Eaha te parau no nia i te peu mahu?

Noa ' tu e rave rahi aimârôraa i roto i te ekalesia no nia i te peu mahu, ua papu maitai te Bible no nia i te peu mahu. E rave rahi o te uiui nei e e nehenehe anei te hoê kerisetiano e riro ei gay (te taatiraa i te pae tino), te farii ra anei te Atua i te peu mahu e te faaipoiporaa i te pae tino, e e tia anei ia fariihia te peu mahu i roto i te ekalesia aore ra aita? Te vai ra te mau ekalesia o te patoi nei i te peu mahu e o te ore e farii i te mau taata gay i roto i te ekalesia. Ia au i te Bible, te vai ra te mau ekalesia o te patoi ra i te peu mahu, tera râ, a farii i te mau taata gay e te mau transgender i roto i te ekalesia ma te mana'o e tatarahapa ratou. Te vai ra atoa te mau ekalesia o te farii nei i te peu mahu e o te farii nei i te mau taata gay, te mau taatiraa i te pae tino, e te feia transgender i roto i te ekalesia e te farii nei i to ratou oraraa gay. Te farii nei ratou i te feia taatiraa i te pae tino ia riro mai ei melo o te ekalesia e ia amui atu i roto i te amuiraa. Te haamaitai nei ratou i te mau hoa faaipoipo, Faatoro'a i te mau faaipoiporaa tane e te vahine e tae noa'tu i te faatoro'araa i te mau taata taatiraa i roto i te taviniraa. Teie râ, eaha te hinaaro o te Atua e eaha ta te Bible e parau ra no nia i te peu mahu?

Na huru kerisetiano e piti

No te pahono i te mau uiraa e nehenehe anei te hoê kerisetiano e riro ei taata taatiraa i te pae tino (gay) ia au i te Bibilia, e e ti'a anei i te hoê ekalesia ia farii i te mau taata faaipoipo e te mau taata faaipoipo, e mai te peu e e nehenehe te hoê taata taatiraa i te pae tino e faatoro'ahia i roto i te taviniraa, e ti'a ia tatou ia hi'o na mua i te auraa o te riroraa ei kerisetiano. No te mea e ere te mau taata atoa, o tei pii ia'na iho ei kerisetiano, e kerisetiano fanau-faahou-hia mau oia; te hoê taata ti'aturi e te pee ia Iesu Mesia.

E piti huru kerisetiano, te mau kerisetiano pae varua e te mau kerisetiano pae tino. E haamata tatou na roto i te mau kerisetiano o te tino.

Te mau Kerisetiano pae tino

Te arataihia ra te mau Kerisetiano pae tino e to ratou tino (te). To ratou mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o, Te feruri, hina'aro, Te mau nota, e te faatere nei te mau hinaaro i to ratou oraraa. Aita to ratou varua i faatia-faahou-hia mai te pohe mai, aore ra to ratou varua i faatiahia mai te pohe mai, tera râ, te auraro noa ra â ratou i te tino. Ua haapii mai te 'Tō'na’ aita oia i pohe i roto i te Mesia, Te ora noa ra râ ratou, e te faatere nei to ratou tino i to ratou oraraa.

E nehenehe ta ratou e rave i te ‘maitai’ (ha'api'i tāvana) Hōʻere, e ia hamani maitai, ānau, āfa'i, ma'ohi'ohi, te here i vetahi ê, e te haere i te fare pureraa, aita râ te reira e faaora ia ratou. E nehenehe ana'e ratou e faaorahia na roto i te faaroo e te faaauraa ia Iesu Mesia e To'na toto, e ia faaorahia ratou na roto i te peeraa i te Varua i roto i te hinaaro o te Atua.

Te mau kerisetiano fanau-faahou-hia

E arata'ihia te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia e te Varua. Ua bapetizohia ratou i roto i te Mesia e ua tanumia to ratou tino i roto i te Pō'i i roto i te pape e na roto i te bapetizoraa i te Varua Mo'a, ua faati'ahia mai to ratou varua i te pohe. Ua fanauhia ratou na roto i te Varua o te Atua e ua riro mai ratou ei mau tamarii na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine). Mai to ratou poheraa i te pae tino e to ratou riroraa mai i te pae varua, Eita ratou e pee faahou i te tino i roto i te hara e te ino, ei mau tamarii a te diabolo, e pee râ ratou i te Varua ei mau tamarii na te Atua i roto i te parau-ti'a e te here.

Ezekiela 11:19-20 A horo'a ia ratou hoê aau, e na'u e tuu i te hoê varua apî i roto ia outouE ere teie here i te here mai ta te ao nei e faaite ra. E ere teie here i te auraa ia faaore i te mau mea atoa, ia vaiiho e ia farii i te mau mea atoa, mai te peu. Tera râ, teie here, o te here mo'a ïa e te parau-ti'a a te Atua.

E haamata teie here parau-ti'a na roto i te hoê te here rahi i te Atua, Iesu, e te Varua Mo'a.

Te hinaaro nei te reira i te faaoaoa i te Atua, ia haapa'o, ia tavini Ia'na, e ia ora ia au i To'na hinaaro ōra'a, o te faahoho'a ra i To'na hinaaro e To'na natura e te parahi nei i roto i te mafatu o te mau mea hamanihia apî (Te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia).

Ia rave ana'e outou i To'na hinaaro e ia haere ana'e outou i roto i te mau faaueraa a te Parau, Te haere ra outou i roto i te here (a.o.. John 14:15).

Ia pohe ana'e outou i roto ia Iesu Mesia, e pohe outou i to outou ‘Tō'nahō'ē. To'na auraa ra, e tuu outou i to outou hinaaro, Te mau moemoeâ, Ō'opa, Te mau nota, Te mau mana'o, Te mau nota, Te mau nota, Te mau nota, e te tahi atu â.

Aita outou e ora faahou ra, ia Iesu Mesia râ, te parau, i roto i te oraraa. Ua riro mai outou ei farii. No reira, e faaapî outou i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, e tatara i te taata tahito e e ahu i te taata apî, tei hamanihia i te hoho'a o te Mesia.

Te vai noa ra te Varua Mo'a i roto i te hamaniraa apî

Te parahi nei te Varua Mo'a i roto i te mau mea hamanihia apî, o oia te Taata tamahanahana e te orometua haapii, e te faaite papû nei oia no ni'a ia Iesu, te parau. Te tuhaa morare o te ture a Mosesa, I teie nei, ua papa'ihia te huru e te hinaaro o te Atua i roto i te mafatu o te hamaniraa apî na roto i te parahiraa o te Varua Mo'a (a.o.. Ezekiela 11:19-21).

Te faaite nei te Varua Mo'a i te parau-ti'a o te Atua e te arata'i nei ia outou i roto i te mau parau mau atoa. Eita oia e haapii e e arata'i noa ia outou, tera râ, e faati'a atoa Oia e e a'o ia outou. No te mea mai te peu e e faaite te Varua Mo'a i te ao nei i te hara, E faaruru oia i te feia faaroo i te mau ohipa a te taata tahito no te tino, oia ho'i te hara. Eita te Varua Mo'a e nehenehe e arata'i i te taata i roto i te hara. No reira, mai te peu e e ora te taata i roto i te hara, Aita to ratou e Varua Mo'a i roto ia ratou e aita ratou e arata'ihia e Na'na, te arataihia ra râ ratou e to ratou tino hara.

Te feia o tei riro mai ei mea hamani apî, Eiaha e titauhia ia ho'i i te ture a Mosesa e a pee i te mau faaueraa e te mau peu atoa a te autahu'araa levi, ture (ture, ture, Te mau ture no te tamâraa, e tē vai atura.), e te mau ti'a. No te mea ua opuahia te Ture a Mosesa no te taata tahito no te pae tino, tei fanauhia i roto i te huero o Jacob (Iseraela).

Tera râ,, Aita te hinaaro o te Atua i taui. Ua riro te hinaaro o te Atua i roto i te Faufaa Tahito ei hinaaro o te Atua i roto i te Faufaa Apî. E hoê â te Parau a te Atua, ʻApaʻau, i teie nei, e a muri noa'tu. No reira, e mea papû Ta'na Parau, e e nehenehe ta outou e tiaturi i te Parau.

I roto i Ta'na Parau, Te faaite mai nei te Atua ia tatou i To'na hinaaro. Te faaite mai nei to'na Varua Mo'a i to'na hinaaro ia, ia haere tatou ia au i te Ta'na mau faaueraa (aita 11:19-20, 36:26-27).

Te mea ana'e o te tape'a ia outou ia rave i To'na hinaaro i roto i to outou oraraa, o to outou ïa feruriraa tino, te here i te ao nei, e te tino hara.

E ti'a ia outou ia rave i te hoê maitiraa no te Parau e aore râ, no te ao nei

Ia haere ana'e outou i muri a'e i te Varua, E haere outou i roto i To'na hinaaro; tatou. E taa ê noa te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te ao nei. E ere i te mea huru ê, no te mea e enemi te ao nei i te Atua. No reira, mai te mea e, e hinaaro outou e tavini ia Iesu, E ti'a ia outou ia rave i te hoê maitiraa, te hinaaro ra anei outou e tavini ia Iesu e ia haapa'o i te Parau, e aore râ, te hinaaro ra anei outou e tavini ia outou iho e ia haapa'o i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to outou tino hara e te ao nei (John 12:25).

Te vai ra te reira i roto i te ao nei, te anaana o te i'oa, e te mata o te mata, e te te'ōfa'i, E ere te Metua, te ao nei râ i te ao nei. (1 John 2:16)

Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau. No te mea e mea maitai te feruriraa o te opu i nia i te Atua: no te mea e ere te reira i te ture a te Atua, e aore râ, aita hoê a'e e ere i te mea. I muri iho, eita ta ratou e nehenehe e faaite i te Atua (Roma 8:7-8)

Ua parau Iesu, Na oia e here i to ' na oraraa; e o tei riri i to'na ora i teie nei ao, e tape'a ïa oia i te reira e tae roa'tu i te ora mure ore (John 12:25)

Ua riro anei o Iesu ei hoa no te mau taata o te huiraatiraAita teie mau parau e tuea ra e te mau parau a te mau Kerisetiano pae tino no teie tau, o te ora ra mai te ao nei e te farii nei i te hara. E parau ratou, Teie râ, ua farii Iesu i te feia hoo tao'a e te feia hara e ua amu oia e ratou. Ua riro oia ei Hoa no te feia hara.

Tera râ,, e'ā, o te faaohipa nei i teie mana'o, Tano ia, Eiaha e tai'o hau atu â, no te aha Iesu i amu ai e ratou.

Ua hinaaro te feia hoo tao'a e te feia hara e tatarahapa i to ratou oraraa ei taata hara.

Ua farerei ratou i te Parau mau, te Maramarama, e te ora: Iesu te Mesia, e aita oia i hinaaro e ora i te oraraa o te hoê taata hara (A tai'o atoa Ua riro anei o Iesu ei hoa no te mau huiraatira?).

Ua faaite te Varua Mo'a i roto ia Iesu i te feia hara i to ratou oraraa hara, e no reira, ua hinaaro ratou e tatarahapa.

Aita Iesu i farii i te hara. Aita roa'tu oia i parau, A tamau noa i te haere i roto i ta outou mau hara, maita'i. Aita! Eita roa ' tu Iesu e nehenehe e parau i te reira no te mea te auraa o te hara, o te orureraa hau ïa, te faaroo ore i te Atua, e te haapaoraa i te diabolo. E faaatea te hara ia outou i te Atua e e taamu ia outou i te diabolo(A tai'o atoa: Eaha te hara o te hara?).

Maoti i te amui atu i te feia hara e te farii i te hara mai ta te mau Kerisetiano hape e rave rahi e parau e e rave ra, Ua pii o Iesu i te feia hara ia tatarahapa e ua parau oia, Eiaha e hara faahou! (a.o.. Mataio 9:13, Mareko 1:14-15, Luka 5:29-32, John 5:14, Ā'ati'a 8:11).

E nehenehe anei te hamaniraa apî e haere i roto i te hara?

I to outou tatarahaparaa e to outou fanau-faahou-raa i roto i te Mesia, ua riro mai outou ei mea hamanihia apî e ua faaorahia outou i te mana o te pouri (i te poheraa o te tino) e te afairaahia i roto i te Basileia o te Atua (na roto i te ti'a-faahou-raa o te varua mai te pohe mai).

Eita outou e haere faahou i roto i te pouri mai ta outou i rave na mua ' tu, ia atea ê outou i te Atua, ia faaterehia e to outou feruriraa tino, e ia arataihia e te mau hinaaro hinaaro, e te mau hinaaro o to outou tino. Eiaha te hara e faatere ia outou, no te mea ua pohe outou no te hara i roto i te Mesia.

Te parahi nei te Varua Mo'a i roto ia outou, e te arata'ihia ra outou e To'na hinaaro, o te faaite ra i te hinaaro o te Atua.

E nehenehe anei te hoê taata e fanauhia e e faatupu i te mau mana'o taatiraa i te pae tino?

Ua fanauhia te mau taata atoa i ni'a i te fenua nei i roto i te ino e ua hara ratou. Ua fanauhia te mau taata atoa i roto i te hoê (ōtahi) te topa e te faataa - ê - raa i te Atua. Aita hoê a'e. E mea tino te mau taata atoa, e te vai ra to ratou natura ino e te hara e te huru o te diabolo, o te orure hau i te Atua e i Ta ' na Parau e o te patoi i To ' na hinaaro. E metua tane oia no te feia hara (to te topa-piti).

No reira, te mau taata atoa, O vai tei fanauhia i nia i te fenua nei i nia i te fenua nei, e ti'a ia riro mai Ta'na atu ia faaorahia e ia ora i roto i te tahoêraa e te Atua..

Mai te mea e, e mea ti'a noa te taata e e arata'ihia ratou e te (Ti'aturi) iri, te faatere nei te mau mana o te pouri i te oraraa o te taata. To ratou hinaaro, Te mau mana'o, e te faaûruhia ra e te faaterehia ra te mau mana'o o te tino e te mau mana demoni. Te faatere nei ratou i roto i te oraraa o te feia hara atoa.

E tano atoa te reira no te mau mana'o taatiraa i te pae tino o te faatupuhia e te hoê varua hinaaro ino e te ino.

Ia hi'o ana'e outou i te hoho'a gay; te te'ote'o gay, mau ve'a gay, mau pahi gay, Te mau pehe gay, te ohipa faaanaanataeraa, Fa'atere, e tē vai atura., te mau faaheporaa, sex, e te vai ra te ino. Ua î roa te reira i te mau parau taatiraa e te mau parau taatiraa. E faatumu te mau mea atoa i nia i te taatiraa i te pae tino e te mau peu mahu.

I teie nei, Aita e hi'oraa e mea nahea e afea teie varua i tomo mai ai. No ni'a noa i te faati'araa i te taata. Mai te mea… te hinaaro nei taua taata ra ia faati'amâhia.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te peu mahu e eaha te hinaaro o te Atua no nia i te mau taairaa i rotopu i te tane e te vahine?

I teie nei, Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te peu mahu?? Eaha te hinaaro o te Atua no ni'a i te mau taairaa e te mau taata faaipoipo? Te farii ra anei te Atua i te peu mahu, ia au i te Bibilia?

Ua faaea te mau tamarii a Hama i Sodoma e i Gomora

E ere te peu mahu i te hoê mea o teie tau, mai ta tatou e taio ra i roto i te Bible. I roto i te Buka matamua o te Bible, i, te taio nei tatou no nia i te taatiraa i te pae tino, e tae noa ' tu te taatiraa i te pae tino e te hoê taata hoê â tane aore ra vahine (Fa'aterehia).I te taime matamua, te taio nei tatou i roto i te Bible no nia i te peu mahu e te taatiraa i te pae tino i te mau tane, i roto i te Genese pene 19, i te oire no Sodoma. Teie te hoê o te mau tumu, no te aha Sodoma e Gomora e te mau oire e haaati ra ia raua, ua vavahi - roa - hia. Te papa'i nei au e ‘te hoê o te mau tumu’, no te mea e ere teie ohipa faufau ta ratou i rave i mua i te Fatu te Atua ana'e te tumu i haamouhia ai o Sodoma e o Gomora, E hi'opoahia râ te reira i muri iho.

Ua fanauhia te feia no Sodoma e no Gomora e te mau oire haaati ra i te huaai o Hama, te tamaiti a Noa. Ua faainohia o Ham e Noa no te mea ua ite o Ham i te taata ore o to ' na metua tane e ua faaara oia i to ' na mau taeae. I muri noa ' ' e, ua rave to ' na mau taeae i te hoê ahu, ua tomo atura i roto i te fare ie o to ratou metua tane, ma te tapo'i i to ratou metua tane ma te hi'o ore i to ' na ahu taata ore. Ua ite ratou e mea hape ia hi'o i to ' na ahu taata ore, Aita â ratou i farii i te ture a Mosesa. (i 9:21-25).

Ma te haamana'o i te reira, te ite ra outou e ua vai a'ena te ino e te viivii i te pae taatiraa i roto i te huaai e te reni toto o Ham. Maoti i te ore e haapao maitai, Ua hi'o o Ham i te ahu taata ore o to'na metua tane, tei taoto i roto i to'na fare ie. No reira, ua faainohia te huaai o Hama.

Ua tamau noa teie ino i te hoê u'i i te tahi atu u'i. No te mea te huaai o Ham, o tei ora i Sodoma e i Gomora, e feia ino e te hara i mua i te Fatu (i 13:13).

Ua ora te mau tamarii a Hama ma te teoteo, ua î ratou i te faraoa, ua faateitei ratou e ua rave i te mau ohipa faufau

E feia hara ratou; ua ora ratou ma te te'ote'o, te î i te faraoa, e te vai ra te rahi o te haapa'o ore i roto ia ratou. Aita ratou i haapuai i te rima o te feia veve e te veve. Ua faateitei te mau tamarii a Hama e ua rave ratou i te ohipa faufau i mua i te Fatu (Ezekiela 16:48-50).

Ua riro taua mau ohipa faufau ra: te viivii i te pae taatiraa e te haamoriraa idolo, mai te mau nunaa etene i ora i roto i te taatiraa i te pae tino viivii e te haamoriraa idolo. No te mea, ia tai'o ana'e outou i te mau Buka a Levitiko e te Deuteronomi e ia hi'o ana'e outou eaha te mau ohipa faufau no te Fatu, te mau ohipa faufau i faahitihia:

  • Te viivii i te pae taatiraa (Eiaha e taoto i te taata mai te vahine ra (Fa'aterehia), Eiaha e taoto e te hoê noa'e animala, Eiaha e taoto e te vahine o te taata tapiri, Eiaha e taoto i te taata e te vahine (e toru taata/bi-taata), e tē vai atura.),
  • Te faatupuraa ia ' na i te riri i te mau atua ê,
  • A arata'i i ta ratou mau tamaroa e ta ratou mau tamahine na roto i te auahi,
  • A faaohipa i te tahu, e aore râ, te hoê taata mata'ita'i i te mau tau, e aore râ, te hoê taata maere, e aore râ, te hoê vahine maere, e aore râ, te hoê taata maere, e aore râ, te hoê taata a'o e te mau varua matauhia, e aore râ, te hoê taata tahutahu, e aore râ, te hoê taata pohe, e te tahi atu â.

Ua riro te ta'i rahi no te mau hara a Sodoma e a Gomora. Ua ino roa ta ratou hara. Ua faaroo te Fatu i te ta'i e ua haere mai oia e hi'o i te ta'i, no te ite e, e mea ino anei ratou.

Ua taoto te mau tane i te mau tane i Sodoma

i roto i te Genese 19, ua taio matou e na tane e piti, ua haere atu na melahi e piti a te Fatu e o Lota i to'na fare. Hou ratou a taoto ai, e ere i te mea iti roa, te mau tane atoa râ no Sodoma, te apî e te paari, ua haaati te fare o Lota. Ua ti'a ratou paatoa i mua i te fare o Lota e ua pii: Ihea te mau tane i haere mai ia oe i teie po? A afa'i mai ia ratou ia tatou, ia ite tatou ia ratou” ” (i 19:5)

Ua haere atura o Lota i rapae i te uputa, e ua opani i te uputa i muri ia ' na, Ua parau: “Te ani nei au ia outou, te mau taea'e, Eiaha e rave i te ohipa ino. Inaha, E piti ta'u mau tamahine aita i matau i te taata; vaiiho mai ia'u, Te ani nei au ia outou, A afa'i mai ia ratou ia outou, e rave outou ia ratou mai ta outou e mana'o ra: eiaha râ e rave i te hoê mea i teie mau taata; no te mea ho'i e, no reira ratou i haere mai ai i raro a'e i te mǎrû o to'u fare”.

Aita râ te mau taata no Sodoma i faaroo ia Lota. Ua faaue atu ratou ia ratou ia ti'a i muri e ua parau faahou, Ua haere mai teie taata no te faaea, e e ti'a ia'na ia riro ei haava: E rave matou i te ino roa'tu ia oe i teie nei, maori râ ia ratou.

Ua faahepo ratou i taua taata ra, e tae noa ' tu o Lot, e ua haafatata mai oia e vavahi i te uputa. Teie râ, ua toro atura raua i to raua rima, ua huti atura ia Lota i roto i te fare, e ua opani i te uputa. Ua haapohe ratou i te mau tane i mua i te uputa o te fare ma te matapo, te iti e te rahi, ua rohirohi roa ratou no te imi i te uputa.

I te po'ipo'i a'e, te mau tane, Nōna, Ua parau ta'na vahine o te vahine., e ua faaru'e ta'na mau tamahine ia Sodoma. Na ua faaû maira te Fatu i te auahi e te pape no te ra'i mai i ni'a ia Sodoma e ia Gomora. Ua vavahi atura te Atua i taua mau oire ra, te vahi papu atoa, te feia atoa e parahi ra i taua mau oire ra, e te mau mea atoa i tupu i nia i te repo (i 19:5-25)

E nehenehe tatou e faaoti na roto i te Bible, e mea ino roa teie mau taata ino no Sodoma e ua haere ratou i roto i te taatiraa i te pae tino, e tae noa'tu i te peu mahu. Ua taoto te mau tane i te mau tane.

Te vai ra te feia poro, o te parau ra e mea matauhia no te tahi mau nunaa ia haamau i te mau ‘taata ê’ i roto i te oire ma te faaohipa i te taatiraa i te pae tino. Teie râ, mai te peu e e ere te reira i te huru, No te aha râ o Lota i horoa ' i i ta ' na mau tamahine ia raua?

Te tahi atu mana'o o te feia poro, o te hinaaro noa ïa te mau tane no Sodoma e ite i na taata e piti na roto i te paraparauraa. Teie râ,, mai te peu e e tupu te reira, No te aha râ o Lota i horoa ' i i ta ' na mau tamahine ia raua? No te mea ua matau a'ena raua i ta ' na mau tamahine. Aita ratou i ite i ta'na mau tamahine i te pae taatiraa. No reira, e nehenehe tatou e faaoti e ua hinaaro teie na taata e taoto e na taata e piti a te Atua.

E mea miimii te mau tane no Sodoma e no Gomora, te ino, te mau taata nounou, o tei ora i muri a'e i te (Te viivii ore i te pae no te) te mau mea e te mau hinaaro o to ratou tino. Aita ta ratou e opaniraa no nia i te taatiraa i te pae tino, e tae noa'tu i te taatiraa i te pae tino e te tahi atu mau tane.

Te piti o Sodoma, o Gibea ïa

I roto i te Bible, e ere o Sodoma ana'e te oire i reira te peu mahu e te hinaaro nei te mau tane i te taoto e te mau tane. Ua tupu te hoê â ohipa i te fenua no Beniamina e rave rahi matahiti i muri mai, i roto te hoê oire. Ua faatupu te reira i te mau faahopearaa ino i nia i te nunaa o Beniamina.

Ua hinaaro te mau taata no Gibea e taoto e te hoê Levi, o tei faaea i Gibea, i roto i te fare o te hoê taata ruhiruhia.

Ua haere teie Levi e ta ' na tavini e ta ' na vahine iti. I te ahiahi, te mau tane no Gibea, te mau tamarii a Belial, Ua haaatihia te fare e ua tairi i te uputa. Ua faaue atu ratou i te taata ruhiruhia ia afai mai i te Levi, ia ite ratou ia ' na (te taatiraa i te pae tino). Tera râ,, Ua horoa râ te taata ruhiruhia i ta ' na tamahine e te vahine iti a te Levi.

Teie râ, aita na tane i faaroo ia ' na e ua hinaaro ratou i te Levi. I muri iho, ua rave te Levi i ta ' na vahine iti e ua afai atu ia ' na ia ratou. Eaha ta te mau taata no Gibea i rave, Ua paraparau anei ratou ia'na no te ite ia'na? Aita, Ua hamani ino te mau tane no Gibea ia ' na i te pae taatiraa i te taatoaraa o te po. I te po'ipo'i, ua vaiiho maira ratou ia'na ia haere, e ua topa oia i mua i te uputa o te fare o te taata ruhiruhia e ua pohe (Te mau Haava 19:11-29).

E taata ino te nunaa Beniamina, no te mea ua faarue ratou i te Atua e Ta ' na Ture e ua rave i teie mau ohipa faufau. Ei faahopearaa no to ratou ino, fatata te taatoaraa o te huiraatira o Beniamina i taparahi - pohe - hia e te tahi atu mau opu no Iseraela.

Ua faaue te Atua i To ' na nunaa ia tamâ i te mau ino atoa i ropu ia ratou.

Ua ite te Atua i te mau faahopearaa mai te peu e e farii ratou i te ino, eiaha râ e faaore i te ino.

Ua ite Oia e, i te pae hopea e roohia To'na nunaa atoa i te ino, e e rave rahi atu â mau opu no Iseraela o te faaru'e ia'na. Ua titauhia ia ratou ia faaore i te ino no taua tumu ra (te ino) o Beniamina i rotopu ia ratou.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mau Sodoma?

I roto i te 1 Te mau Kingi 14:22-24, te tai'o nei tatou e, ua rave o Iuda i te mea ino i mua i te Fatu e ua faatupu i to'na riri na roto i ta ratou mau hara. Ua rave te mau sodomites i te fenua Iuda i te mau ohipa faufau atoa a te mau nunaa (e tae noa'tu i te peu mahu; te mau tane e taoto ra i te mau tane).

I roto i te 1 Te mau Kingi 15:11-12, te tai'o nei tatou e, ua rave te arii Asa i te mea parau-ti'a i mua i te Fatu. Ua afai oia i te mau sodomite i te fenua e ua vavahi i te mau idolo atoa, ta to'na mau metua i hamani.

Te peu mahu i roto i te hiero o te Fatu

I roto i te 2 Te mau Kingi 23:7, te tai'o nei tatou no ni'a i te arii Iosia e mea nahea to'na tai'oraa i te mau faaueraa a te Fatu i roto i te fare o te Fatu, i mua i te taata atoa. I piha'i iho i te nunaa, ua fafau oia i te hoê fafauraa i mua i te Fatu, ia pee i te Fatu e ia haapa'o i Ta'na mau faaueraa, Ta ' na mau titauraa, To'na mau iteraa papû, ma to ratou aau e to ratou varua atoa.

Ua rave o Iosia i te mea parau-ti'a i mua i te Fatu. Ua vavahi oia i te mau fare o te mau sodomites i rotopu i te tahi atu mau fare, i roto i te Fare o te Fatu (Te huriraa Bibilia mau a te mau Youngs).

Te ite ra outou, i taua taime ra, Ua vai a'ena te mau sodomite i roto i te Fare o te Fatu. Ua tupu a'ena te peu mahu i roto i te Fare o te Fatu.

Ia au i te Bible, e ohipa anei te peu mahu i teie anotau?

No reira, te aimârôraa, “Ua riro te peu mahu ei mea o teie tau, e e ti'a ia tatou ia farii i te reira” o te hoê ïa haavare rahi a te diabolo! Mai ta tatou e taio ra i roto i te Bible, e ere te peu mahu i te hoê mea o teie tau, ua vai noa te reira i reira.

Ua fariihia te peu mahu e tae roa ' tu i te taime a tia mai ai te hoê taata, i roto i teie tupuraa, te arii Josia, o tei tavini i te Fatu ma to'na aau e to'na aau, e ua haere i roto i te hinaaro o te Atua, na roto ia ' na i te faaore i teie mau ohipa faufau atoa, e tae noa'tu i te taatiraa i te pae tino, Fa'aterehia, no roto mai i to'na nunaa e te Fare o te Fatu.

I roto i te Bible, te taio nei tatou e, i to To'na nunaa faaru'eraa i te Atua e te faaru'eraa i ta'na mau parau, ua haamata ratou i te ora mai te ao nei; te mau etene i roto i te ino, Te mau mana'o tauturu no te, e te peu viivii i te pae taatiraa e te raveraa i te mau ohipa faufau a te feia etene.

I te taime noa a faarue ai te taata i te Atua e a faarue ai i ta ' na mau parau, te ino, ua maraa te hara e te ino i nia i te fenua. E te ite nei tatou i te reira i te tupu i nia i te ao nei i teie mahana.

Te tau selfie

Te ora nei tatou i roto i te hoê tau, i reira te taata e parahi ai i ni'a i te terono eiaha râ ia Iesu. E mea iti roa te taata, o te riri mau nei i te hara e te ino e te pohe nei i te tino (pohe ia ‘oe iho’). No reira, e rave rahi Kerisetiano o te tapea nei i te pae tino e te haere noa ra i nia i te tino mai te au i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino hara.

E rave rahi o te mana'o nei e te faaoaoa nei ratou i te Atua, te parau mau râ, te ora nei ratou ia au i te hinaaro o te diabolo e horo'a i te mana ia'na.

Te here nei ratou i te ao nei e te mau ohipa a te tino, e te hinaaro nei ratou e ora mai te ao nei. No reira, e taui ratou i te mau parau i roto i te Bible e e faaafaro i te reira ia au i te ao nei e te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to ratou tino, ia tano te mau parau a te Atua i roto i to ratou oraraa.

Te tiaturi nei ratou i te parau patoi e porohia ra, ia nehenehe ia ratou ia ora mai ta ratou e hinaaro ma te parihia ore e te Parau no ni'a i to ratou haereraa hara.

E e rave rahi o te ora nei i roto i te mau haavare a te diabolo, o te here nei i te faaino i te Parau a te Atua. E, ua aravihi oia i te faaino i te parau a te Atua! Ei hi'oraa, a hi'o na i te medebara, i reira te diabolo faahemaraa ia Iesu me te parau roroa.

Eaha ta te Bible e parau ra i roto i te Ture a Mosesa no nia i te peu mahu?

Ua faaora te Atua i To'na nunaa mai roto mai i te faatîtîraa a Pharao, ua arata'i atura ia ratou i Aiphiti e ua arata'i atura ia ratou i roto i te medebara. Ua faataa ê Oia i To'na nunaa i te ao nei, e i teie nei, ua haere atu Oia e To'na nunaa i te fenua fafauhia. I roto i ta ratou tere, Ua faaite te Atua i To'na aau e to'na hinaaro i To'na nunaa na roto i te horo'araa i ta'na ture ia Mosesa. No te mea aita te taata pae tino i nehenehe e taa i te vahi pae varua, no te mea ua pohe noa â te varua (no te hara a Adamu (A tai'o atoa: Te aroraa i roto i te faaapu).

A haamana'o e e hoê â te Atua, ʻApaʻau, i teie nei, e a muri noa'tu. Eita roa'tu to'na hinaaro e to'na natura e taui.

Na mua a'e i te ture a Mosesa, Ua faaite a'ena te Atua (a.o.. na roto i te pape pue i roto i te Tau mahana i muri iho, e te haamouraa o Sodoma e o Gomora) e aita te Atua i farii i te ino, aio, te māuruuru, e te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino (e tae noa'tu i te taatiraa i te pae tino). Aita te Atua i farii e i farii ia ratou.

E rave rahi mau nunaa Etene o tei rave i te mau peu taatiraa e o tei ora i roto i te peu taatiraa viivii. Tera râ, aita te Fatu o te mau Fatu i hinaaro ia viivii To'na nunaa na roto i teie mau ohipa faufau. Ua hinaaro oia i te hoê nunaa mo'a e te viivii ore, o tei tapea ia ratou iho i teie mau ohipa faufau. Ua hinaaro oia i te hoê nunaa mo'a, tei here Ia'na, tei haapa'o i ta'na mau faaueraa, e tei haere i ni'a i ta'na mau faaueraa eiaha râ i te mau faaueraa a te mau taata ê e to ratou mau atua.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te peu mahu i roto i te Faufaa Tahito?

I roto i te Levi 18, te taio nei tatou no nia i te mau ture morare i te pae taatiraa. Ua paraparau te Atua ia Mosesa e ua faaue ia'na ia faaite i to'na nunaa, e riro Oia ei Atua no ratou, e ia ora ratou ia au i Ta'na mau faaueraa e To'na hinaaro, eiaha râ i pee i te feia Aiphiti, aita atoa te feia e parahi ra i Kanaana (faatō, Te ao).

Ua haere mai ratou mai Aiphiti mai, e i teie nei, ua titauhia To'na nunaa ia taui (faaapîhia) i roto i to ratou feruriraa, hou ratou a tomo ai i roto i te fenua tei fafauhia. E tia ia ratou ia ineine, ia ore ratou ia haere mai te feia etene, ia haere râ ratou i roto i te hinaaro o te Fatu, ei nunaa mo'a.

Te mau irava Bibilia no nia i te peu mahu

Ua haere ratou i Kanaana, i reira te huaai o Hama i ora ai, e te vahi i reira Sodoma e Gomora i vavahihia ' i. Ua vavahi - roa - hia Sodoma e Gomora, tera râ, e mea ino noa â te nunaa Kanaana e te ora ra ratou i roto i te hara. No te mea e, mai te tahi atu, Eita te Fatu e horo'a i To'na nunaa i te mau ture morare i te pae taatiraa.

E rave rahi taime to te Fatu faaueraa i To'na nunaa, ia haapa'o i Ta'na mau faaueraa, e ia haapa'o noa Ia'na, ia ora ratou. Te taio nei tatou i roto i te Levitiko 18:6-23 no nia i te mau ohipa hara a te feia etene, Aita Oia i hinaaro e ia pee To'na nunaa i taua mau peu ra.

I te tahi a'e 22 te taio nei tatou no nia i te taatiraa i te pae tino i rotopu e piti taata hoê â tane:

Eiaha oe e taoto i piha'i iho i te taata, mai te vahine: E mea faufau te reira

Ua papa'ihia te reira i reira: te mau etene, Ua taoto atoa te feia e ora ra i te fenua no Kanaana i te mau taatiraa i te pae tino. Aita râ te Fatu i hinaaro i To'na nunaa, o te hoê ïa nunaa mo'a, ia viivii na roto i teie mau ohipa viivii.

Eiaha e faaino ia outou iho i roto i te hoê a'e o teie mau mea: no te mea ho'i e, ua viivii te mau nunaa atoa ta'u e pei atu i mua ia outou: E ua viivii te fenua: no reira, e faautu'a vau i to'na hara i ni'a ia'na, e te ruai nei te fenua i to ' na mau taata. Na reira, e haapa'o outou i ta'u mau faaueraa e ta'u mau haavaraa, e eiaha e rave i te hoê a'e o teie mau ohipa faufau; e ere atoa no to oe iho nunaa, e aore râ, te hoê taata ê e parahi ra i rotopu ia outou: (No te mea ho'i e, ua rave te mau taata o te fenua i teie mau ohipa faufau atoa, i mua ia outou, e ua viivii te fenua;) Eiaha atoa te fenua ia faarue ia outou, Ia faaino ana'e outou i te reira, mai ta'na i faaru'e i te mau nunaa i mua ia outou.

No te mea o te rave i te hoê o teie mau ohipa faufau, e vavahi - ê - hia atoa te mau varua o te rave i te reira i rotopu i to ratou nunaa. Na reira, e haapa'o outou i ta'u faanahoraa, ia ore outou ia rave i te hoê noa'e o teie mau peu faufau, tei ravehia i mua ia outou, e ia ore outou ia viivii ia outou iho i reira:O vau te Fatu (Ture 18:24-30)

E i roto i te Levitiko pene 20:

Ia taoto atoa te hoê taata i pihai iho i te huitaata nei, mai ta'na e taoto ra i te hoê vahine, Ua rave raua toopiti i te hoê ohipa faufau: E haapohe mau â ratou; E tuuhia to ratou toto i nia ia ratou (Ture 20:13)

I roto i te Deuteronomi 23:17 ua papaihia e:

Eiaha te tamahine a Iseraela e faaturi, aita atoa te hoê sodomite no te mau tamarii a Iseraela

Te hinaaro nei te Atua i te hoê nunaa mo'a

Te mau taata atoa, vai ra; fanauhia, no te nunaa o te Atua. No'na ratou, no te mea ua riro mai Oia ei Metua no ratou na roto ia Iesu Mesia. Ua fanauhia ratou na roto i To'na Varua. Aita oia e hinaaro i ta'na tamaiti e aore râ, ta'na tamahine ia ora mai te ao nei. Ua haamo'a Oia ia tatou, e ua faariro oia ia tatou ei taata mo'a e te parau-ti'a, na roto i te toto o Iesu. Ua fanauhia tatou na roto i To'na Varua, Te ora nei to'na huero i roto ia tatou, no reira, te hinaaro nei Oia e ia paari mai tatou, e ia haere e ia ora mai Ta'na tamaiti, mai Ta'na Tamaiti o Iesu.

sanctification is the will of GodTe hinaaro nei Oia e ia ora tatou ei mau tamarii no To'na Basileia, e eiaha e ora mai te ao nei; te mau tamarii a te Basileia o te pouri (te mau tamarii a te diabolo). Te hinaaro nei Oia e ia ora tatou ia au i To'na hinaaro, ia faaoaoa tatou Ia'na.

No reira, te hinaaro nei Oia e ia tatara tatou i te mau mea atoa i roto i to tatou oraraa, o te orure hau Ia'na e o te pato'i i To'na hinaaro.

Te hara, o te faaroo ore ïa i te Atua. No reira, e hara atoa te riroraa ei taata taatiraa i te pae tino.

Te itehia ra te Atua i roto i ta ' na Parau, Eita te Atua e nehenehe e maramarama a'e. Ia parau ana'e te Atua i roto i te Bible e ua riro te peu mahu ei mea faufau ia ' na, te auraa ra, e mea faufau ore te peu mahu i mua i te Atua.

Eita roa ' tu te Atua e farii i te peu mahu e aore râ, e faaore i te peu mahu, noa ' tu eaha ta te taata e parau.

Eita roa ' tu Iesu e farii i te peu mahu. No te mea hoi e hoê ana'e o Iesu e te Metua. Ua faaite Iesu i te mau parau a To'na Metua e ua rave i Ta'na mau ohipa. Ua faatere te hinaaro o te Metua i roto i te oraraa o Iesu.

Ua pohe Iesu no te huitaata nei e ua amo i te mau hara atoa e te mau ino atoa o te ao nei, i ni'a Ia'na iho. No reira, Ia mea, o te ti'aturi Ia'na e o te tatarahapa, E faaora - faahou - hia ratou i te faautuaraa a te hara e te pohe.

Ua farii outou i te mana atoa ia'na no te pato'i i te hara e no te parau e, ‘Aita’, eiaha râ e vaiiho i te ta'i o to outou tino. Mai te mea e, e ora outou i muri a'e i te Varua e aita outou e tuu i te faahemaraa, E haere outou i roto i te mo'araa e te parau-ti'a. e te Atua.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te peu mahu i roto i te Faufaa Apî?

Te taio atoa nei tatou no nia i te peu mahu i roto i te Faufaa Apî (Roma, Korinetia, e o Timoteo). I roto i te pene matamua o te Buka a Roma, te taio nei tatou no nia i te mau tane e taoto ra i te mau tane, e te mau vahine o te taoto ra i te mau vahine. No reira, i taua anotau ra, Ia au i te Bible, te vai ra atoa te peu mahu i rotopu i te nunaa.<

Ua horoa o Paula i te tumu i muri nei, no te aha ratou i rave ai i teie mau mea. Ua parau oia e:

No te mea i to ratou iteraa i te Atua, aita ratou i faahanahana Ia'na mai te Atua, aita atoa ratou i mauruuru; ua riro râ ratou ei mea faufaa ore i roto i to ratou mau mana'o, e ua pouri to ratou aau maamaa. Te faaiteraa ia ratou iho e mea paari, ua riro mai ratou ei feia maamaa, E ua taui i te hanahana o te Atua parari ore ei hoho'a i hamanihia mai te taata parari ore, e te mau manu, e e maha animala avae, e te mau mea totoro.

No reira, ua vaiiho mai te Atua ia ratou i roto i te viivii na roto i te mau hinaaro o to ratou iho aau, no te faaino i to ratou iho tino: Na vai i taui i te parau mau o te Atua ei haavare, e ua haamori e ua tavini oia i te mau mea ora hau atu i te Poiete, tei haamaitaihia e a muri noa'tu. mā'ea'ea. No teie tumu, ua faarue te Atua ia ratou i roto i te mau hinaaro ino:no te mea ho'i e, ua taui atoa ta ratou mau vahine i te faaohiparaa natura i te mea e pato'i ra i te natura: E mai te reira atoa te mau tane, ma te faarue i te faaohiparaa mau i te vahine, ua auahi ratou i roto i to ratou hinaaro te tahi i te tahi; te mau tane e te mau tane o te rave ra i te ohipa ino, e te fariiraa i roto ia ratou iho i taua faaho'iraa ra no ta ratou hape.

E noa ' tu e aita ratou i hinaaro e tapea i te Atua i roto i to ratou ite, Ua horo'a te Atua ia ratou ia te hoê feruriraa ino, ia rave i te mau mea e ere i te mea ohie (Roma 1:21-28)

Eita te feia parau-ti'a ore e fana'o i te Basileia o te Atua

Aita anei outou i ite e eita te feia parau-ti'a ore e fana'o i te basileia o te Atua? Eiaha te tahi mau mea: Aita e orometua haapii, te tahi mau, ōfa'i, aita e atoa ', e aore râ, te feia hamani ino ia ratou iho, E toru ahuru ma'iti; Maita'i, aore râ,, hi'o, e 'a, e'a, E fana'o ratou i te basileia o te Atua (1 Korinetia 6:9-11)

Eita te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia e haere i roto i te hara

Ua pohe te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia i roto i te tino e eita ratou e rave faahou i te mau ohipa a te tino. Ua faarirohia ratou ei feia mo'a e ei feia parau-ti'a i roto i te Mesia na roto i To'na toto. Ua farii ratou i te huru o te Atua na roto i te parahiraa o te Varua Mo'a. No reira, e haere ratou i roto i te mo'araa e te parau-ti'a.

Ta'u, aita te ture i haamauhia no te hoê taata parau-ti'a, no te feia ino râ e te faaroo ore, no te feia paieti ore e no te feia hara, no te mea viivii e te viivii, no te feia taparahi i te mau metua tane e te feia taparahi i te mau metua vahine, no te mau mans layers No te mau taata faaturi, no te feia e faaino ra ia ratou iho e te huitaata nei, no te feia eiâ, no te feia haavare, no te feia haavare, e mai te mea e, te vai ra te tahi atu mea o te pato'i i te haapiiraa maitai (1 Ati 1:9-10)

Teie ta te Bible e parau ra no nia i te peu mahu. Mai te mea e, e hinaaro mau outou A pee ia Iesu e ua ineine outou no te horo'a i to outou iho ora, te farii nei outou i te haapiiraa maitai a Iesu Mesia; te parau, mai te parau mau. Noa ' tu e te patoi ra te parau mau o te Parau a te Atua i te mau mana'o, a'au, e te mau parau o te ao nei e te pato'i nei i to outou mau mana'o pae tino, te moni.

Te Bible, te parau a te Atua, e mea ti'a ia riro te reira ei mana teitei roa'e i roto i te oraraa o te hoê kerisetiano fanau-faahou-hia, eiaha râ i te mau mana'o o te taata, a'au, ite, e te mau parau.

Ua riro te peu mahu ei ohipa a te tino e tia ia faaorehia.

Te pee nei te hoê hamaniraa apî i te Varua ma te parau-ti'a

Ua fanauhia te mau taata atoa ei taata hara i roto i te hara e te ino. Mai te mea e, aita outou e faaho'i-faahou-hia mai, E vai noa outou ei taata hara, e pee outou i te tino, e rave i te mau ohipa a te tino, e e ora i roto i te hara e te ino.

Ia fanau-faahou-hia outou e ia riro mai outou ei mea hamanihia apî i roto ia Iesu Mesia (ua fanauhia oia i te pape e te Varua), E haere outou i muri i te Varua ma te parau-ti'a e e faaoaoa i te Atua.

E tatara te taata apî i te taata tahito (A tuu i raro i te mau ohipa a te tino) e ia ahu i te taata apî i roto i te mana o te Varua Mo'a (A tai'o atoa: I te va'uraa o te mahana, te mahana o te hamaniraa apî).

Te hopea o te mau mahana hopea

I te mau mahana hopea o te mau tau hopea, E ora te nunaa mai te mau mahana o Noa, e mai Sodoma e Gomora. Te ora nei tatou i taua anotau ra, i reira te taata e faaruru rahi ai i to ratou oraraa i te mau mahana atoa e e rave rahi mau ohipa faufau e tupu ai. Te faatumu nei te ao nei i ni'a i te moni, mana, e te taatiraa i te pae tino.

A hi'o na e haaati ra ia outou e e ite outou i te maraaraa o te peu taatiraa i roto i teie nei ao, e e ino noa ' tu â te reira.

Te mau tapao o te mau mahana o NoaAita e ture, E fariihia te mau mea atoa, e e haere te mau ekalesia i te ao nei.

E rave rahi ekalesia o te farii nei e o te farii nei i te peu mahu, eiaha râ e haapii, e te haapiiraa ia ratou i roto i te haapiiraa tumu maitai o te Parau a te Atua.

Eiaha te mau ekalesia e faaruru ia ratou i ta ratou mau ohipa hara (te ohipa a te tino), ia nehenehe ia ratou ia tatarahapa e ia fariu ê i to ratou mau e'a ino, ia fanau-faahou-hia i roto i te Mesia e ia faaorahia.

Aita ratou e haapii nei ia ratou i te e'a no te faaoraraa e te faaauraa e no te tauturu ia ratou ia faaora ia ratou e ia riro ei pĭpĭ ia ratou.

Aita, te farii râ ratou i te peu mahu. E na roto i te haereraa i roto te hoê here haavare e te vaiihoraa i te hara i roto i te ekalesia, e tae noa'tu i te peu mahu, E tono oioi ratou ia ratou i te hade (A tai'o atoa: Te oaoa nei au i to'u mau mana'o)

Tau'a'a, Eiaha e taata ia mana'o: ia ' na, e mea tia roa ia ' na ia parau e, e mea parau-ti'a, Noa'tu e, e mea parau-ti'a. Oia mau, ua riro taua hara ra ei diabolo; no te hara a te diabolo mai te omuaraa mai â. No teie tumu, ua faaitehia mai te Tamaiti a te Atua, e nehenehe Oia e haamou i te mau ohipa a te diabolo. Ua fanauhia te Atua i roto i te Atua e ere i te mea hara; no To'na huero i roto ia'na: eita e nehenehe e hara., no te mea ua fanauhia oia i te Atua (1 John 3:7-10)

Te piiraa ia tatarahapa

Ia tatarahapa tatou i te hara e ia faaore i te mau mea viivii atoa i rotopu ia tatou. Ia ora tatou ia au i te hinaaro o te Atua e ia haapa'o i Ta'na mau faaueraa. Ia faaoaoa tatou Ia'na, e a faaite Ia'na e, te here mau nei tatou Ia'na. Ia auraro tatou i te Atua e ia haere i roto i To'na here parau-ti'a na roto i te horo'araa i to tatou ora, te haapa'oraa i Ta'na mau parau, e te raveraa i To'na hinaaro i roto i to tatou oraraa.

Mai te peu e e aroraa outou i te mau mana'o taatiraa i te pae tino, Te vai ra te hoê rave'a no te faaru'e! O Iesu Mesia To'na i'oa, e e nehenehe ta'na e faati'amâ ia outou!

Ia au i to outou mana'o, ānaina'i faahou, e a faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, E taui to outou oraraa. Eiaha to outou tino hara ia faatere ia outou (Te mau mana'o, Te mau nota, Te mau nota, Te mau nota, e tē vai atura.) e faaterehia râ outou e te Varua.

Ua faaûruhia te peu mahu i nia i te mau mana'o, e mea haavare e te faaterehia ra e te mau varua o te pouri. O Iesu Mesia ana'e te O Iesu Mesia, Na vai e nehenehe e faaora ia outou i teie mau mana'o hinaaro ino. Na roto ana'e i te i'oa o Iesu, E faaru'e teie varua hinaaro ino e te ino i to outou oraraa.

Te faaineinehia ra te vahi no te pato'i i te Mesia

Te riri nei te diabolo i te Atua e te hinaaro nei oia e haamou i te mau ture atoa e te mau fafauraa atoa a te Atua mai te faaipoiporaa, ōrama'ohu, tū'era'a, te taairaa i rotopu i te Atua e te taata, e tē vai atura., tera râ, te riri atoa ra oia i te mau vahine. Ahiri oia i mana'o e e faaore oia i te mau vahine atoa i nia i te fenua nei. Nō te aha? No te mea te haamana'o ra te huaai o te vahine i te diabolo i to ' na pau. Ua riro te huaai o te vahine ei ua pepe to'na upoo.

E oaoa te diabolo ia taoto ana'e te mau tane i te mau tane, e te mau vahine e taoto ra i te mau vahine, no te mea na roto i te reira, e tamata te diabolo i te patoi i te Atua e e haaviivii i te fafauraa o te faaipoiporaa. Te hinaaro nei oia e faaatea ê i te mau tane i te mau vahine. Te hinaaro nei oia e ia matau te ao nei i te peu mahu, ia faaineinehia te vahi no te pato'i i te Mesia.

E haapapû te diabolo, e ere te ao ana'e, te mau ekalesia atoa râ (Te mau) A farii i te peu mahu e a faariro i te reira ei mea faufaa, noa ' tu e te parau ra te Bible i te tahi atu mea.

E riro teie pato'i i te Mesia ei, mai te tahi atu mau taata hara, ia pato'i i te Mesia. E farii oia i te huru o te diabolo e e riri oia i te mau vahine. Peneia'e e riro te anti-Christ ei taata taatiraa i te pae tino, e no reira, e tia ia ineine te ao nei no te farii i te hoê taata taatiraa i te pae tino ei raatira.

E na te arii e rave i to'na hinaaro; e e faateitei oia ia'na iho, e te faateitei ia'na iho i ni'a i te mau atua atoa, e e parau ratou i te mau parau faahiahia no te pato'i i te Atua o te mau atua, e e manuïa ratou e tae roa'tu i te taime ua hope te riri: no te mea, e ravehia te mea i faaotihia. Eita atoa oia e haapao i te Atua o to ' na mau metua, aita atoa te hinaaro o te mau vahine, aita atoa e faatura i te hoê atua: no te mea e faateitei oia ia'na iho i ni'a i te mau mea atoa (Daniela 11:36-37)

E ti'a anei ia tatou ia pato'i i te mau taata gay e te peu mahu i roto i te fare pureraa?

Eiaha outou e opani i te uputa no te mau gay e te mau lesbians mai te peu e e haere mai ratou e tatarahapa i to ratou oraraa(te huru) e ia fanau-faahou-hia i roto i te Mesia. No te mea te feia hara atoa, Te farii nei te feia e hinaaro e tatarahapa. Teie râ, eita ta outou e nehenehe e farii i te peu mahu i roto i te tino o Iesu Mesia.

E mea ti'a ia outou ia here i to outou taata tapiri mai ia outou iho, eiaha râ outou e here i te mau hara a to outou taata tapiri e e farii i te hara. Ia riri ana'e te hoê taata gay aore ra te hoê vahine faaipoipo i ta ' na mau ohipa, huru oraraa, e te natura hara, e te haere mai nei i te fare pureraa no te ani i te tauturu ma te mana'o e tatarahapa e e pee ia Iesu, i muri iho, a vaiiho ia'na ia tomo e a faati'a i te taata na roto i te i'oa o Iesu, aita râ…

Ia tatarahapa te taata e ia fanau - faahou - hia, E mea ti'a ia riro te taata ei pĭpĭ, ia tupu te taata i roto i te Parau a te Atua, faaapî i te feruriraa, ia ite i te hinaaro o te Atua, e e riro mai ei taata rave i te Parau.

E ite ïa outou, na mua roa (s)E ite oia i te tahi huru faaoraraa, te piti, ia (s)Te faaapî nei oia i to'na feruriraa na roto i te Parau a te Atua, E taui to'na mana'o e to'na mau mana'o, e (s)E faaterehia oia e te Varua Mo'a, eiaha râ ia faaterehia e (te hinaaro o te) te iho, e te pouri.</p>

Eaha ta te ao nei e parau ra no nia i te peu mahu?

Te parau ra te ao nei i te taa-ê-raa o te parau a te Parau, Iesu, hi'o. Ua haapii mai te (r ao nei (e te arii o teie nei ao, te diabolo) Te hinaaro nei oia e ia faariro te mau taata atoa i te peu mahu ei mea tano, ia farii i te peu mahu, e eiaha e hi'opoa aore ra e haava i te peu mahu

Aita te ao nei e tâu'a ra i te parau a te Bible no nia i te peu mahu, te hinaaro râ oia i te mau taata atoa, e tae noa'tu i te mau Kereset, no te farii i te mau gay e te mau lesbian e no te faahepo i te mau kerisetiano ia farii i te peu mahu i roto i te ekalesia

ch.

Te turai ra ratou ia outou ia farii i te peu mahu e te turai ra ia outou e aita e hape i roto i te taatiraa i te pae tino. Teie râ, mea maramarama maitai te Bible no nia i te mana'o o te Atua no nia i te peu mahu.

Tā'ei

E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, o te pii nei ia ratou iho ei kerisetiano, tera râ, te vai ra to ratou te varua e te feruriraa o te ao nei, tamata i te haapapu, ia au i te Bible, e te farii nei e te farii nei te Atua i te peu mahu. Teie râ, eita roa ' tu ratou e manuïa i te haapapu e te farii nei te Atua i te peu mahu. No te mea eita ta te Parau e nehenehe e pato'i Ia'na iho. Atua, Iesu, e eita roa'tu te Varua Mo'a e farii i te peu mahu, e faati'a e e haamaitai i te peu mahu.

E taui anei te Atua i To'na hinaaro no te mau hinaaro e te mau hinaaro o te mau taataTe here nei Iesu ia outou, Te here nei oia i te mau taata atoa, te feia hara atoa, o vai te hinaaro e tatarahapa. Teie râ, aita Iesu e here ra i te mau ohipa a te tino (e tae noa'tu i te peu mahu, ia au i ta te Bible e parau ra, o te hoê ïa hara e te mea faufau ore i mua i te Atua). No reira, Te hinaaro nei Iesu ia tatarahapa te mau taata atoa i to ratou oraraa hara ei taata hara e ia riro mai ei mea hamanihia apî. Aita oia e hinaaro e ia pohe te hoê taata.

Teie râ, e ti'amâraa to te taata no te ma'iti i te parau-ti'a e tae atu ai i te ora aore râ, i te hara e tae atu ai i te pohe.

Te e'a hoê roa e tae atu ai i te ora mure ore, o te faaroo ïa e te faaauraa ia'na.

Ia au i te parau a te Bible, e riro te tiaraa o te feia papai., te mau taata atoa o te pato'i i te fanau-faahou-raa e te faaru'e i te mau ohipa a te tino, e tae noa'tu i te peu mahu, ua mo'e.

Eita te Atua e farii i te hoê noa ' tu tapo'iraa! E ere atoa te patoiraa e ua fanauhia mai te hoê taata taatiraa i te pae tino mai te reira te huru, e no reira, e mea tano ia rave i te peu mahu. Ua fanauhia te mau taata atoa i roto i te hara e te ino, e e mea ti'a i te mau taata atoa ia fanau faahou e ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e A tuu-i-te-taata-apî

Eaha te mana'o o te Atua no nia i te peu mahu?

E mea maramarama roa te Atua i roto i Ta'na Parau (te Bible) no nia i te peu mahu. Mai te mea e, te ora mau nei te Varua Mo'a i roto i te hoê Kerisetiano fanau-faahou-hia, eaha to ratou mau mana'o, huru feruriraa, e e tu'ati te mau mea i itehia i ni'a i te (mana'o o) Ture parau (te parau a te Atua), E mana'o:

Eiaha oe e taoto i piha'i iho i te taata, mai te vahine: E mea faufau te reira (Ture 18: 22).

Mai te mea e, e haava te Parau aoti'a tamā'ī. No reira, a faaroo i te Parau, a haapa'o i te Parau, e a tatarahapa mai te mea e, e nehenehe â ta outou e tatarahapa.

‘A riro ei tote no te fenua

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.