Ei hi'o 12:23-26, Ua parau Iesu, E vai noa te hoê huero witi mai te peu e e topa i roto i te repo e e pohe, ia pohe râ te reira, e faatupu te reira i te mau hua rahi. O te taata e here i to'na ora, e ere ïa oia i te reira, area o te taata e riri ra i to'na ora i teie nei ao, e tape'a ïa oia i te reira e tae roa'tu i te ora mure ore. E ere teie irava Bibilia i te faahiti noa i te poheraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia e te fanauraa o te hamaniraa apî, tera râ, te faahiti atoa ra te reira i te mau, o tei riro mai ei mea hamanihia apî i roto i te Mesia. Ia pohe ana'e te hamaniraa tahito, E nehenehe te hamaniraa apî e tia mai i te pohe e e faatupu i te mau hua rahi. Tera râ,, E ere i te mea ohie i te mau taime atoa ia pohe ia ' na iho. E ohipa fifi roa te poheraa ia ' na iho, tera râ, e mea titauhia. E rave rahi mau Papa'iraa Bibilia no ni'a i te poheraa i te pae tino. E hi'opoa tatou i ta te Bible e parau ra no nia i te huru tupuraa mauiui o te poheraa.
Ua titauhia ia pohe Iesu, no te fanau i te mau tamarii a te Atua
Ua pahono Iesu ia ratou, ma'ohi'ohi, Ua tae mai te hora, ia faahanahanahia te Tamaiti a te taata. ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Mai te peu e e topa te hoê huero witi i roto i te repo e e pohe, e vai noa te reira: ia pohe râ te reira, e faatupu te reira i te mau hua rahi. Na oia e here i to ' na oraraa; e te faaino nei te reira i to'na ora i roto i teie nei ao, ma te tape'a i te reira ia ora mure ore. mai te peu e e tavini te hoê taata, uaa'u ia'na ia'u; e i hea vau, e tae noa'tu i te taime e: mai te mea e, e tavini te hoê taata, E horo'a oia i to'u Metua (John 12:23-26)
Ua titauhia ia pohe Iesu, no reira, i roto Ia'na te hoê poieteraa apî E nehenehe e hamanihia; te mau tamaiti a te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), o tei horo'a i to ratou ora i roto i te pape e tei fanauhia i roto i te Varua Mo'a.
Ua amo Iesu i te mau hara atoa e te mau ino atoa o te ao nei. Na roto i To'na tusia e To'na toto, Ua horo'a Iesu i te faaoraraa i te huitaata nei, faaho'i'i (Faaorahia) tāne, e ua faaafaro i te taata i te Atua.
I muri a'e ia Iesu’ pohe, A faaea i roto i te auahi, e te ti'a-faahou-raa mai i te pohe, Ua haere o Iesu i ni'a i te fenua nei 40 mahana; mahana. I muri mai 40 mahana; mahana, Ua haruhia o Iesu i roto i te hoê kapua e ua haere i nia i te ra'i.
Ia Iesu i ni'a i te ra'i e ua parahi i ni'a i te terono o te aroha (Aita) i te rima atau o te Metua, Ua horo'a mai te Atua i To'na Varua Mo'a e ua haere mai oia i roto i te taata.
Na roto i te vai - noa - raa o te Varua Mo'a i roto i te taata apî, Ua farii te taata apî i te natura e te mana o te Atua, e ua papa'ihia Ta'na mau ture i ni'a i to ratou mau aau apî. No te reira, E nehenehe ta te taata apî e haere ei tamaiti na te Atua i ni'a i te fenua nei. (A tai'o atoa: Nahea ia haere i roto i te faatereraa hau e ua horo'a mai te Atua ia outou?).
Aita Iesu i horoa noa i te hi'oraa no te haere ei tamaiti na te Atua, tera râ, ua pûpû atoa Iesu ia'na iho e ua pohe no tatou. Aita e mea hau atu â ta Iesu e nehenehe e rave. Ua horo'a hope roa o Iesu ia'na iho.
Ua horo'a te Atua i te mau mea atoa i te taata ia riro mai ei tamarii na te Atua e ia haere ei tamarii na te Atua
Ua horo'a atoa te Atua i te mau mea atoa i te taata. Ua horo'a Oia i Ta'na ture o te faaite mai i To'na hinaaro. I muri iho te Atua Ua horo'a i Ta'na Tamaiti e To'na Varua Mo'a. Ua horo'a te Atua i te mau mea atoa! Aita e mea hau atu â ta te Atua e nehenehe e rave.
I teie nei, i ni'a i te taata apî, Eaha ta te taata apî e rave i teie faufaa ai'a, ta'na i farii i roto ia Iesu Mesia; te ti'amâraa i roto i te Mesia na roto i te faaauraa, te parahiraa o te Varua Mo'a, e te mana ia riro mai ei tamaiti na te Atua.
Mai te mea e, ua riro mai outou ei hamaniraa apî i roto i te Mesia, E mea ti'a ia outou ia hinaaro e pohe no outou iho e ha'apu'ita'i o te tino aore ra aita.
Aita vau e paraparau ra no ni'a i te haapoheraa ia'na iho. Teie râ, te parau nei au no ni'a i te faaru'eraa i to outou oraraa tahito ei taata hara e te haapoheraa i te mau ohipa a to outou tino (te mau ohipa a te tino). No te mea eita ta te tino e nehenehe e faatere amui e te Varua, e eita ta te Varua e nehenehe e faatere i te tino. No te mea eita ta te tino e nehenehe e auraro i te Varua e te ture a te Atua. No reira, E pohe te hoê o ratou.
O te taata e here i to'na ora, e ere ïa oia i te reira, area o te taata e riri ra i to'na ora i teie nei ao, e tape'a ïa oia i te reira e tae roa'tu i te ora mure ore
Ua parau Iesu, ia here ana'e outou i to outou oraraa varua i ni'a i te fenua nei e ia ora ana'e outou i muri a'e i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino hara, i muri a'e i to outou poheraa (ma te huru natura), E mo'e outou i to outou ora
Tera râ, mai te mea e, aita outou e here i to outou oraraa varua i roto i te tino hara i ni'a i te fenua nei, e tae noa'tu i te riri i te reira e te horo'araa i te reira, E farii outou i te ora mure ore.
E rohirohi outou i te oraraa i muri a'e i te tino o te orure hau i te hinaaro o te Atua. No reira, e tatara outou i te taata tahito e oomo i te ahu o te taata apî e a pee i te Varua i roto i te hoê oraraa apî e o Iesu.
E haamata teie oraraa apî e o Iesu i ni'a i te fenua eiaha râ i muri a'e i te poheraa mau. No te mea e nehenehe te reira e hope roa. (A tai'o atoa: Eita te ra'i apî e te fenua apî e tae mai no te feia faaroo e rave rahi?)
I ni'a i teie fenua, ua maiti outou eiaha e ora faahou ia au i te tino, ia au râ i te Varua. Ia tuu ana'e outou i to outou tino i raro, e ia faatia-faahou-hia mai to outou varua mai te pohe mai, e te haere ra outou i muri i te Varua, eita outou e ite i te pohe.
Te ohipa mauiui tei piihia e pohe
E ere i te mea maitai roa te poheraa. Aita e taata e hinaaro e pohe. Te tumu ïa no te mea eita te poheraa e tupu ma te mauiui ore. E nehenehe te poheraa e faatupu i te mauiui rahi. Terā rā, ia hi'o ana'e outou i te Evanelia a Iesu Mesia, eita ta outou e nehenehe e faataa ê i te huru o te poheraa i te evanelia. Ua riro te poheraa ia ' na iho ei tuhaa no te ohipa, te hinaaro ra anei oe e aore râ, aita. (A tai'o atoa: Eaha te auraa o to outou mau melo i ni'a i te fenua nei?).
Mai te mea e, aita outou e hinaaro e pohe ia outou iho, eita ïa e nehenehe e pee ia Iesu Mesia.
Nahea e ti'a ai ia outou ia pee i te Varua ma te haapa'o i te Parau mai te mea e, te faatere ra to outou tino i to outou oraraa e te faaue ra ia outou eaha te rave?
Eita atoa e nehenehe e fana'o i te ora mure ore. No te mea nafea outou ia tomo i roto i te Basileia o te Atua ma te tino?
Eita te i'o e te toto e nehenehe e tomo i roto i te Basileia o te Atua. E ti'a ia outou ia fanauhia na roto i te pape e te Varua. (A tai'o atoa: No te aha e ore ai te i'o e te toto e tomo i roto i te Basileia o te Atua?)
ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e. A faaru'e i te hoê taata e fanauhia i roto i te pape e te Varua, eita ta'na e nehenehe e tomo i roto i te Basileia o te Atua. O te tino te fanauraa o te tino; e te reira te fanauraa o te Varua, o te varua ïa (John 3:5-6)
Te parau nei au i teie mahana, te mau taea'e, eita te tino e te toto e fana'o i te basileia o te Atua; e aita atoa te reira e faatupu i te ino (1 Korinetia 15:50)
Hoê ana'e e'a e o Iesu Mesia ïa, o te horo'a ia outou i te aravihi no te fanau-faahou-hia i roto i te varua e no te riro mai ei mea hamanihia apî, Eiaha outou e pee faahou i te tino mai te taata hara, e haere râ outou i muri i te Varua mai te tamarii parau-ti'a a te Atua.
E faaino te peeraa ia Iesu i to outou ora
Ia pohe ana'e outou no outou iho,’ E nehenehe ta outou e ora i roto i te Mesia. E aufau teie oraraa i roto i te Mesia e te peeraa Ia'na i te mau mea atoa! E faaino te reira i to outou ora. Teie râ, mai te peu e e hinaaro outou e faarue i to outou iho ora; e tō'ere, to outou mau hinaaro, tō'a, ta outou mau moemoeâ, i to outou mana'o, to outou mau mana'o, to outou mau mana'o etc., e farii outou i te ora mure ore.
Na oia e here i to ' na oraraa; e te faaino nei te reira i to'na ora i roto i teie nei ao, ma te tape'a i te reira ia ora mure ore (John 12:25)
Na roto i te faaauraa, E ora to outou varua e e faatere i roto i to outou oraraa. E riro to outou varua e te Varua Mo'a ei hoê e A faatere i to outou tino. E pee outou i te Varua e e faatupu outou i te hotu o te Varua.
Terā rā, E nehenehe ana'e ta outou e faatupu i te hotu o te Varua, ia to outou tino; ia 'oe', ua pohe oe, e te pee nei oe i te Varua e te ora ra ia au i To'na hinaaro eiaha râ i to oe hinaaro. (A tai'o atoa: Eaha mai te peu e e ere te Atua i to oe hinaaro?).
Te poheraa ia outou iho e te aroha'tu i to outou mau peu tahito
Te mauiui nei te poheraa, no te mea e ere te auraa no te aroha'tu ia outou iho e to outou mau peu tahito, tera râ, e nehenehe atoa te reira e auraa no te aroha ' tu i to outou mau hoa, to outou mau hoa, ōrama'ohu, e aore râ,… (A faaî i te mau ahu).
E nehenehe outou e hi'o i te tahi mau mea i roto i to outou oraraa ei mea tano. Eita outou e ite i te ino i roto i te reira e tae roa ' tu i te taime ua taio e ua tuatapapa outou i te Bible e te Parau a te Atua, e ite outou i te hinaaro o te Atua.
Ia ite ana'e outou i te hinaaro o te Atua, eita outou e mana'o faahou i te tahi mau mea ei mea tano. Teie râ, e tatara outou i te reira i roto i to outou oraraa, no te mea te patoi nei ratou i te hinaaro o te Atua.
Ia tomo ana'e outou i roto i te hoê fare oto, E nehenehe te reira e au i te mâ e tae roa ' tu i te taime ua tutui outou i te maramarama. Ia tutui ana'e outou i te maramarama, E nehenehe ta outou e ite i te repo, mau vahi, te mau upe'a mori, te ino, e te tahi atu â.
E hoê â huru no te Bible; te parau a te Atua. O te Parau te maramarama. Ia haamata ana'e outou i te tai'o i te Parau, E faaite mai te Parau i te repo e te mau mea ino atoa i roto i to outou oraraa o ta outou e nehenehe e tamâ.
“Tera râ, e mea fifi roa te reira, Aita vau i ite e, e nehenehe anei ta'u e rave i te reira”
Aita roa ' tu Iesu i parau, E mea ohie roa te poheraa. Teie râ, ua parau Iesu e e mea titauhia ia farii i te ora mure ore.
Eita te hamaniraa apî e nehenehe e ti'a mai i te pohe e tae roa'tu i te poheraa o te hamaniraa tahito
Teie râ, mai te mea e, ua fariihia te reira Ia'na, i te mea e, ua horo'a oia ia'na i te mana no te riroraa ei mau tamarii a te Atua, e tae noa'tu i te reira no ratou o te ti'aturi i to'na i'oa: Eaha ïa i fanauhia, Aita e toto, aita atoa te tino i hinaaro e, aita atoa te mahana i, no te Atua râ (John 1:12,13)
ōtahi, Ma te hoê, Te parau nei au e, ua, A faaru'e i te hoê taata e fanauhia i roto i te pape e te Varua, eita ta'na e nehenehe e tomo i roto i te Basileia o te Atua. O te tino te fanauraa o te tino; e te reira te fanauraa o te Varua, o te varua ïa( John 3:5,6)
Eita te hamaniraa apî e ti'a mai e tae roa'tu i te poheraa o te hamaniraa tahito. Te poheraa o te tino e te ti'a-faahou-raa o te varua mai roto mai i te pohe na roto i te faaauraa i te Mesia, o te e'a ana'e ïa e tae atu ai i te ora mure ore. (A tai'o atoa: Hoê ana'e e tae atu i te oraraa mure ore?).
Nahea outou ia pohe ia outou iho?
Na roto i te oreraa e faaamu i to outou tino e te taviniraa i te hinaaro o te tino, e pohe outou i te tino. To'na auraa ra, eita outou e turu i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino. Aita outou e faaroo ra i te mau hinaaro o te tino, hi'o, e te faataa ra ia outou eaha te rave. E nehenehe atoa outou e faataa i te reira mai te faasatauroraa i te mau mana'o e te mau ohipa o te tino.
Ia ti'aturi ana'e outou i te Parau e ia ora ana'e outou ia au i te parau a te Atua, eiaha râ i ta to outou mau mana'o e to outou mau mana'o e faaite mai ia outou, E haere outou i muri i te Varua.
A faaapî i to outou feruriraa i te Parau a te Atua
E tia ia outou ia faaamu i to outou varua e ia pohe i to outou tino. E nehenehe noa outou e faaamu i to outou varua e e paari, na roto i te Parau a te Atua. O te Parau a te Atua ana'e te buka pae varua e itehia ra o te nehenehe e faaamu i to outou varua.
Ua riro te Bible ei Varua e te Bible, E faaapî outou i to outou huru feruriraa i roto i te hoê feruriraa mo'a. E feruri outou e e hinaaro outou, eaha te mana'o o te Atua, e te hinaaro; E riro outou mai Ia'na te huru e e riro outou ei ti'a no'na.
Na te aha e ti'a ai i te mau Kerisetiano ia haapae i te maa?
Ia parau ana'e outou no ni'a i te poheraa, Ua riro atoa te haapaeraa maa ei tuhaa no teie ohipa. Te mau taata, ua hape te feia e parau ra e aita e titauhia ia outou ia haapae i te maa. Te ti'aturi nei ratou i te haavare haavare a te diabolo i ni'a a'e i te Parau. E mea ti'a i te haapaeraa maa e te pure ia riro ei tuhaa no te oraraa o te feia mo'a.
Eaha ta Iesu i rave i to'na bapetizoraahia i roto i te pape e to'na fariiraa i te Varua Mo'a? Ua haamata anei Iesu i te poro e i te afai i te Basileia o te Atua i mua i te taata?
Aita, Ua arata'i te Varua ia Iesu i te medebara. I roto i te medebara, Ua haapae Iesu i te maa 40 mahana a tamatahia'i Oia, no ni'a i te huru o To'na tino i to'na Varua.
E rave rahi kerisetiano o te ore faahou e haapae i te maa i teie mahana, no te mea aita ratou e ite ra i te hinaaro ia haapae i te maa, aore ra no te mea e faatere te tino i te oraraa o te taata e e mea puai roa. Teie râ, mai te peu e o te hopea, e ti'a ia outou ia haapae i te maa.
Mai te mea e, aita te tino e auraro hope roa i te Varua, Teie râ, e tia i te taata ia haapae i te maa, te fifi, na roto i te mau haavare haavare a te diabolo, Ua tauihia te auraa e te tumu o te haapaeraa maa i roto i te hoê mea taa ê roa i te mea e titauhia no te haapaeraa maa.
E ere te haapaeraa maa i te mea no te farii i te hoê mea no ǒ mai i te Atua ra. E ere te haapaeraa maa i te mea ê atu i te haapoheraa i to outou tino.
Ua parau Iesu i muri nei:
I muri iho ua haere maira te mau pǐpǐ a Ioane ia'na, ma'ohi'ohi, No te aha tatou e te mau Pharisea e haere oioi ai, aita râ ta oe mau pĭpĭ e haapae ra i te maa? E ua parau atura Iesu ia ratou, E nehenehe te mau tamarii o te mau tamarii haere haapiiraa, mai te peu e te vai ra te piha o te vahine faaipoipo? Teie râ, e tupu te mau mahana i te mau mahana, ia tangohia ' tu te piha o te fare i te, E tere oioi ratou. Aita e taata e tuu i te hoê ahu apî i nia i te hoê ahu tahito, no te mea e faaî te reira i te reira i te ahu, e te ino noa ' tura te moni hoo, e e mea ino roa ' tu â te hooraa. E hōʻino (Mataio 9:14-17)
Mai te mea eita outou e faaru'e i te taata paari, eita ta outou e nehenehe e oomo i te taata apî
Mai te mea e, aita outou e pohe e e fanau-faahou-hia i roto i te varua, eita ta outou e nehenehe e pee i te Varua e ia farii i te faufaa ai'a a te Atua. Eita ta outou e nehenehe e faaohipa i te mau fafauraa o te Evanelia i roto i to outou oraraa. No te mea ua opuahia te reira no te hamaniraa apî eiaha râ no te hamaniraa tahito. Oia mau, peneia'e e nehenehe ta outou e faaohipa i te reira i roto i to outou oraraa, eita râ ratou e ‘rave’. Mai te peu e eita te diabolo e horoa ia ratou i te mana no te aratai i te nunaa i te hape e no te faaatea ê ia ratou i te Atua (Mataio 24:24)
ōhipa (te enemi o te Atua) Te taui nei oia ia'na iho e te haere mai nei mai te hoê melahi no te maramarama no te haavare i te feia i ma'itihia (2 Korinetia 11:14).
E aha te huru, auni no roto mai i te hoê varua tahu (No roto mai te reira i te diabolo) eiaha râ i te Varua o te Atua?
Ehia rahiraa ohipa maere e te mau faaiteraa hau atu i te natura e tupu ra no ǒ mai i te diabolo eiaha râ i te Atua?
Te haavare nei te diabolo i te mau kerisetiano na roto i te turairaa ia ratou ia tiaturi e eita e titauhia ia ratou ia pohe i te pae tino. Aita faahou taua haapaeraa maa ra e titauhia no te mau Kerisetiano tei î i te Varua. E e nehenehe te mau Kerisetiano e ora mai te ao nei.
Te faaitoito atoa nei oia i te mau Kerisetiano ia pee i te mau mea o teie nei ao e Faariro i te kerisetiano te mau mea o teie nei ao. No reira, e rave rahi kerisetiano o te mana'o ra e te farii nei te Atua i te tahi mau haerea e mau mea, e, Aita oia e.
Aita e mea taa ê to te Basileia o te Atua e te ao nei (te pouri).
Nahea e ti'a ai ia outou ia ite i te mau ohipa a te Varua mai te mau ohipa a te diabolo?
Nahea e ti'a ai ia outou ia ite i te mau ohipa a te Varua mai te mau ohipa a te diabolo? Na roto i te hi'oraa i te oraraa o te mau taata e to ratou haereraa.
Te haere ra anei ratou ma te parau-ti'a mai ia Iesu, ma te haapa'o i te Metua, i Ta'na Parau, e te hinaaro o te Varua? Te haere ra anei ratou mai te ao nei ma te rave i te hinaaro o to ratou tino?
E nehenehe atoa te taata e tiaturi ia Iesu, ōhipa, e ua fanauhia faahou, eiaha râ e pohe i te tino. Aita ratou e faaru'e nei i te taata tahito e aita ratou e here nei i te ao nei, no reira, ua herehia ratou i te mau varua o teie nei ao, e tupu te hoê mea i muri a'e i te tahi mau matahiti o te nehenehe e aratai i te hara aore ra i te ho'iraa ' tu i to ratou oraraa tahito.
Nafea te taata ia, e au ra e, e mea paieti ratou, e mea mata'u i te Atua, e e haere ma te haavare ore, topa? No te mea aita ratou i pohe roa i to ratou tino. Mai te mea e, aita te mau Kerisetiano e haapohe i te tino, i muri iho, e topa ratou i te pae hopea e e hara.
o te taata apî ana'e te nehenehe e pee ia Iesu
Te hinaaro nei te feia ma'i fatata te mau Kerisetiano atoa ia faaora i te feia ma'i e ia haere ma te mana, te raveraa i te mau tapa'o e te mau ohipa maere. Teie râ, mea iti roa te mau Kerisetiano, o te hinaaro nei e tavini i te Atua e te ora i te hoê oraraa mo'a e te hinaaro nei e faaru'e i to ratou iho ora e e pohe no ratou iho’ (te iho).
Te itoito ra anei oe i te horo'a i to oe oraraa tahito? Te itoito ra anei outou i te pohe roa no outou iho e te horo'araa i to outou ora no Iesu e no te Basileia o te Atua?
Ia Iesu (te parau) A faatere i roto i to outou aau eiaha râ ia outou. I muri iho ana'e e ti'a mai ai outou i roto i te huru apî, te vai ra te ora o te Atua i roto ia outou, e ia haere mai te hoê tao'a hamanihia apî i ni'a i teie fenua.
Ua horo'a te Atua i te mau mea atoa, ia outou râ te reira, eaha ta outou e faaoti.
'Ia riro ei miti no te fenua'






