ai i muri a'e i te hoê tapao? (Mareko 8:12)

te hoho'a i ni'a i te hoho'a e te hoê irava e rave rahi 12-39- E imi te hoê u'i ino e te faahiahia i muri a'e i te hoê tapao

Te imi nei te hoê u'i ino e te itoito i muri a'e i te hoê tapa'o (Mataio 12:39, 16:4)

E i te taime a putuputu ai te taata i te pape, Ua haamata Iesu i te parau, Teie te hoê u'i ino: Te imi nei ratou i te hoê tapa'o (Luka 11:29)

E ohipa te diabolo i roto i te tino, e e rave atoa i te ohipa na roto i te mau tapao e te mau mea faahiahia. Ia ani ana'e te hoê taata i te hoê tapao, E mea taa ê roa te diabolo no te horo'a i te hoê tapa'o i te taata. Mai teie te huru, E nehenehe te diabolo e haavare i te hoê taata e e tura'i i te taata ia rave i ta'na hinaaro eiaha râ i te hinaaro o te Atua. (A tai'o atoa: ‘E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo‘).

E rave rahi mau kerisetiano o te rave i te mau faaotiraa ia au i te hoê tapao, īoa, ma'au, fa'a'ōhipa, tu'u, e tē vai atura., eiaha râ i te rave i te hoê faaotiraa ia au i te Parau a te Atua.

Ehia rahiraa Kerisetiano tei horo'a i te hoê fafauraa hape i ni'a i te hoê tapa'o tei piihia te Atua?

E rave rahi mau kerisetiano o tei faaipoipo i te hoê taata ti'amâ i ni'a i te hoê tapa'o tei piihia te Atua. Ua tura'i teie tapa'o i piihia te Atua ia ratou ia faaipoipo i te hoê taata ti'amâ. Tera râ,, i roto i ta raua faaipoiporaa, ua ite râ ratou e e ere te feia haavare i te mea tano no ratou. Ei faahopearaa, E mea fifi roa na ratou e e ora ratou i roto i te oto e te haavare. Aore râ, ua ino roa ' tu â ta ratou hape na roto i te faataaraa i te faataaraa, E ere te reira te hinaaro o te Atua. (A tai'o atoa: ‘Ia au i te hoê faataaraa Kerisetiano?).

Ua ite te taata apî i te hinaaro o te metua tane

Te feia e farii nei, a faaite, aita e titauhia te hoê tapao. No te mea ua ite ratou i te hinaaro o te Metua, na roto i to'na Parau e te Varua Mo'a. Ua ite ratou i te mau varua e te ite no ni'a i te maitai e te ino.

Ua fanauhia ratou i roto i te Atua, e te vai ra te huru o te Atua e te haere i muri a'e i te Varua e te Parau. E arata'ihia ratou e te Varua i roto i te paari e te parau mau.

No reira, E mea faufaa roa i muri a'e i to outou fanauraa faahou i te Mesia, a faaapî i to outou feruriraa e te Parau a te Atua e a rave i te Parau a te Atua, ia tupu ana'e outou i roto i te auraa o te Atua. A tere i to outou mau mana'o i te pae varua, e no reira, e nehenehe ta outou e ite eaha te reira no roto mai i te Atua e eaha te reira.

E arataihia te taata tahito e te hoê mana'o

E rave te taata paari i te mau faaotiraa ia au i te mau mana'o e te mau mana'o. No reira, E mea titau noa te taata ruhiruhia i te tahi huru feruriraa aore ra e rave i te hoê mea. Te mana'o nei te taata tahito e, teie mana'o, o te Varua Mo'a ïa. Mai te mea e, aita teie ‘faaea’, Eita te taata ruhiruhia e rave i te hoê mea. Teie râ, ia arataihia ana'e outou e te hoê mana'o, Te arata'ihia ra outou e to outou tino eiaha râ na roto i te Varua Mo'a. E ere te Varua Mo'a i te hoê mana'o, te hoê râ Person.

Teie râ, te taata apî, O te hamaniraa apî ïa, ua ite oia e, te vai noa ra te Varua Mo'a i roto ia'na e aore râ, i te ohipa ma te ore e arata'i i te mau mana'o e aore râ, te mau mana'o. No te mea ua ite te taata apî i te hinaaro o te Atua e ua ite oia e no te tino te mau mana'o e te mau mana'o.

Ua ite te hamaniraa apî e, mai te mea e, e haere oia i muri a'e i te Parau e te Varua ia haapa'o i te mau parau a te Atua e (s)E arata'ihia oia e te Varua Mo'a. Ia au i te parau a te Parau, mai te peu e e haere te hamaniraa apî e te mau ohipa, E horo'a te Varua Mo'a i te mana i te mau parau e te mau ohipa.

Aita Iesu i arata'ihia e te mau mana'o, e aita oia i titau i te " mana'o’ Ua rave oia i te ohipa. Ua riro te mau mata'u ei tuhaa no te tino. Ua ite Iesu e, mai te mea e, e arata'ihia Oia e To'na mau mana'o, E haere Oia ia au i te mea ta To'na tino e parau atu Ia'na. Tera râ, ua ite Iesu i te hinaaro o To'na Metua, e ua rave noa to'na Metua ia'na no te rave.

I muri a'e i te Varua. I to Iesu haereraa, Ua afaihia oia i roto i te Varua. I te taime iho â râ i ite ai oia i te mau multides e te haere ra i nia i te mamoe mai te mamoe e aita e tumu parau. Te hoê u'i, Aita to ' na e mana'o maitai e te î roa i te.

Ua maere roa te taata paari ia tupu ana'e te hoê semeio

Ia tupu ana'e te hoê semeio, aita e taime to te taata paari e ore e nehenehe e tiaturi i te reira. Aita râ te taata apî i haamaerehia, tera râ, te mana'o ra te reira. No reira, ua matara mai o Iesu e ua hi'opoa te Metua.

Te hinaaro nei te taata tahito e haapapu i te mana o te Bible na roto i te ihi

Te hinaaro nei te taata ruhiruhia e haapapu i te mana e te hopoia a te Bible na roto i te ihi. Teie râ, mai te peu e e itehia te evanelia a Iesu Mesia i te pae aivanaa, E nahea e haere ai outou i te faaroo? Mai te mea e, e haere outou ia au i te itehia, Aita faahou e haere faahou ra na roto i te faaroo. (A tai'o atoa: A rave amui i te Bible e te ihi?).

Mai te peu e e haapapu te feia tuatapapa i te parau mau i te pae rapaauraa i te ihi, e i muri iho e ere te faaroo i te faaroo. E ere i te tu'ena te tumu parau., te haapapu ra te reira e te tiaturi ra te taata i te ihi, o te reira te ite o te taata. E faaroo rahi a'e to ratou i te ihi maoti râ te faaroo i te Atua e Ta'na Parau.

I teie nei, o te faaroo te tao'a o te mau mea e tiaturihia ra no te, te mau haapapûraa o te mau mea aita i itehia. Na roto i te reira, ua farii te mau matahiapo i te hoê parau faaite maitai (Heberia 11:1)

Atua, Te vitiviti o te pohe, e te piiraa i taua mau mea ra e ere ïa mai te huru ra e (Roma 4:17)

Na roto ana'e i te faaroo, e nehenehe ta outou ana'e e haere i muri a'e i te Varua e e pii i te reira mau mea, mai te mea e, ua. O te faaroo!

Te mata'u ra te taata paari e te haapeapea nei

Te parau nei au e,, Aita e mana'o no to outou oraraa, E amu outou, e aore râ, eaha ta outou e inu; aita atoa e, Eaha ta outou e tuu i ni'a i te. E ere te oraraa i te mea maitai a'e i te i'oa, e te tino hau atu i te faateitei? I te mau vahi e te mau rave'a, mai te mea e, e faaore te Atua i te tarutaru o te faaapu, teie, e te vai ra te ananahi i roto i te umu, Eiaha râ oia e faaohipa hau atu â ia outou, E faaroo oe i te faaroo? (Mataio 6:25, 30)

No te aha, e'ere? (Mataio 8:26)

Te mata'u ra te taata paari e te haapeapea nei te taata tahito no ni'a i te mau ohipa i te mau mahana atoa. Te haapao ra te mau ohipa i te mau mahana atoa i to ' na oraraa. E te haapeapea nei te taata tahito no nia i te mau huru tupuraa, ōrama'ohu, te mau tamarii, Ahitia, ohipa, Ānaa, ea, Te mau mea e tupu i roto i te ao nei, e tē vai atura., e te faahoro i teie hopoia rahi. (A tai'o atoa: E piti ravea no te faaruru i te hoê vero).

Te mau feaa o te taata paari e aita e nehenehe e haere na roto i te faaroo

No te u'i aita e haapa'o maitai te taata tahito (Te mana'o ti'aturi nei e, e ora mai), e feaa. No reira, eita ta teie taata paari e nehenehe e haere na roto i te faaroo.

Ua pii Iesu i Ta'na mau pĭpĭ ‘O outou no te faaroo iti’, i muri a'e i to'na mau pĭpĭ e piti taime i te mana'o o te mau mea atoa.

te hoho'a i ni'a i te mou'a e te mau rave'a ha'utiraa e 11-1-1-I muri mai, o te faaroo ïa o te mau mea i ti'aturihia, te mau haapapûraa o te mau mea aita i itehia

I te taime matamua, ua haamana'o 5000 (te mau vahine e te mau tamarii aita i oti) Ua. Ua tauturu atoa ratou ia Iesu ia tufa i te pane e te ika i nia i te mau tumu raau e rave rahi. (A tai'o atoa: Ua ite anei oe e, e ere te maa o te mau mulnude i te mea tupu noa i roto i te Faufaa Apî?)

Te piti o te taime, ua ite ratou e mea nahea to Iesu poheraa 4000 te (te mau vahine e te mau tamarii aita i oti) e e hitu ana'e pane e te tahi mau ika.

E roaa mai te hoê mahana i roto i te hoê mahana, ia faarue ana'e te mau pǐpǐ i te faraoa, aita ratou i feruri no nia i teie na taime semeio e piti. Aita, āre'a, te pe'ape'a nei ratou no ni'a i te mea e, aita ratou i afa'i mai i te pane. Teie râ, ua faahaamana'o Iesu ia ratou e ua parau mai:

e'ere, no te aha te tumu e vai ai outou i rotopu ia outou, no te mea aita outou i afai mai i te faraoa? E nehenehe anei ta ' na e, aita atoa e haamana'o ra i na afata e pae o na tausani, e ehia rahiraa pahi? Aita e e hitu ’e o te mau tausani e maha, e te mau ete e rave rahi o ta outou i rave? (Mataio 16:8-10)

Te tahi atu hi'oraa, o te aamu ïa no ni'a i te metua tane, Ua arata'i oia i ta'na tamaiti ia Iesu. Te vai ra te hoê varua maamaa e ta'na tamaiti. Teie râ, aita te mau pǐpǐ a Iesu i nehenehe e faarue i teie varua maamaa i rapae i te tamaroa e ia faaora ia ' na. Ua parau Iesu ia ratou:

Te u'i, e hia? e hia? (Mareko 9:19)

Aita te taata ruhiruhia i ite i te hamaniraa

Na roto i te faaroo, E nehenehe ta outou e ti'aturi e, ua hamani te Atua i te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa i roto. Na roto i te faaroo, E ite outou i te reira.

Na roto i te faaroo, ua ite tatou e, ua faahoho'ahia te mau ao nei na roto i te parau a te Atua, e no reira, e ere te mau mea e itehia ra i te mau mea o te itehia (Heberia 11:3)

Ua riro te reira ei tumu no te reira, O vai te taata ruhiruhia (te taata mau) Eita ta tatou e nehenehe e ite i te hamaniraa. Maoti râ, te tiaturi nei ratou i te mana'o rahi e te tauiraa rahi, E mea maamaa roa te reira i te Atua. (A tai'o atoa: Ua hamani anei te Atua i te ra'i e te fenua i roto e ono mahana aore ra…).

Aita te taata paari i ite i te hinaaro o te Atua

Ia faahemahia to outou mau metua tane, ua haapapu mai ia ' u, e ua ite au i ta'u mau ohipa. I te vahi i reira to ' u otoraa i taua u'i ra, Ua parau, E mea pinepine ratou i te tupu i roto i to ratou aau; aita râ ratou i ite e. Ua ite au i roto i to'u ahu, Eiaha ratou e tomo i roto i to'u taime (Heberia 3:9-11)

Ua pohe te varua o te taata paari. Aita to te taata paari e te Varua Mo'a e aita oia e haere i muri a'e i te Varua e te hinaaro o te Atua. Teie râ, e mea maamaa te taata paari e e haere oia i muri a'e i te tino e e faaterehia te reira e to ' na mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o, e te mau mana'o, e te tahi atu â.

te mau tumu raau hoho'a e te ezekiel e te mau tumu raau 11-19-20 E horo'a vau ia ratou i te hoê mafatu, e e tuu vau i te hoê varua apî i roto ia outou, e e iriti au i te mafatu ofai i roto i to ratou tino, e e horo'a vau ia ratou i te hoê mafatu i te hoê aau o ta ratou e nehenehe e haere i roto i ta'u mau ti'a e e tape'a i to'u mau hinaaro

Aita te taata ruhiruhia i ite i te hinaaro o te Atua aore ra te patoi nei i te hinaaro o te Atua no te mea e tamau noa te hinaaro o te Atua i te patoi i te hinaaro, mārō'i, e te mau hinaaro o te tino. (a.o.. Roma 8:1-14, Galatia 5:13-26).

E rave rahi mau tapao e mau mea faahiahia ta te Atua i rave i roto i te mau huru huru o To'na nunaa e to ratou faaearaa i roto i te medebara. Noa ' tu te mau semeio e rave rahi, Aita te nunaa o te Atua i tiaturi Ia'na.

Ua faaite mai te Atua i To'na natura e e horo'a i Ta'na mau ture ia Moses. Na roto i te Ture, Ua hamani te Atua i To'na nunaa, tera râ, ua patoi te nunaa i te horoa i te Ture.

Ua patoi ratou i te Atua. Aita i horo'ahia i To'na hinaaro e ia haere i ni'a i Ta'na mau parau, ua hinaaro ratou e haere i roto i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to ratou aau.

Tera râ, te haere nei te taata apî i muri a'e i te Varua e te Parau i roto i te hinaaro o te Atua e e haamau i te ture. No te mea Ta'na ture; To'na hinaaro, Ua papa'ihia te reira i ni'a i te mafatu apî o te hamaniraa apî.

Ua faaite te Atua i te mau mea, o ta te Atua i faaineine no ratou taua here Ia'na, e to'na Varua

Teie râ, mai te mea e, ua papa'ihia, Aita o Eye i itehia, e 'ite, aita atoa i ô atu i roto i te mafatu o te taata, ua ineine te Atua no ratou o te here Ia'na. Tera râ, ua faaite mai te Atua ia ratou na roto i To'na Varua: no te mea ua imi te Varua i te mau mea atoa, Oia, te mau mea hohonu o te Atua (1 Korinetia 2:9-10)

Ua fanauhia faahou outou i roto i te Mesia, Eita ta outou e nehenehe e ite i te Basileia o te Atua. Ua pouri to outou feruriraa, e te mau mana'o o te Atua e eita roa ' tu e nehenehe e hi'o.

Tera râ, na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te faaauraa i te Mesia, te ti'aturiraa o to outou varua mai te pohe e te faaiteraa i te Varua Mo'a, Ua riro mai outou ei pae varua e To'na natura.

E faaamu te taata ruhiruhia i to ' na tino, ua faaamu te taata apî i to'na varua

Te vai ra te huru o te Atua, e te faaho'i-faahou-raa mai i to outou feruriraa i te Parau a te Atua, ua riro te mau mana'o o te Atua ei mau mana'o. E riro mai oia ei tōu, e Te ara nei oia.

Te rahi noa ' tura to outou faaamuraa i to outou varua e a faaapî i to outou feruriraa e a faaohipa i Ta'na mau parau i roto i to outou oraraa, te vitiviti a'e outou i te tupu i roto i te hoê tamaiti paari o te Atua. Te vitiviti a'e ta outou e ti'a mai i ni'a i te hoê tamaiti paari o te Atua, i te taime a haere ai outou i ni'a i te fenua nei, O vai te faahoho'araa o te Atua.

Teie râ, mai te peu e e tamau noa outou i te amu i ta outou tino, Eiaha to outou varua, e te tahi mau, e faaea oe i te hoê aiû e e haere i muri a'e i to oe tino. Eita te hinaaro e te hinaaro o te Atua e itehia no te mea aita outou i ite i te Atua e eita outou e ite i te Atua na roto i te Parau. No reira, e ti'a ia outou ia ora na roto i te hoê mātou, Ua papa'i outou i roto i to outou feruriraa.

No reira, ua tae i te taime no te iriti i te taata paari, e oomo i te ahu o te taata apî e haere ma te haapa'o maitai i te Atua i roto i To'na hinaaro i ni'a i te fenua.

'Ia riro ei miti no te fenua'

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.