Ua hamani anei te Atua i te ra'i e te fenua i muri a'e e ono mahana? Aore rā…..

I te mau matahiti i ma'iri a'e nei, e rave rahi tauaparauraa e tauaparauraa no nia i te faaroo no te hamaniraa e te faanahoraa o te mau mea atoa, i roto e i rapae atoa i te fare pureraa. No te mau parau aravihi o te ao nei o tei noaa mai i roto i te feruriraa tino o te taata, no te ao nei, ua haamata mǎrû noa te ekalesia i te feaa i te parau mau o te Parau a te Atua o te parau ra e, O te Atua te Hamani o te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i roto. Te hei, Ua hamani te Atua i te ra'i e te fenua i roto e ono mahana? Aore rā…

Eiaha te feia faaroo i te pae tino e hinaaro e riro ei feia maamaa aore ra ei feia maamaa

Te vahi pe'ape'a râ, aita e rave rahi feia faaroo o tei faasatauro i to ratou tino. Aita ratou i ua horo'a i to ratou iho ora i roto ia Iesu Mesia e te haere noa ra â ratou i muri a'e i te tino. No reira, Noa ' tu eaha te mana'o o vetahi ê no nia ia ratou. Aita ratou e hinaaro ia faarirohia ratou ei feia maamaa aore ra ei feia maamaa, te hinaaro râ ratou e ora mai te ao nei e ia au e ia fariihia ratou e te ao nei. No reira, e rave rahi o tei taui e Ua taui te Parau a te Atua i ta ratou iho mau iteraa, Te mau nota, e te mau philosophia, no roto mai i te hoê feruriraa tino e te faaûruhia ra e te mau haapiiraa tumu a te taata. Ua turai te reira i te mau taata e rave rahi ia atea ê i te Parau a te Atua.

Te feia râ e farii nei, a faaite mai, o te ore e ti'aturi e o te ore e tape'a i te Parau a te Atua, tera râ, te ti'aturi nei outou i te tauiraa, o te hoê ïa haapiiraa a te taata, E ere râ no te Atua, no te mea aita ratou e faaroo ra Ia'na e aita ratou e haere i roto To'na haerea, ia faaroo râ i te mau parau a te taata tino e ia haere i ni'a i te mau e'a ta outou iho i ma'iti.

Te ti'aturi nei te mau taata atoa

E nehenehe ratou e parau, e Kerisetiano ratou, te ti'aturi nei ratou i te Atua, e ua riro to ratou faaroo ei tuhaa faufaa roa o to ratou oraraa e te horo'a nei i te puai ia ratou. Teie râ, eaha te niu e patuhia ' i to ratou faaroo?

Te ti'aturi atoa nei te diabolo e te mau demoni i te Atua. Te tiaturi nei ratou e te vai ra te Atua, hau atu â paha i te mau taata, aita râ ratou e faaorahia. Te roto auahi mure ore to ratou e'a mure ore.

Ua parau te taata maamaa i roto i to'na aau, Aita e Atua. E mea ino ratou, ua rave ratou i te mau ohipa faufau, aita hoê a'e mea maitai (āmui 14:1)

Te tiaturi atoa nei te feia patoi i te Atua. Te tiaturi nei ratou e aita te Atua e vai ra. Te ti'aturi nei te mau taata atoa i ni'a i te fenua nei i te hoê mea. Te mana'o ra vetahi e te vai ra te Atua, te tiaturi ra vetahi e aita te Atua e vai ra, e te tiaturi ra vetahi i te mau atua e rave rahi aore ra e mau atua te taata aore ra te mau animala.

Te hoê faaroo pae tino

Te roaraa o te mau matahiti, e rave rahi kerisetiano o tei faarue mǎrû noa i te Parau a te Atua e o tei faatupu i to ratou iho faaroo, o te faaûruhia e te te mau philosophia o te taata e Te mau tuhaa fenua e te niuhia ra te reira i nia i te mau ite, Te mau mana'o, e te mau mana'o.

Te vahi pe'ape'a râ, aita e rave rahi feia faaroo, o te taio e o te tuatapapa i te Bible na roto i te Varua Mo'a, o te farii e o te faaoromai i te parau mau mo'a o te Parau a te Atua. No te mea ho'i e, e mea pinepine te Parau mo'a i te riro ei mea fifi e te auraa ra, o te auraro ïa i te Parau mau e te hoê tauiraa o te oraraa(te huru) e aita e rave rahi o te hinaaro e auraro i te Atua e e taui i to ratou oraraa.

E faatere te varua no te ti'amâraa i roto i te mau oraraa e rave rahi. No reira, e ere faahou o Iesu, O vai to ratou Fatu e te parahi ra i ni'a i te terono o to ratou oraraa. Teie râ, ua ua faateitei ratou ia ratou iho ei mau atua e ua faariro ia ratou iho ei arii, o te parahi ra i ni'a i te terono o to ratou oraraa.

Aita ratou e faariro faahou ra i te Bible ei Parau mau. Teie râ, ua taui ratou e ua taui i te mau parau i roto i te Bible ia au i te mau philosophia e te mau mea i itehia e te taata, no roto mai i te hoê feruriraa o te ao nei.

Te mau, o te tiaturi ra i te tauiraa o te mau mea

E rave rahi feia poro e te mau faatere, o te poro nei na roto i te Bible i te mau Sabati, te tiaturi ra ratou i te tauiraa o te mau mea. No te mea te tiaturi ra ratou i te tauiraa o te mau mea, te faaino nei ratou e Te Atua here ei Hamani i te ra'i e te fenua? E rave rahi feia faaroo o tei faarue i te faaroo e te Parau, no te mea aita ratou i haamana'o faahou e te Parau a te Atua, ua faaî i to ratou feruriraa i te ite, paari, e te parau mau o te ao nei, nā roto (fa'atere) Te mau faanahoraa afata teata, te mau buka, Ari'i, Haʻatu, te mau rave'a haaparareraa mana'o etc., o tei faatupu i te feaa i nia i te Parau a te Atua.

E rave rahi mau kerisetiano, tei fanauhia e tei paari mai i roto i te hoê utuafare kerisetiano e te mau kerisetiano tumu. E haere ratou i te fare pureraa e e pure hou a amu ai ratou, hou a taoto ai ratou, e e tai'o i te Bible i te tahi mau taime. Te pii nei ratou ia ratou iho ei kerisetiano e e au ratou i te mau kerisetiano i rapae mai, no to ratou huru taata. Teie râ, ia au i te Parau, te feruri nei ratou e te ora nei ratou mai te mau enemi o te satauro e te pato'i nei ratou i te Atua. E faaite ratou i te Atua na roto i to ratou vaha, aita râ to ratou mafatu no'na, i te ao nei râ (Mat 15:8)

Te faaite papû nei te Varua Mo'a i te Atua, te Poiete o te ra'i e te fenua

Mai te mea e parau te hoê taata e ua fanau faahou oia, i muri iho, ua faati'ahia mai te varua o taua taata ra mai te pohe mai na roto i te mana o te Varua Mo'a. Te Varua o te Atua, O vai te parahi ra i roto i te, o te hoê â Varua o te Atua, O vai tei haere na nia i te mata o te pape, i te taime a vai noa ' i te fenua i nia i te hohonu, e te vai noa ra te fenua.

Te hoê â Varua o te Varua ïa no te Parau mau, O vai te Ite no te Atua Mana Hope; te Poiete o te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i roto, e o Iesu Mesia; te parau (Jon 14:17, Jon 15:26, Jon 16:13, Rom 8:9, 1 Co 2:12, 1 Co 3:16, 2 Co 1:22, 1 tā'atira'a 4:13, 1 tā'atira'a 5:6-8)

Bibilia e ite aivanaaNo reira, mai te peu e e patoi te hoê taata i te Poiete e e taui i te Parau i nia i te paari e te ite o teie nei ao, aita taua taata ra i te Varua Mo'a. No te mea eita ta te Atua e nehenehe e faaru'e ia'na iho.

Ua riro te Varua Mo'a ei Ite no te hamaniraa e te faaite papû nei i te parau mau, o te Atua te Poiete o te ra'i e te fenua, e ua hamani Oia i te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i reira i roto e ono mahana. O te Atua Mana Hope ïa, O vai ta tatou e tavini! Aita hoê mea e ore e ti'a ia'na ia rave.

Auê ïa te here, Auê te rahi o Ta oe mau ohipa! e mea hohonu roa to oe mau mana'o. Aita te hoê taata ino e ite ra; aita atoa te hoê taata maamaa e ite i te reira (āmui 92:5-6)

Teie râ, mai tei faahitihia i roto i te parau blog na mua ' tu: ‘E nehenehe anei te Bible e te ihi e haere amui?hō'ē, eita te hoê taata pae varua e nehenehe e ite i te parau mau o te Atua e e ite i te Basileia o te Atua. E no reira, eita ta te hoê taata e ere i te pae varua e nehenehe e taa e nafea te hoê mea ia hamanihia mai roto mai i te aita e mea.

Ua parau Iesu, mai te mea e, aita te hoê taata e riro mai Ta'na atu, eita ta'na e nehenehe e hi'o e aore râ, e tomo i roto i te Basileia o te Atua (Jon 3:3-5). E no te mea ho'i e, e rave rahi feia faaroo aita i fanau-faahou-hia, E mea ti'a noa â ratou e te faaterehia ra ratou e te mana'o. E feruriraa tino to ratou, e no reira, te ora nei ratou ia au i to ratou feruriraa tino, o tei haamauhia e te ite e te paari o teie nei ao, ite.

Na roto i te faaroo, E nehenehe ta outou e taa i te hamaniraa

Te ohipa matamua no te faaroo tei faataahia na roto i te reo Hebera 11 o te hamaniraa. Te faaite papû nei te Parau, o te Atua te Poiete o te ra'i e te fenua e to'na mau nuu atoa.

Na roto i te faaroo, ua ite tatou e, ua faahoho'ahia te mau ao nei na roto i te parau a te Atua, e no reira, e ere te mau mea e itehia ra i te mau mea o te itehia (oia 11:3)

Ia fanau faahou ana'e te hoê taata, E nehenehe te taata e tiaturi e ua hamani te Atua i te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i roto na roto i Ta ' na Parau e To ' na mana.

E parau outou, te tiaturi ra outou i te Atua e te parau ra outou e ua fanau-faahou-hia outou, I muri iho, e ti'aturi outou i te Parau a te Atua e e ti'aturi outou e, ua hamani te Atua i te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i reira i roto e ono mahana.

Mai te mea e, aita outou e tiaturi i te reira, a tiaturi râ i te mea ta te ihi e parau ra ia outou e a mana'o e e ere te tauiraa i te hoê haapiiraa maamaa a te taata, te parau mau râ, Ia ore ana'e outou e ti'aturi i te Atua e i Ta'na mau parau, i roto râ i te mau parau a te taata.

Na roto i te ti'aturiraa i te mau parau a te taata hau atu i te mau parau a te Atua, te parau ra outou e e Haavare te Atua e te mea i papaihia i roto i te Bible; E ere ta ' na Parau i te parau mau, te tahi mea râ, e mea ino roa..

O te Atua anei te Poiete o te ra'i e te fenua?

Noa ' tu ta te ihi e parau ra, Te haapii nei te Parau a te Atua ia tatou, taua Atua ra vai te Taata Hamani i te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa. Aita e vahi i roto i te Bible e faaite ra i te pauraa rahi aore ra te huru tupuraa o te fenua, rā'au, mau tumu raau, animala, Tagata, e te tahi atu â. Tā'ito.

Te faaite papû nei te Parau no ni'a i te Atua ei Poiete e te farii nei oia e, na te Atua i hamani i te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i roto. E, Te faaite atoa ra te Parau e te haapapu ra te mau mea hamanihia iho i te mana o te Atua e To ' na huru Atua. No reira, aita e tapo'iraa, a fea (s)E ti'a oia i mua i te terono o te Atua i te mahana haavaraa. Eita ta te hoê taata e nehenehe e parau, terā (s)Aita i maoro roa.

Mai te hamaniraa mai â o te ao nei, ua ite - maitai - hia hoi te mau mea atoa o ' na e ore e itehia, Ua ite-maitai-hia te mau mea e tupu mai i muri a'e i te iteraahia mai, e tae noa'tu i To'na mana mure ore e te Atua; e ere ratou i te mea ino roa (Rom 1:20)

Teie te mahana ta te Fatu i hamani; E oaoa tatou e e oaoa tatou i te reira (āmui 118:24)

Ua pure o Hezekia i mua i te Fatu, Ua parau, E te Fatu, te Atua no Iseraela, o tei parahi i rotopu i te mau cherubim, o oe te Atua, o Oe ana'e, o te mau basileia atoa o te fenua nei; Na oe i hamani i te ra'i e te fenua (2 a fea 19:15)

E mea 'oe, e tae noa'tu ia Oe, o te Fatu ana'e; Ua hamani oe i te ra'i, te ra'i o te mau ra'i, e to ratou nuu atoa, I nia i te fenua?, e te mau mea atoa i roto, te mau moana, e te mau mea atoa i roto, e te paruru nei Oe ia ratou atoa; e te haamori nei te nuu o te ra'i ia Oe (Neh 9:6)

Te faaite nei te ra'i i te hanahana o te Atua; e te faaite nei te ra'i i Ta'na ohipa rima (āmui 19:1)

A tomo i roto i te Basileia o te AtuaTe ra'i o te Fatu, o te ra ïa i papa'i; e to ratou nuu atoa na roto i te hutiraa aho o to ' na vaha. Ua putuputu oia i te mau pape o te miti ei pu: E haamau oia i te hohonu i roto i te mau fare tape'araa. Ia mata'u te fenua atoa i te Fatu: ia vaiiho i te mau taata atoa o te ao nei ia ti'a ia'na i roto ia'na. No'na, e ua ravehia te reira; Ua faaueraa ia'na ia tape'a, ō mātou (āmui 33:6-9)

Ua haamaitaihia outou e te Fatu o tei hamani i te ra'i e te fenua. Te ra'i, e tae noa'tu i te ra'i, na te Fatu: ua horo'a râ Oia i te fenua i te mau tamarii a te taata (āmui 115:15-16)

No ǒ mai to'u tauturu i te Fatu, o tei hamani i te ra'i e te fenua (āmui 121:2)

Ia haamaitai mai te Fatu o tei hamani i te ra'i e te fenua ia oe mai Ziona mai (āmui 134:3)

E oaoa to te taata e tauturu ra i te Atua o Iakoba, tei te ti'aturiraa i ni'a i te Fatu, to'na Atua:
Na te reira i hamani i te ra'i, I te tau, te miti, e te mau mea atoa i roto: o te tape'a nei i te parau mau e a muri noa'tu (āmui 146:5-6)

Ia arue ratou i te i'oa o te Fatu: no te mea ua faaue Oia, e ua hamanihia ratou.
Ua haamau atoa Oia ia ratou e a muri noa'tu: Ua haamau oia i te hoê faaueraa o te ore e faaorehia (āmui 148:5-6))

Ariki, O oe te Atua, o tei hamani i te ra'i, I te tau, e te moana, e te mau mea atoa i roto ia ratou (Ā'ati'a 4:24)

E mau taata atoa matou e au ia outou, e te poro ia outou ia fariu atu outou i teie mau mea faufaa ore i te Atua ora, o tei hamani i te ra'i, I te tau, e te moana, e te mau mea atoa i roto (Ā'ati'a 14:15)

Mahana; Mahana, e a faahanahana ia'na; ua tae mai ho'i te hora o to'na haavaraa: e haamori ia'na tei hamani i te ra'i, I te tau, e te moana, e te mau pu pape (Rev 14:7)

(A tai'o atoa: 2A 2:12, Ioba 38-41, āmui 124:8, Isa 37:16)

Ua hamani anei te Atua i te fenua i roto e ono mahana aore ra e ono tausani matahiti?

Mai ta te Parau a te Atua e parau ra, ua hamanihia anei te mau mea hamanihia i roto e ono mahana? Ua hamanihia anei te hamaniraa i roto e ono tausani matahiti, mai ta te mau taata e rave rahi e parau ra?

Te taata, o tei faatupu i teie parau e te parau ra, ua hamani te Atua i te ao nei e ono tausani matahiti te maoro, aita ratou i turu i nia i te parau mau o te Parau a te Atua, ua vaiiho râ ratou ia faaûruhia e te paari e te ite o teie nei ao ia ratou e ua tamata ratou i te anoi i te tupuraa o te mau mea e tupu mai i muri iho i te Bible; te parau a te Atua.

No roto mai teie parau e teie haapiiraa i te hoê feruriraa pae tino, o te ore e nehenehe e taa e e tiaturi e ua titauhia te Atua hoê noa mahana no te hamani i te hoê mea mai roto mai i te aita e mea.

Eita te hoê feruriraa tino e nehenehe e taa e e taa, nahea e ti'a ai ia outou ia pii i te mau mea, E ere râ i te mea, e te faatupu i te hoê mea mai roto mai i te vahi pae varua i te vahi natura ra. Te faahiti nei ratou i te mau irava i muri nei no te paturu i ta ratou mau philosophia e ta ratou mau haapiiraa tumu, e ta ratou tatararaa i te parau ‘yôm’:

Ua riro te hoê tausani matahiti i mua ia oe ei ananahi, e mai te hoê mata'ita'i i te pô (āmui 90:4)

Terā rā, Aita'a, Eiaha e haamo'e i teie mea, i mua i te Fatu, ua riro te hoê mahana ei hoê tausani matahiti, e te hoê tausani matahiti mai te hoê mahana (2 Pe 3:8)

Teie râ, aita teie na irava e piti e rave ra i te ohipa i hamanihia, no nia râ i te taa-ê-raa i rotopu i te mana'o o te Atua i te taime e te mana'o o te taata tino i te taime. No te mea e taa ê te taime o te Atua i te taime o te taata. I roto i te mau Salamo 90 no ni'a ïa i te oraraa o te taata mau e i roto 2 Peter 3:8 no ni'a ïa i te fafauraa o te Ho'iraa mai ia Iesu.

Te faaite papû nei te Parau, ua hamani te Atua i te ra'i e te fenua i roto e ono mahana e ua faaea te Atua i te hituraa o te mahana:

Ua hope te ra'i e te fenua, e to ratou nuu atoa. E i te hituraa o te mahana, ua faaoti te Atua i ta ' na ohipa ta ' na i rave; e ua faaea oia i te hituraa o te mahana i ta ' na ohipa atoa ta ' na i rave. E ua haamaitai te Atua i te hituraa o te mahana, e ua haamo'a i te reira: no te mea ho'i e, ua faaea oia i roto i te reira i ta'na mau ohipa atoa ta te Atua i hamani e i hamani. Teie te mau u'i o te ra'i e te fenua i to ratou hamaniraahia, i te mahana a hamani ai te Fatu te Atua i te fenua e te ra'i (Gen 2:1-4)

Ua hamani hoi te Fatu i te ra'i e te fenua i roto e ono mahana, te miti, e te mau mea atoa i roto ia ratou, e ua faafaaea i te hituraa o te mahana: no reira, ua haamaitai te Fatu i te mahana sabati, e ua haamo'a i te reira (I mua i 20:11)

Ua hamani hoi te Fatu i te ra'i e te fenua i roto e ono mahana, e ua faaea Oia i te hituraa o te mahana, e ua tamărûhia (I mua i 31:17)

Nafea te maramarama e vai ai hou a hamanihia ai te mahana?

E rave rahi o te feaa ra no nia i te parau mau, ti'aturi, e te tiaturiraa o te Parau a te Atua no te mea i roto i te Genese 1 ua papa'ihia, ua hamanihia te maramarama, te mahana, e te pô, e ua vai noa na mua ' ' e i te mahana, Avae, e ua hamanihia te mau fetia. Teie râ, nafea te maramarama e vai ai aita e mahana?

E rave rahi te taata e parau ra, eita te reira e nehenehe e tupu, e no reira, te parau nei ratou e e ere te Bible i te mea parau mau! No te mea e faatupu te mahana i te maramarama. E mai te peu e ua hamanihia te mahana i te maharaa o te mahana, Nahea râ te maramarama, te mahana e te pô ia vai hou te mahana, Avae, e te mau fetia? No reira, e mea au a'e na ratou e tiaturi i te tauiraa e e faariro i te tauiraa ei parau mau.

E ere anei te reira i te mea faahiahia, mai te mea e, ua anaanatae roa te feia faaroo i te mau mea pae varua o te Basileia o te Atua mai te feia aravihi i roto i te fenua natura e te tuatapaparaa e te imiraa i te mau papa'iraa mo'a mai te feia aravihi i te pae varua o te Basileia o te Atua?

Te maramarama, o te maramarama ïa ta te Atua i hamani i te mahana matamua, o vai te mau mea mai ia'na. No ǒ mai te maramarama i te Atua eiaha râ i te mahana. Te faatere nei te Atua i te maramarama eiaha râ i te mahana. No te mea o te Atua te Maramarama.

Na te Atua i hamani i te fenua e te taataO te here, e aita e tahi atu, aita e Atua maori râ ia'u: Ua taamu au ia oe, noa'tu e, aita oe i ite ia'u: ia ite ratou i te hitia o te râ o te mahana, e mai te pae tooa o te râ mai, aita e taata ê atu i piha'i iho ia'u. O te here, e aita e tahi atu. Te haamau nei au i te maramarama, e te faatupu i te pouri: Te faatupu nei au i te hau, e te hamani i te ino: O vau te Fatu e rave nei i te mau mea atoa (Isa 45:5-7)

Ua faaatea te Atua i te maramarama i te pouri e ua pii oia i te maramarama: te mahana e te pouri: te pô. Te vai ra te mahana e te pô hou te mau maramarama; te mahana, te ava'e e te mau fetia, ua hamanihia.

Ia topa te ra'i, te fenua maro; ua hamanihia te fenua e te miti, ua tae i te taime no te hamani i te mau maramarama i ni'a i te ra'i

Ua hamani a'ena te Atua i te maramarama e ua faataa ê Oia i te mahana e te po, i teie nei râ, ua hamani Oia e ua faatoro'a Oia i te mau maramarama, e faatupu te reira i te maramarama i nia i te fenua.

Ua vai a'ena te maramarama, te mahana e te pô, i teie nei râ, ua horo'a Oia i te hopoi'a e te mana i te mahana, te ava'e e te mau fetia. Mai te maharaa o te mahana, E hopoi'a na ratou no te maramarama i ni'a i te fenua.

Mai ta te Atua i horoa i te hopoia e te faatereraa i te taata i nia i te fenua e to ' na nuu. Ua faaoti te Atua i te hamaniraa, ua horo'a râ Oia i te hopoi'a e te faatereraa i te taata (Gen 1:26-28, āmui 115:16)

Te hamaniraahia te mahana, Avae, e te mau fetia i te maharaa o te mahana

I te mea e, te Fatu, o te horoa ra i te mahana ei maramarama i te mahana, e te mau faaueraa a te ava'e e te mau fetia ei maramarama i te pô (Nō te mea 31:35)

I te maharaa o te mahana, Ua hamani te Atua i te mahana, Avae, e te mau fetia, e ua tuu ia ratou i ni'a i te ra'i, e ua faaue atura ia ratou ia haamaramarama i te mahana e te pô. O te faaueraa ïa, ta te Atua i horoa i te mahana, Avae, e te mau fetia (Ta'na mau ohipa). Ua faariro te Atua ia ratou ei hopoi'a no te maramarama.

Mai taua mahana mai â, ua hopoi'a na ratou ia faataa i te mahana e te pô, ia riro ei tapa'o, e no te mau tau, e no te mau mahana e te mau matahiti, e ia riro ei mau maramarama i ni'a i te ra'i no te haamaramarama i te fenua.

Ua horoa te Atua i te mahana no te faatere i te mahana e ua horoa ' tura Oia i te ava'e e te mau fetia no te faatere i te po e no te faataa i te maramarama i te pouri. I to te Atua hamaniraa i te mahana, Avae, e te mau fetia, e ua horo'a'tura oia i te mana ia ratou no te horo'a i te maramarama e no te faatere i te mahana e te pô, Ua ite te Atua e, e mea maitai (Gen 1:14-19)

O te Atua te Poiete o te maramarama eiaha râ te mahana

E na oe te mahana, Na oe atoa te pô: Ua faaineine oe i te maramarama e te mahana (āmui 74:16)

No ǒ mai te maramarama i te Atua. Na te Atua i hamani i te maramarama eiaha râ te mahana. Aita te mahana i hamani i te mahana e aita te ava'e e te mau fetia i hamani i te pô. Teie râ, ua hamani te Atua i te maramarama e ua faaatea ê i te maramarama i te pouri. Na te Atua i hamani i te mahana e te pô eiaha râ Ta'na mau hamaniraa.

Ua horoa te Atua i te faaueraa i te mahana no te horoa i te maramarama i nia i te fenua, tera râ, ua hamanihia te mahana e te Atua, e no reira, ua hamanihia oia e te Atua, Eita roa ' tu te mahana e haamorihia.

Peneia'e ua hamani te Atua i te maramarama, te mahana e te po hou a hamani ai oia i te mahana, Avae, e te mau fetia, no te arai i te taata ia ore ia mana'o e te mahana, Avae, e ua horo'a te mau fetia i te maramarama e ua faariro ratou ia ratou ei atua(s) e a haamori ia ratou, mai te tupu ra i roto i te mau peu tumu etene e rave rahi.

Ua opani te Atua i To'na nunaa, no te haamori i te mahana, Avae, e te mau fetia. Mai te mea e, aita te hoê taata e haapa'o i Ta'na faaueraa e e haamori i te mahana, Avae, e te mau fetia, E faautuahia taua taata ra i te utua pohe (ua horo'a te reira 4:19, ua horo'a te reira 17:3-5).

Noa'tu te mau parau e te mau faaueraa a te Atua, e noa'tu Ta'na mau faaararaa, E pinepine to ' na nunaa i te haere ê, i te pee i te mau peu tumu etene, e i te haamori i te mahana, Avae, e te mau fetia (2 A 23:5-5, 2 A 23:11, Aui 8:16)

Teie râ, e ere te mahana i te atua e eita roa ' tu oia e riro ei atua, tera râ, ua riro te mahana ei hamaniraa na te rima o te Atua e e vai tamau noa te reira ei hamaniraa na te Atua. Ua riro te mahana ei ite no te Atua e To'na hanahana e To'na hanahana.

Te faaite nei te ra'i i te hanahana o te Atua; e te faaite nei te ra'i i Ta'na ohipa rima. Te faahiti nei te parau i te mau mahana atoa, e te faaite nei te po i te po i te ite. Aita e paraparauraa e aore râ, e reo, i reira to ratou reo e ore ai e faaroohia. Ua parare to ratou reni na te ao taatoa nei, e ta ratou mau parau e tae roa'tu i te hopea o te ao nei. Ua haamau oia i te hoê fare ie no te mahana i roto ia ratou, Mai te hoê tane faaipoipo e haere mai ra i rapae i to ' na piha, e te oaoa nei mai te hoê taata puai no te horo i te hoê hororaa. No te hopea o te ra'i mai to ' na haereraa, e to'na haapueraa fenua e tae roa'tu i te hopea o te reira: e aita e mea huna i te veavea o te reira (āmui 19:1-6)

Te faaite nei te ra'i i te hanahana o te Atua; e te faaite nei te ra'i i Ta'na ohipa rima (āmui 19:1)

Ua haamau oia i te ava'e no te mau tau: ua ite te mahana i to'na toparaa (āmui 104:19)

Te mana o te Atua i nia i te mahana

I to Iosua paraparauraa i te Fatu e to ' na faaueraa i te mahana e te ava'e ia tapea noa, ua haapa'o ratou. I roto i te haerea o Iosua, te ite nei tatou i to'na faaroo i te Atua, o tei faaue i te mau mea hamanihia e te Atua ia vai noa, ua faaroo te Atua e ua pahono i te mau parau a Iosua, e ua haapa'o te mahana e te ava'e e ua ti'a noa (Mai te mea 10:12-13, Hab 3:11).

Ia au i te feia aravihi i te pae no te faaroo, aita te reira i tupu mau, tera râ, e hoho'a te reira. Ia au i te feia aravihi, ua riro teie ohipa ei hororaa mahana. Teie râ, na roto i te parauraa i te reira, te faaino nei ratou i te Atua Mana Hope e To'na rahi e To'na mana.

E tano atoa te reira no te tapao, ta te Atua i horoa ia Hizkia, e ho'i te 'o'e o te mahana hoê ahuru teteri i muri mai te e'a mai. Ua haapa'o te mahana i te reo o te Atua e ua ho'i mai hoê ahuru teteri.

Hi'o, E faaho'i faahou vau i te ô o te mau teteri, tei topa i roto i te afata teata o Ahaza, hoê ahuru teteri i muri. Ua ho'i mai te mahana hoê ahuru teteri, eaha te faito i topa ai te reira (Isa 38:8)

Te pouri

E tae mai te hoê mahana, te mahana, Avae, e eita te mau fetia e horo'a faahou i to ratou maramarama, no te mau hara i ni'a i te fenua nei. E riro te mau hara ei mea rahi roa i ni'a i te fenua nei, te hamaniraa, e tae noa'tu i te mahana, Avae, e te mau fetia, e mauiui.

Ua tupu atoa te reira i te taime a amo ai Iesu i te mau hara atoa o te ao nei i ni'a ia'na e a upooti'a ai te hara i ni'a ia'na. Ua itehia te reira i roto i te vahi natura na roto i te pouri, o tei faatere i te fenua mai te ono o te hora e tae atu i te ivaraa o te hora (Mat 27:45, Mar 15:33).

Hi'o, Te tae maira te mahana o te Fatu, te riri e te riri u'ana, no te faaino i te fenua: e e haamou Oia i te feia hara i roto i te reira. Eita hoi te mau haamataraa o te ra'i e to ' na mau pǔpǔ fetia e horoa i to ratou maramarama: E pouri te mahana i to'na haereraa, e eita te ava'e e faaanaana i to ' na maramarama (Isa 13:9-10)

E ia tiavaru ana'e au ia oe, E tapo'i au i te ra'i, e faapouri i te mau fetia; E tapo'i au i te mahana i te hoê kapua, e eita te ava'e e horo'a i to'na maramarama. E haapouri vau i te mau maramarama anaana atoa o te ra'i i ni'a ia oe, e tuu i te pouri i ni'a i to oe fenua, Te Atua (Aui 32:7-8)

E faaore te pouri i te maramaramaE aueue te fenua i mua ia ratou; E ruru te ra'i: E pouri te mahana e te ava'e, e e faaore te mau fetia i to ratou anaana (Joe 2:10)

E faaite au i te mau mea maere i nia i te ra'i e i nia i te fenua, te toto e te auahi, e te mau pou auahi. E riro te mahana ei pouri, e te ava'e i roto i te toto, hou a tae mai ai te mahana rahi e te ri'ari'a o te Fatu (Joe 2:30-31)

E pouri te mahana e te ava'e, e e ere te mau fetia i te anaana (Joe 3:15)

E e tupu te reira i taua mahana ra, Te Atua, e tuu vau i te mahana i te avatea, e e haapouri au i te fenua i te mahana maramarama (Amo 8:9)

E pouri oioi noa te mahana i muri noa ' ' e i te ati o taua mau mahana ra, e eita te ava'e e horo'a i to'na maramarama, e e topa te mau fetia mai te ra'i mai, e e aueue te mau mana o te ra'i (Mat 24:29, Mar 13:24-25, Lu 21:25-26)

Na ua hi'o atura vau i to ' na tatararaa i te ono o te tapao, e, R, aueueraa fenua rahi; e ua ereere te mahana mai te ahu pute huruhuru, e ua riro mai te ava'e mai te toto; E ua topa te mau fetia no te ra'i i ni'a i te fenua, mai te tumu raau suke e faarue i to ' na mau suke aita i tae mai, ia aueuehia oia e te hoê mata'i puai (Rev 6:12-13)

Na te maharaa o te melahi i faata'i, e ua tairihia te toru o te tuhaa o te mahana, e te toru o te tuhaa o te ava'e, e te toru o te tuhaa o te mau fetia; mai te toru o te tuhaa o ratou i pouri, e aita te mahana i anaana no te toru o te tuhaa o te reira, e te pô atoa (Rev 8:12)

Nahea e ti'a ai ia vai te maramarama mai te mea e, aita e mau maramarama?

Nahea e ti'a ai ia maramarama ia ore te mahana, Avae, e te mau fetia? Aita te Atua e tiaturi ra i nia i te mahana, Avae, e te mau fetia. No te mea i nia i te fenua apî e te ra'i, aita e mahana, Avae, e te mau fetia. Tera râ, e riro te Atua ei maramarama mure ore e e haamaramarama oia i te feia mo'a.

Eita te mahana e riro faahou ei maramarama no oe i te avatea; eita atoa te ava'e e haamaramarama ia oe no to ' na anaana: e riro râ te Fatu ei maramarama mure ore no oe, e to outou Atua i to outou hanahana. Eita to oe mahana e topa faahou; eita atoa to oe ava'e e faarue: no te mea e riro te Fatu ei maramarama mure ore no outou, e e hope te mau mahana o to oe u'ana (Isa 60:19-20)

E aita e pô i reira; e aita ratou e hinaaro i te hoê mori, aita atoa te maramarama o te mahana; no te mea te horo'a nei te Fatu te Atua i te maramarama ia ratou: e e arii ratou e a muri noa'tu (Rev 22:5)

Ua hamanihia anei te taata no roto mai i te repo aore ra ua tauihia anei te mau ape?

Te parau ra te Bible e, ua hamani te Atua i te taata no roto mai i te repo o te fenua, i muri a'e i te hoho'a o te Atua (El-Elohim; Atua, te parau, e te Varua Mo'a). Ua hamani te Atua i te taata no roto mai i te repo o te fenua, ua huti i to ' na aho ora i roto i to ' na ihu, e ua riro mai te taata ei varua ora.

Tera râ,, ia au i te Mr. Darwin, Aita te Atua i hamani i te taata, tera râ, ua riro te taata ei ape tei tauihia. Ia au i ta ' na parau, E tupu mai te taata i roto i te hoê â huru ape mai te orangutan, gorilla, e te chimpanzé. O te chimpanzee te vahi hou te tauiraa o te taata. Ua faaûruhia teie haapiiraa i nia i te parau mau, e rave rahi huru o te hoê chimpanzé e te taata.

Teie râ, nafea te hoê animala e maha avae ia riro mai ei taata e piti avae? E mai te peu e e tupu mai te taata i roto i teie huru ape, no te aha râ te mau orangutan atoa i ore ai, Ua riro te mau gorilla e te mau chimpanzé ei taata? Mai te peu e e parau mau teie parau, Nafea hoê ana'e huru ape i tupu mai ai e aita te tahi atu mau huru ape atoa i tupu? Eaha ' tu â no nia i te tahi atu mau animala? No te aha ratou i ore ai i taui i roto i te tahi atu mau mea ora?

E mea faahiahia, Eaha te huru o te mana e te mau faahopearaa o te mau parau a te hoê taata i nia i te huitaata taatoa. Te ti'a mai nei te hoê taata maramarama o te tino e te haaparare nei i ta'na mau haavare; to'na iho mau philosophia, tei niuhia i nia i ta ' na iho mau mea i ite e ta ' na iho mau mana'o.

Mr. Ua faaore o Darwin i ta ' na mau haapiiraa hou a pohe ai oia aore ra aita, E ere i te mea faufaa roa. Te faataa ra te reira i te mau faahopearaa rahi o ta ' na mau parau e ta ' na mau haapiiraa i nia i te ihi natura o teie tau e ta te taata e rave ra i ta ' na mau haapiiraa. No te mea te tiaturi noa ra â te ite aivanaa natura i ta ' na mau parau e te faaohipa noa ra â ratou i ta ' na mau haapiiraa e te tiaturi ra e ua tupu mai te taata mai roto mai i te mau ape.

te hamaniraa i te tane e te vahineE no te mea e rave rahi taata, o te parau nei e, te ti'aturi nei ratou i te Atua, aita ratou i fanau-faahou-hia, no reira, aita ratou e pae varua, e te vai noa ra â to ratou feruriraa tino, te ti'aturi nei ratou i te mau parau a te taata hau a'e i te mau parau a te Atua.

Teie râ, te patoi nei te Parau i te mau parau atoa o te niuhia i nia i te tauiraa. Te parau, e ere te tino atoa i te hoê â tino. E no reira, eita roa ' tu te tino o te mau ape e nehenehe e riro ei tino o te taata.

E ere te mau tino atoa i te hoê â: te vai ra râ te hoê huru tino o te taata, te tahi atu i'o o te mau animala, te tahi atu ika, e te tahi atu manu. (1 Cor 15:39)

Te faaite papû nei te Parau, ua hamani te Atua i te taata no roto mai i te repo o te fenua mai te au i te hoho'a o te Atua:

E ua parau te Atua, E hamani tatou i te taata mai to tatou hoho'a, i muri a'e i to tatou hoho'a: e ua vaiiho ratou ia ratou ia haere i nia i te ika o te miti, e i nia i te pahi tama'i, Apī, I nia i te mau fenua ěê, i nia i te mau fenua ia, e i ni'a i te mau mea atoa e totolo ra i ni'a i te fenua. No reira, ua hamani te Atua i te taata i To'na iho hoho'a, i roto i te hoho'a o te Atua i hamani ia'na; Ua hamani o Oia ia ratou (Gen 1:26-27)

E ua tanu te Fatu te Atua i te hoê faaapu i Edene i te pae hitia o te râ; e ua tuu Oia i reira i te taata ta'na i hamani (Gen 2:8)

Na te Fatu te Atua i hamani i te mau animala atoa o te fenua no roto mai i te repo, e te mau manu atoa o te reva; e ua afa'i atu ia ratou ia Adamu no te ite eaha ta'na e pii ia ratou: e ta Adamu i pii i te mau mea ora atoa, o te reira te i'oa (Gen 2:19)

E ua ite te Atua e mea ino roa te ino o te taata i nia i te fenua, e te mau mana'o atoa o te mau mana'o o to ' na mafatu, e mea ino noa ïa. E ua pahono mai te reira i te Fatu e, ua hamani Oia i te taata i ni'a i te fenua, e ua riri roa te reira Ia'na i to'na aau. E te Fatu, E haamou vau i te taata ta ' u i hamani mai te mata o te fenua; ōfa'i, e te pape, e te tahi atu, e te mau hu'ahu'a o te reva; no te mea ua faahiti au i te reira (Gen 6:5-7)

O vai tei haamanii i te toto o te taata, E haamaniihia to'na toto e te taata: no te mea ua hamani te Atua Oia i te taata mai to'na hoho'a (Gen 9:6)

Na te Varua o te Atua i hamani ia'u, e ua horo'a mai te hutiraa aho a te Mana Hope i te ora ia'u. (Ioba 33:4)

Ia ite outou e, o te Fatu te Atua: O Oia tei hamani ia tatou, eiaha râ tatou iho; o To'na nunaa tatou, e te mau mamoe o Ta'na vahi faaapu. (āmui 100:3)

E arue au ia Oe; no te mea ho'i e, ua hamanihia vau ma te ri'ari'a e ma te faahiahia: E mea faahiahia mau Ta oe mau ohipa;
e ua ite maitai to'u varua. Aita to'u tao'a i hunahia ia Oe, i te taime a hamanihia ai au ma te huna, e ua hamanihia ma te huru ê i roto i te mau vahi raro roa ' ' e o te fenua. (āmui 139:13-14)

E hi'o te taata i to ' na Hamani i taua mahana ra, e e hi'o to'na na mata i te Mea Mo'a o Iseraela (Isa 17:7)

Te parau nei te Atua, te Fatu, Na ' na i hamani i te ra'i, e ua toro atura ia ratou; Oia tei haaparare i te fenua, e te mea e tupu mai i rapae i te reira; Oia tei horo'a i te hutiraa aho i te mau taata i ni'a i te reira, e te varua i te feia e haere ra i roto i te reira (Isa 42:5)

Ua hamani II i te fenua, e ua hamani oia i te taata i ni'a i te reira: au, e tae noa'tu i to'u mau rima, ua faatoro i te ra'i, e ua faaue vau i to ratou nuu atoa (Isa 45:12)

Na'u i hamani i te fenua, te taata e te animala i nia i te repo, na roto i to'u mana rahi e to'u rima toro'a, e ua horo'a vau i te reira i te feia i mana'o e, e mea au (Nō te mea 27:5)

Teie râ, mai te haamataraa mai â o te hamaniraa, ua hamani te Atua ia raua ei tane e ei vahine (Mar 10:6, Mat 19:4)

(A tai'o atoa: Gen 5:1-2, Ioba 4:17, Isa 64:8, Zach 12:1, Mal 2:10, Iakobo 3:9)

Te parau a te Atua

E horo'ahia te mau papa'iraa mo'a atoa na roto i te faaûruraa a te Atua, e e mea faufaa roa no te haapiiraa, no te mea, no te, no te haapiiraa i te parau-ti'a: E nehenehe te taata o te Atua e riro ei mea tia roa, i te mau ohipa maitai atoa (2 Tim 3:16-17)

Te mau parau atoa a te Atua, E mau parau pae varua tei papa'ihia i roto i te Bible e te vai ra te ora o te Atua. Te mau parau atoa a te Atua, e tanuhia i roto i te oraraa o te taata faaroo, ia au i te repo e te aupuru, e hotu aore râ aita. Ua riro te Bible ei pane pae varua e Tae; Ta'o no te taata apî, tei fanau-faahou-hia i roto ia Iesu Mesia, e arata'i i te taata apî i roto i te parau mau o te Atua.

Ia faaru'e noa outou i te Parau e ia faaru'e i te Parau, e ia ora ia au i to oe iho mau mana'o, hōho'a, a'au, Te mau nota, Te mau mana'o, e te mau ohipa, e faaru'e outou i te te aroha e a tiaturi i ni'a i to outou iho mau hi'oraa, ite, e te paari, tei haamauhia e te ao nei. Eita outou e ora na roto i te faaroo i muri a'e i te Parau e e poro i te Parau, e poro râ outou e e haere na roto i te faaroo ia outou iho; to outou ite, paari, e te aravihi.

I taua taime ra, ua pahono mai o Iesu e ua parau atura, Te mauruuru nei au ia oe, E Metua, Te Fatu o te ra'i e te fenua, no te mea ua huna oe i teie mau mea i te feia paari e te feia aravihi, e ua faaite mai oe i te reira i te mau aiû (Mat 11:25)

Ua tamau noa o Paula i te faaroo e ua poro ia Iesu Mesia

Ua faaroo o Paulo ia Iesu Mesia e ua faaea oia i roto i te faaroo. Aita oia i faarue i te paari o te ao nei e to ' na mau philosophia, no te mea ua faariro oia i te paari e te ite o teie nei ao ei mea maamaa (1 Co 1:20). Ia au i te ao nei, E taata aravihi o Paula. Tera râ,, i to'na farereiraa ia Iesu Mesia, ua tuu oia i to'na paari e to'na ite i ni'a i te fenua nei, ua ahu ia'na ia Iesu Mesia, e ua pee Ia'na.

Ua riro mai o Paulo ei mea hamanihia apî, e ua parahi te Varua Mo'a i roto ia'na. Aita oia i faaohipa i te mau huru parau puai atoa a te taata, tera râ, ua haere mai oia na roto i te mana o te Atua e ua parau i Ta'na mau parau ma te mana

I to Paulo parahiraa i Athens, Ua anaanatae te tahi mau philosopho no te mau Epicureans e te mau Stoicks i te ite i ta ' na mau haapiiraa apî. Aita Paulo i riaria e aore râ, i haavare ia ratou e ta ratou mau haapiiraa, e aita oia i faarue i to ' na faaroo. Tera râ, ua poro o Paula ia Iesu Mesia e To'na ti'a-faahou-raa, e no ta'na pororaa i te satauro, ua farii te tahi o ratou i te faaroo (Ā'ati'a 17:17-34).

Te mata'u i te Fatu o te haamataraa ïa o te paari

Te taa-ê-raa rahi i rotopu i taua taime ra e i teie nei, o te, ua mata'u te mau peropheta o te Faufaa Tahito, te mau aposetolo e te mau pĭpĭ a Iesu i roto i te Faufaa Apî (awe) o te Atua. No to ratou mata'u i te Atua, ua farii ratou i te paari o te Atua. Ua farii ratou i te Atua ei Poiete no te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i roto, e ua faariro ratou i te mau mea atoa ta'na i parau e ta'na i parau ei parau mau.

Ua haapa'o noa ratou ia'na, noa ' tu te hamani - ino - raa o te taata. No te mea mai te peu e e haapii outou i te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî, i muri iho, e ite outou e, aita hoê a'e o te mau peropheta, Tā'a'āra'a, e te mau pĭpĭ, ua ma'itihia ratou e te Atua e ua parau i To'na parau mau, Ua here-mau-hia.

Oia mau, Ua herehia ratou mai te mea e, ua titauhia te hoê mea ia tupu no te mea tei roto ratou i te fifi, mai te mea e, ua hinaaro ratou, faaoraraa, te hoê parau no te ite, te paari no nia i te hoê mea aore ra te tahi atu mea.

o te mata'u i te Fatu te haamataraa o te paariTeie râ, i to ' na riroraa mai ei peropheta, Ua haere mai te hoê aposetolo e aore râ, te hoê pĭpĭ e ua paraparau na roto i te i'oa o te Atua, ua faaite ia ratou i to ratou huru, e ua titau ia ratou ia tatarahapa, e aore râ, ia tohu ratou no ni'a i te hoê ohipa a muri a'e, e ere te reira i te mea maitai, I muri iho, aita ratou i here-faahou-hia, ua hamani-ino-hia ratou e ua tuuhia i roto i te fare auri.

Ua faautuahia atoa vetahi i te pohe, no te mea noa e ua parau ratou i te parau mau a te Atua e ua tohu ratou na roto i To'na i'oa. E te mea peapea râ,, aita ratou i faauehia ia mamû noa e ia tapeahia e ia haapohehia e te feia tiaturi ore ra; Te mau Etene, na to ratou iho râ nunaa.

Aita te Faufaa Tahito ana'e i tupu te reira, i roto atoa râ i te Faufaa Apî, e te tupu noa ra â te reira (Mat 23:31, Lu 11:47, 1 Th 2:14-16).

Te tiaturi ra anei oe i te Parau a te Atua?

E rave rahi atu â mau mana'o patoi i te haapiiraa no nia i te tauiraa o te mau mea. Teie râ, mai te peu e e faahiti au i te mau irava atoa o te Bible e te mau haapapuraa e te mau mana'o atoa, eita te reira e tauturu i te tura'i i te hoê taata tino natura e te hoê feruriraa tino ia faaru'e i teie haapiiraa hape.

No ni'a i te hoê noa mea, oia ho'i: Te ti'aturi ra anei outou i te Parau a te Atua? Te tiaturi ra anei oe e o te Bible te Parau a te Atua e te faahoho'a ra oia ia ' na? Te tiaturi ra anei oe e o te Bible te Parau mau? No te mea aita e tia ia faaoaoa i te Atua mai te peu e aita e faaroo. Eita te feruriraa o te tino e te tino e nehenehe e tiaturi. No te mea ho'i e, ua riro te faaroo ei hotu no te varua eiaha râ no te tino.

Te mau hamaniraa apî ana'e, o tei faati'ahia mai to'na varua mai te pohe mai, E nehenehe ta ratou e taa e e tiaturi i te Bible; te parau a te Atua.

Te feia e farii nei, a faaite, E faaroo te feia i fanauhia e te Atua i To'na reo. No reira, E faaroo ratou i te Parau e e rave i ta te Parau e faaue ia ratou ia rave. Ua fanauhia ratou e te Atua e te ti'aturi nei ratou e, o te Atua te Hamani o te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i roto.

I te tahi atu mau taata atoa, E mea maamaa te Bible. No reira, eita ratou e faaroo i te mau parau a te Bible. Tera râ, e faaroo ratou i te mau parau a te taata tino, o tei farii e o te faahoho'a ra i te paari e te ite o te ao nei.

Te hoê taata tino, no te ao nei te feia e ere i te pae varua. No reira, e faaroo te taata tino i te ao nei e e tiaturi i ta te ao nei e parau ra. Te tiaturi ra te hoê taata tino i te mau mea ta te ihi e parau ra, no te mea hoi e ua riro te ite aivanaa ei ite no nia i te ao nei, e tae noa'tu i te tauiraa.

Ua horo'ahia te mau taata atoa te hoê ti'amâraa. No reira, e ti'amâ te mau taata atoa ia ti'aturi e ia rave i te mau mea atoa (s)te hinaaro nei oia. E nehenehe te mau taata atoa e rave i ta ratou iho maitiraa e tiaturi i ta te Bible e parau ra aore ra i ta te ao nei e parau ra. Teie râ, hoê mea maramarama, e te auraa ra, eita e nehenehe te faaroo no te hamaniraa e te tupuraa o te mau mea atoa e haere amui. Te hoê aore ra te tahi atu.

'Ia riro ei miti no te fenua’

No roto mai i te: Te mau mana'o ora – Clutter

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.