E afata teata ta te feia atoa i roto i to ratou fare. I 60 Ua riro te afata teata ei tao'a matau-ore-hia a matahiti i teie nei. Eita te mau taata atoa e nehenehe e hoo mai i te hoê afata teata. No reira, o te feia moni ana'e tei nehenehe e hoo mai i te hoê afata teata. I taua taime ra, Aita to te afata teata e taura, te hoê râ antenna, ta te mau Kerisetiano e rave rahi i faariro ei mau tari'a o te diabolo. Aita ratou i faariro i te afata teata ei tuhaa maitai no to ratou oraraa, ua ite râ ratou i te atâtaraa o te afata teata. No te mea ïa e, ua ite ratou i te atâtaraa o te afata teata, aita te rahiraa o te mau kerisetiano i hinaaro i teie ohipa ino i roto i to ratou mau fare. Teie râ, mǎrû noa, i te roaraa o te mau matahiti, e rave rahi kerisetiano o tei taui i to ratou mana'o no nia i te afata teata e o tei hoo mai i te hoê afata teata. Teie râ, a hi'opoa tatou e a ite mai te peu e ua tano anei te mau kerisetiano no tahito ra no nia i te atâtaraa o te afata teata e e mea ino anei te afata teata aore ra aita.
E amuiraa anei te afata teata no te mau diabolo?
Ua faaroo vau i te hoê taata e parau ra: “Ua riro te afata teata ei putuputuraa no te mau diabolo”. Ua mana'o vau e, e mea faufaa roa te reira, e mea faarahi-rahi-hia, e aita vau i ite maitai, Te auraa o teie taata. E, Ua fanau-faahou-hia vau ei taata ti'aturi, ua mata'ita'i râ vau i te afata teata. Mai te tahi atu mau taata. Ua au roa vau i te mataitai i te mau hoho'a teata, faahoro, mau faanahoraa, e tē vai atura., e te haamau'araa 2 a 3 hora i te mahana hoê i mua i te afata teata. Ua riro te mataitairaa i te afata teata e te faaoreraa i te mau mea ei huru tamǎrûraa.
I te tahi mau taime, ua tomo mai te hoê mana'o i roto i to'u feruriraa, ua parau mai oia ia ' u e e tia ia ' u ia faaea i te mataitai i te afata teata. Teie râ, aita i tia ia ' u ia faarue i te afata teata! E ere te oraraa aita e afata teata i te hoê maitiraa no ' u. Noa ' tu e i te tahi mau taime, ua hinaaro vau e faarue i te afata teata, Aita ta'u e nehenehe e rave i te reira. Teie râ, e nehenehe te Atua e rave i te mau mea e au ra e aita e nehenehe e ravehia!
Te vahi pae varua i muri mai i te afata teata
I te hoê taime, ua haamata te vahi pae varua i muri mai i te afata teata i te faaite e i te faaite ia ' na iho. Aita vau i ani i te reira, ua tupu noa te reira. Ua ‘arohia’ to'u varua e te tahi mau varua i te pô (Te mau mana). Te tono nei au ia ratou i roto i te I'oa o Iesu e ua haapa'o ratou e ua haere atura. Teie râ, ua ui au ia ' u iho, nahea taua varua ra e aore râ, taua mau varua ra i tomo ai?
Ua ite au eaha te huru o te varua(s) no te mea ïa i to'u iteraa i teie varua, ua tomo mai te i'oa o teie varua i roto i to'u feruriraa. No reira, ua hi'opoa vau, aita i maoro roa hou a ite ai au e no roto mai te reira i te mataitairaa i te hoê faanahoraa i te afata teata.
Ua ani au i te Varua Mo'a ia hi'opo'a i to'u na mata i te vahi pae varua. Ua rave a'ena te Varua Mo'a i te reira, tera râ, ua hinaaro vau e fana'o hau atu â i te ite e te hi'opo'araa, ia nehenehe au e rave i te maitiraa tano, no ni'a i te mea e mata'ita'i e eaha te ore e mata'ita'i.
Ua haapii mai te Varua Mo'a ia'u, Te reira ana'e te ravea e nehenehe ai au e faatupu i te ite ti'a no ni'a i te mau varua e e hi'opo'a i to'u na mata i te vahi pae varua, na roto i te Parau a te Atua.
O te Parau ana'e te faaite e te faaite mai i te Parau mau e te hinaaro o te Atua (o te hinaaro atoa ïa ia Iesu). Na roto i te horo'araa i te taime i roto i te Parau, E ite outou Ia'na; te parau mau, e To'na Basileia. E faaite mai te Parau i te vahi pae varua e to ' na mau parau mau.
Ua na reira vau. E te mea ta te Varua Mo'a i faaite mai ia'u, haere atu. Ua matara to ' u mata i nia i te mau mea mau i te pae varua.
Crimes
‘Cold casehō'ē, ‘Law and orderhō'ē, ‘Special victim unithō'ē etc te hoê o te mau anairaa matamua, Ua faaite mai te reira i to ratou mau huru mau. Te mea matamua, ua faaite mai te Fatu ia'u e, e taata haavare vau. No te mea ua pure au no te hau e no te patoi i te haavîraa u'ana, a mataitai ai au i teie mau hoho'a taparahiraa taata e a mataitai ai au i teie mau taata hara, Haanui, and their horrible deeds.
piti, the Lord showed me, na roto i te mataitairaa i teie mau faanahoraa, e te mau hoho'a teata, teie mau varua ino o te mata'u, Te mau mana'o tauturu no te, Afa, pohe, Te mau mea, te mau raau taero, sex, e te tahi atu â. e tomo mai na roto i te afata teata. I to'na faaiteraa mai ia'u i teie mau mea, Ua faaea oioi au i te mataitai i teie mau hoho'a teata e te mau hoho'a teata.
Te hoê hoho'a teata tei niuhia i ni'a i te hoê aamu mau
I te hoê ahiahi, ua mataitai au i te hoê hoho'a teata, based on a true story. Ua riro te reira ei hoho'a teata faahiahia roa. Tera râ, a mataitai ai au i teie hoho'a teata ‘hapa ore’, a spirit of fear entered. Ua ite au i teie mata'u ri'ari'a, e aita vau i ite no hea mai te reira. Ua faaue vau ia'na ia haere na roto i te i'oa o Iesu, e ua haere. I muri a'e i teie ohipa, Ua faaoti au e haapao maitai roa ' tu â i te mau huru hoho'a teata ta ' u e mataitai.
Te mau hoho'a ‘Innocent’, mau faanahoraa e te mau hoho'a teata
Te mau faanahoraa ‘hapa ore’, faahoro, ha'api'ira'a, e te ‘mana'o maitai’ Ua riro oioi noa te mau hoho'a teata ei mea hapa ore e aita ratou i ite i te maitai. I roto e rave rahi tupuraa, ua faatupu te taata rarahi i te hoê taairaa taatiraa aita e faaipoiporaa e ua haavare oia. Ua haavare te mau taata rarahi, ua faaturi, ua faataa ê, e ua hamani (Te viivii ore i te pae no te) mau parau arearea, e aore râ, te mau parau ‘are’ i te tahi e te tahi, aita roa ' tu te reira i faaite i te faatura i te tahi atu taata. Ua paraparau ratou, fa'atere, taparahihia, ua faainohia, ua miimii ratou, e te tahi atu â. Ua tupu teie mau mea atoa i roto i teie mau faanahoraa ‘hapa ore’, faahoro, e te mau hoho'a teata.
E rave rahi atu â mau faanahoraa tei iriti - ê - hia i roto i to ' u oraraa. Ua noaa noa ia'u 1 e aore râ, e piti faanahoraa i vaiihohia no te mataitai. Teie râ, i roto i te hoê o ta ' u mau faanahoraa ‘hapa ore’ au roa ' ' e, Ua haere mai te hoê taata ‘i rapae i te piha ahu’, Ua titauhia ia'u ia hamani i te tahi atu (Riri) hō'ē, no te mea ua here roa vau i taua faanahoraa ra. Ua rave au i te maitiraa e ua faarue i te faanahoraa. Mai taua taime mai â, Aita vau i mataitai faahou i taua faanahoraa ra.
No te mea nafea vau e nehenehe ai e mataitai i te hoê faanahoraa o te patoi ra i te parau a te Atua? Nahea e ti'a ai ia'u ia mata'ita'i i teie mau hoho'a teata atoa; teie mau faanahoraa, o te parau ra e, e mea ‘maitai’ teie mau mea ‘viivii’, te parau ra te Parau a te Atua i te tahi atu mea?
Feia atoa teie mau faanahoraa, hoho'a teata, e te mau faanahoraa, Ua ite au e, te pato'i nei au i te Parau a te Atua e ua riro te reira ei rave'a no te mau diabolo no te tomo i roto i to'u oraraa e no te haamau i te mau paruru i roto i to'u feruriraa.
Te mau mea riaria
Eaha to outou mana'o no nia i te mau ohipa riaria? E rave rahi taata o te tomo nei i roto i te oraraa o te mau varua ino o te mata'u e te pohe. A mataitai ai ratou i teie mau hoho'a teata e teie mau faanahoraa ino, te uiui nei ratou i hea teie mau phobias atoa, Mataku, Te mau nota, mau aroraa, te hutiraa hau, e te tahi atu mau fifi i te pae feruriraa no ǒ mai i.
Te ma'i afata teata
E mea ma'i roa te afata teata, e no reira, e nehenehe tatou e faaoti, te faaruru nei tatou i te mau mana ino ‘e ore e itehia’. I roto i teie tupuraa, ia faaruru ana'e tatou i te ma'i, te faaruru nei tatou i te hoê varua maere.
A faaapî i to outou feruriraa i te Parau a te Atua
Te rahi noa ' tura te taime ta outou e faataa ra e o Iesu; te parau, te rahi noa ' tura te vahi pae varua, e tae noa'tu i te pouri, e faaite mai ia'na iho ia outou. Ia au i te parau a Iesu, e faaara te Parau i to outou mata i te mau mea o ta outou i mana'o noa ei mea tano, e ere râ i te mea tano. E ere i te mea huru ê, no te mea hou oe a riro mai ai Ta'na atu, ua haere oe i roto i te pouri; ua pohe to outou varua. E mea ino to outou natura tino, e ua haere outou i roto i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to outou tino.
Ua haapa'o outou i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to outou natura tino ino e to outou mau mana'o, e ua riro outou ei tamarii no te riri. No te diabolo outou; te ao. Ua riro te diabolo ei metua tane, e ua faaamu outou ia outou iho i te mau mea o teie nei ao, e tae noa'tu i te afata teata.
Tera râ, i to outou fanau-faahou-raa, ua afaihia outou i te tahi atu Basileia. fa'aea, ia imi outou i te mau mea o teie Basileia e ia haere ia au i teie Basileia. Eiaha outou e ora i te hoê â oraraa mai te ao nei. No te mea ua ora outou i te hoê â oraraa hou a riro mai ai outou ei mea hamanihia apî.
I teie nei râ, o ta outou i riro mai te hoê hamaniraa apî, e mea ti'a ia outou ia faataa ê ia outou iho i te ao nei e ta'na mau ohipa. E mea ti'a ia outou faaapî i to outou feruriraa i te parau a te Atua. No te mea, ia faaapî ana'e outou i to outou feruriraa na roto i te Parau, E nehenehe ta outou e A haere mai te hoê tao'a hamani apî; e tamaiti na te Atua.
e mau taime i te mau taime atoa, ia ite outou i te hoê parau mau apî i roto i te Parau a te Atua e ia faaruru outou i te hoê mea i roto i to outou oraraa o te ore e ‘maitai’, E farii outou i te hoê maitiraa: Te aroha ra anei outou e te tatara ra anei outou i te reira i roto i to outou oraraa? Te tapea ra anei outou i te reira e te patoi ra anei outou i te Parau; te Parau mau e te faatitiaifaroraa i te Parau? (A tai'o atoa: ‘Ua tiavaruhia o Iesu i rapae i te ekalesia‘)
Te atâtaraa o te afata teata, o te fariiraa ïa outou i te mau ohipa a te diabolo
Ua ite te diabolo, na roto i te faahiti-faahou-raa e te faaite-faahou-raa i te hoê mea, i te pae hopea e farii outou i te reira e e faariro outou i te reira ei mea tano. No reira, te faaohipa nei te diabolo i te afata teata e te faaite tamau nei ia outou i te hoê mea ino e te patoi ra i te Parau a te Atua. I te pae hopea, eaha te tupu, i te roaraa o te taime, E feruri outou i te mau ohipa faufau a te Fatu te Atua, eiaha faahou mai te mau mea faufau. Maoti râ, te faariro ra outou ia ratou ei mea tano; mai te hoê mea o teie anotau. O te ravea ïa a te diabolo e te atâtaraa o te afata teata, e e ti'a ia'u ia parau i te reira e tae roa mai i teie nei, Ua manuïa rahi oia i roto i te reira.
Ia mataitai ana'e outou i te mau faanahoraa i te afata teata, e te mau hoho'a teata e faaite ra i te mau taatiraa i te pae tino, te ora ra raua, Fa'aterehia, fa'ata'a, Fa'aterehia, tane, Faʻatutu, fa'ehau, te mau raau taero, e te tahi atu â, I muri iho, i te hoê taime, e faariro outou i teie mau mea atoa ei mea tano e e farii outou i te reira.
Te atâtaraa o te afata teata, o te faaheporaa ïa a te diabolo i te mau taata na roto i te faaohiparaa i te afata teata. Te hinaaro nei oia e haapapu e e feruri te taata mai ia ' na ia riro mai ratou mai ia ' na. Na roto i te te feruriraa i te mau ohipa faufau of God as good, you will give mana i te diabolo.
Look at abortion, fa'ata'a, Tauhiti, e te faaturi, I tahito ra, aita teie mau mea e nehenehe e faahitihia, e ua faarirohia te reira ei mea haama i tahito ra. Teie râ, i teie mahana, even most Christians, Ia hi'o i teie mau mea ei mea tano. How did this happen? Na roto i te afata teata.
Ua mana'o te ao nei e mea tano teie mau mea, e ua haaparare pinepine ratou i ta ratou poroi na roto i te faaohiparaa i te afata teata. E na roto i te mataitairaa tamau i te poroi, ua farii te taata i to ratou mana'o e ua farii i te reira.
Hi'o i te Fa'aterehia. Na roto i te mata'ita'iraa i te mau faanahoraa mai te ‘utuafare no teie tau', ‘Gotama’, ‘Te haavare’, ‘Te mau buka aamu Carrie’, ‘Te mafatu no Dixie’, 'Farehoi', ‘Te mau haavare iti nehenehe’, ‘Oaoa’, ‘Te tino o Grey’ e te tahi atu â. E faariro outou i te peu mahu ei mea tano e e farii outou i te reira. Eiaha tatou, a mataitai ai outou i teie mau faanahoraa, te tatara ra outou i te uputa no te tomo mai i roto i te varua o te hinaaro rahi e te ino.
Te atâtaraa o te afata teata, o te faainoraa ïa i to outou feruriraa
Te mau faaôraa atoa ta outou e farii, na roto i te mata'ita'iraa i te afata teata te mau faainoraa to outou mana'o. Te taui nei outou i to outou feruriraa na roto i te afata teata e te ao nei e te ohipa ra outou ia au i te reira. Maoti i te taui e te faaapîraa i to outou feruriraa e te Parau a te Atua, e ia ohipa e ia haere ia au i te Parau.
E ere no ni'a noa i te ereraa i te taime faufaa i muri mai i te afata teata. Tera râ, no ni'a atoa ïa i te mea ta outou e tuu i roto i to outou feruriraa, i roto i to outou oraraa, e te mea ta outou e ueue.
Ia au ana'e outou i te mata'ita'i i te mau hoho'a teata i te fare ma'i, then it is unlikely, e tuu outou i te rima i ni'a i te feia ma'i e e ora mai ratou. No te mea ua faaîhia to outou feruriraa i te mau haapiiraa a te mau diabolo; i te pae rapaauraa ma'i, o te parau ra e mai te peu e e ma'ihia oe, te taote ana'e te rave'a, te fare ma'i.
Mai te mea e, e tamau noa outou i te mata'ita'i i teie mau faanahoraa, E parahi te mau ma'i atoa ta outou e ite i roto i to outou feruriraa. E ite outou i te ma'i e eaha te huru rapaauraa e horoahia ra e te mau taote.
E vai noa teie mau haamaramaramaraa taatoa i roto i to outou feruriraa e e riro mai ei mau vahi puai.
Now how can you rely on Iesu; te taata faaora, mai te mea e, te faaîhia ra to outou feruriraa i te mau haapiiraa tumu e te mau rave'a no te ao nei? Eiaha râ tatou e haamoe i teie mau varua ino atoa o te paruparu e te ma'i o te tomo mai i roto i to outou oraraa na roto i te afata teata.
Te haamâu'a nei te taata au noa 2,5 ava'e i te matahiti i muri mai i te afata teata
Fatata e 5 hora i te mahana hoê i muri mai i te afata teata (haamaramaramaraa: Mahana). No ni'a ïa i te 35 hora aore ra 1 mahana e 4 hora i te hebedoma. I roto i te hoê matahiti, E riro te reira 1820 hora aore ra 2,5 ava'e.
Ia mata'ita'i ana'e outou i te afata teata, E ooti outou i roto i to outou tino. To'na auraa ra, e ooti atoa outou i te hotu o te tino, o te: Fa'aterehia, Te mau nota, Te mau nota, fa'ahou'a, Te haamoriraa idolo, Mō'o, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, Tau'āra'a, I itehia, fa'a'ōfa'i, tā'u, iti, ha'api'ira'a, e te tahi atu mau mea (Gal 5:19-21)
Te faaauraa e te ao nei
Ia ore ana'e e ti'a ia outou ia faaru'e i te mau mea o te ao nei, ia tamau noa râ outou i te faaamu ia outou iho i te mau mea o te ao nei, i te pae hopea e haamǎta'u ïa outou i te evanelia e te ao nei. E farii outou i te mau mea, o te patoi ra i te Parau a te Atua e o te faariro i te reira ei mea tano.
Tera râ, eita te Parau e nehenehe e haere amui e te ao nei, e eita atoa te ao nei e nehenehe e haere amui e te Parau.
E hi'opoa outou i te mau mea mai te ohipa maere, fa'ata'a, Faʻatutu, tia, tere, mārō'i, Fa'aterehia, te mau taairaa i te pae taatiraa, Fa'aterehia, tane, e te tahi atu â. mai te peu e e mea matauhia, e te afata teata o te tumu ïa no te reira.
Ua haapapû te afata teata e, ua haapa'o mǎrû noa outou i te ao nei e ua riro outou no te ao nei.
Ua haamauhia te mau mana o teie nei ao i roto i to outou feruriraa, to outou oraraa, e i roto i to outou fare, e e faatupu ratou i te mana'o pipiri, Te faahuehueraa, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau fifi o te faaipoiporaa, fa'ata'a, Aute'a, pā'ōfa'i, mata'u, tiamaraa, te viivii i te pae no te apeni, Fa'aterehia, tia, Tō'ē'ē, te oto, pāpā'amu, e te tahi atu â.
Eaha te mau faahopearaa ino o te afata teata i nia i te totaiete?
E nehenehe tatou e parau, te afata teata, hau atu i te tahi atu (i te pae sotiare) mau puna rave'a haaparareraa, no te tauiraa o te totaiete o teie mahana. Na roto i te faaohiparaa i te afata teata, te mau varua o teie nei ao (te basileia o te pouri) Ua amui atu ratou ia ratou iho i te nunaa.
Te atâtaraa o te afata teata, o te mataitairaa ïa i te afata teata, Te titau manihini nei te taata i teie mau varua ino i roto i to ratou oraraa e i roto i to ratou mau fare, e te ora nei ratou i raro a'e i te faaheporaa a teie mau mana. Te faaterehia ra ratou e teie mau varua ino, e te mea ino roa ' ' e, o te, e tae noa'tu i te rahiraa o te feia faaroo, Aita atoa ratou i ite e te faaterehia ra ratou e te mau varua ino.
Te faaite ra te afata teata i te mau mea viivii no te Atua. I muri a'e i te parauraa i te reira, ua faaite te ao nei i te mau mea viivii atoa; te mau ohipa faufau a te Atua, mai te mâ. Te faariro nei te ao nei i te ino mai te maitai e te maitai mai te ino.
Te atâtaraa o te afata teata, o te afata teata ïa, Te haru nei te diabolo i te feruriraa e te oraraa o te taata, e ua ineine te ao nei i roto i to ratou mau feruriraa no te taeraa mai te aneti-Mesia.
Oia ho'i, E putuputuraa anei te afata teata no te mau diabolo? I teie nei, e nehenehe ta ' u e parau ma te aau taatoa: “AE!” ”
'Ia riro ei miti no te fenua’


