E rave rahi taata e ere i to ratou mau mana'o. E parau mau â, E ere te mau mana'o i te mea tano. Teie râ, noa ' tu e ua ite te taata i teie mau mana'o, E rave rahi taata, o te arataihia noa ra e to ratou mau mana'o. Te ti'aturi nei e te ti'aturi nei ratou i to ratou mau mana'o. Te ti'aturi nei ratou i ta ratou e mana'o nei. E ua vaiiho ratou i to ratou mau mana'o ia ohipa i nia i ta ratou mau faaotiraa. E faataa to ratou mau mana'o i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa. Ua ite ratou e, e mea haavare te mau mana'o, tera râ, e piti mea taa ê te ite e te rave. Ahiri te mau Kerisetiano e ite i te vahi i noaa mai ai te mau mana'o. E mai te peu e ua mana'o ratou e e mea haavare te mau mana'o e ua ohipa ratou ia au i ta ratou e tiaturi ra, E taa ê roa te oraraa o te mau Kerisetiano e rave rahi. Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mau mana'o e te oreraa e tiaturi i to outou mau mana'o? Nafea te mau mana'o ia haavare ia outou?
Te faatumu nei te taata ruhiruhia i ni'a i to'na mau mana'o
No roto mai te mau mana'o i te mau feruriraa o te taata. E arata'ihia te feruriraa (i rotopu i te tahi atu mau taata) na roto i te mau ite e te mau mana'o, o te ore e niuhia i nia i te mau mea mau. E nehenehe te hoê taata e faatupu i te mau mana'o aore ra te mau feruriraa ia ' na iho aore ra na roto i te mau parau a vetahi ê, e to ratou mau iteraa. E nehenehe atoa te diabolo e tuu i te mau mana'o i roto i te feruriraa o te hoê taata o te faatupu i te mau mana'o.
mai te mea ē e pee i te tino, Te faatere nei te mau mana'o i te oraraa o te taata ruhiruhia. A hi'o na i te mau hi'oraa e rave rahi i roto i te Faufaa Tahito. Ua arata'ihia te taata e to ratou mau mana'o. Ua ohipa to ratou mau mana'o e ua faataa i ta ratou mau faaotiraa. E i te pae hopea, ua haavarehia ratou e to ratou mau mana'o.
Ei hi'oraa, a hi'o na Ua pohe, Esau, Samsona, Davida, Solomona e Amnona. Ua pee ratou i to ratou mau mana'o hau atu i te mau parau a te Atua. Maoti i te manuïa e te fana'o i te moni, ua faatupu te reira i te taa-ê-raa. Noa ' tu e ua faaara te Atua ia ratou, Aita ratou i pato'i i to ratou mau mana'o. Here, Moekara, ua na reira o Iosepha, i to ' na patoiraa i te faahemaraa a te vahine a Potifar. Ua tamata o Potipha i te faahema ia Iosepha e i te aratai ia ' na i roto i te hara. Teie râ, ua haapao noa o Iosepha i te mau parau a te Atua e aita oia i topa i roto i te faahemaraa. (A tai'o atoa: Ua pee anei o Davida i te mafatu o te Atua?).
Te faaroo nei te taata apî i te mau parau a te Atua
Noa ' tu e te faatere ra te mau mana'o i te oraraa o te taata ruhiruhia, Eiaha te mau mana'o ia arata'i i te oraraa o te hoê kerisetiano fanau-faahou-hia, o tei riro mai ei poieteraa apî; te hoê taata apî. Mai te taime a tupu ai te taata apî, ua tuu oia i to ' na tino hara (natura ino). E to'na varua, O vai tei paari mai te pohe mai, te faatere nei i te varua e te tino.
Eita te hamaniraa apî e arataihia e te tino. Tera râ, te arata'ihia ra te hamaniraa apî e te Parau e te Varua Mo'a. Eiaha noa i roto i te fare pureraa, i te mau Sabati. E ere noa tau hora i te hebedoma aore ra i te mahana hoê. Terā rā 24 Tau hora, e hitu mahana i te hebedoma.
E ere te reira i te hoê tumu parau no te ‘e ti'a’ tera râ, ‘te hinaaro’. No te mea te taata apî, o tei hamanihia i muri a'e i te Te hoho'a, e natura apî to'na (Te natura o te Atua). Aita te taata apî e hinaaro e ora mai te taata tahito. No te mea te arataihia ra te taata tahito e to ' na huru hara e te basileia o te pouri.
No te mea te parahi ra te Varua Mo'a i roto i te taata, E ume te taata i te haamo'araa. E faaru'e te taata i te mau ohipa o to'na oraraa tahito.
O te taata te korona o te mau mea hamanihia a te Atua
Hoê ana'e opuaraa a te diabolo, o te haamouraa ïa. Aita hoê a'e mea ta te diabolo e fafau ra i niuhia i nia i te parau mau, i nia râ i te haavare. E haavare te diabolo e e faahema na roto i te haavare. Ia tomo noa oia i roto i te oraraa o te hoê taata, e haamou oia i te oraraa o te taata i roto. O te ravea ïa a te diabolo, ta ' na i faaohipa mai te omuaraa mai â o te hamaniraa e te faaohipa noa ra â oia, no te rave i te korona o te mau mea hamanihia a te Atua, Tagata, ia farii ia ratou, A pa'i ia ratou.
Te vahi o te diabolo, o te tino ïa; te varua e te tino. Mai te mea e, e vai noa te hoê taata mai te taata tahito ra, E faaterehia te taata e te varua e te tino, o te faaohipa nei te diabolo i te huru hara.
Te vai ra i roto i te diabolo taua mau mea ra, no te u'i o te taata i topa. No'na ratou e ta'na mau hoa (fa'a'ōfa'i) Te faatere nei oia i to ratou oraraa.
Eaha te ohipa a te mau mana demoni?
Te hinaaro nei te mau demoni i te mau tino no te faaite ia ratou iho e no te faatupu i te haamouraa. E tomo ratou i roto i te oraraa o te taata na roto i te mau rave'a huru rau. Ia tomo noa ratou i roto, Te rave nei ratou i ta ratou misioni, o te faatupu i te haamouraa o te taata. E faatere ratou i te oraraa o te mau taata e rave rahi, na roto i te feruriraa e te mau mana'o, e itehia te reira na roto i te mau parau, te mau ohipa, e te mau ohipa a te taata.
E paraparau ratou na roto i te mau feruriraa o te taata, na roto i te tuuraa i te mau mana'o i roto i to ratou mau feruriraa.
Ua tuu oia i te mau mana'o, o te patoi ra i te Parau a te Atua e o te hamani i te mau huru (e ere i te mea natura) Te mau mana'o, o te atea ê i te parau mau a te Atua e o te niuhia i nia i te mau haavare.
E faataa ratou i te mau ohipa a te taata. E te mana'o ra te taata e no to ' na natura taua mau mana'o ra e no ǒ mai i te Atua ra. Teie râ, e haavare te reira!
Te mau mana'o o te patoi ra i te Parau a te Atua e o te aratai i te hara, Eiaha roa ' tu e noaa mai i te Atua. Noa'tu eaha te mau taata, e tae noa'tu i te mau ti'a faatere faaroo, ʻĀmui.
Eiaha te hoê taata ia parau ia faahemahia oia, Te faahemahia nei au e te Atua: no te mea eita te Atua e nehenehe e faahemahia e te ino, aita atoa Oia e faahema ra i te hoê taata: Tera râ, e faahemahia te mau taata atoa, ia faaatea - ê - hia oia e to ' na iho hinaaro, e te faaheporaa. Ia fanau ana'e te hinaaro, e faatupu te reira i te hara: e te hara, ia oti ana'e te reira, e faatupu te reira i te pohe (Iakobo 1:13-15)
E rave rahi mau mana'o mai te riri, hepohepo, ōhipa, fa'ae'a, Te aroha ia'na iho, mata'u, pā'ōfa'i, pāpā'amu, (Te viivii ore i te pae no te) mārō'i, te ino, ā'ao'a, no roto mai i te basileia o te pouri. E mea ti'a i te nunaa, eaha ta ratou e rave no taua mau mana'o ra.
E ere no ni'a i te, Na te aha e faatupu i taua mau mana'o ra, e nahea te mau mana'o i te tupu mai. Teie râ, no ni'a noa i te pato'iraa i taua mau mana'o ra e te raveraa i te mana i ni'a i taua mau mana'o ra, na roto i te Parau e te mana o te Varua Mo'a (Iakobo 4:7)
No te aha te mau Kerisetiano e ore ai e ite i te mau mana o te mau demoni?
Aita e rave rahi Kerisetiano, e mea varua ratou e e ite i te mau varua, e ia ite i te mana o te diabolo.
Ahiri te mau Kerisetiano i te pae varua, ua ite a'enei ratou i te diabolo e ta'na mau ohipa. E e taa ê te oraraa o te mau kerisetiano, te huru o te ekalesia, e te huru o te mau nunaa e rave rahi i to ratou huru i teie mahana.
Te rahiraa o te mau Kerisetiano, e ere ïa ratou i te pae varua e e au ratou i te ao nei. E nehenehe ratou e paraparau no nia i te mau mana e te ohipa a te mau demoni, na roto i te ite, ua noaa ia ratou na roto i te mau buka Kerisetiano, E haapiiraa, mau putuputuraa, e te mau amuiraa, aita râ ratou e ite nei e aita ratou e ite ra i te hoê mea i te pae varua. (A tai'o atoa: Te aroraa i te hoê enemi e ore e itehia).
Na roto i te huru pae varua o te ekalesia, te ereraa i te ite e te ite ore, Te tamau noa ra te diabolo i ta ' na mau ohipa haamou, ma te faaô ore i roto i te mau Kerisetiano,. Te rave nei te diabolo i te mau fenua rahi a'e i roto i to'na mana.
Te rave nei oia i te repo, o ta te taata e farii ia ' na. Te rahi noa ' tura te aposetara a te Atua, Ta ' na Parau, e te Varua Mo'a, te rahi noa ' tura te fenua ta ' na e fana'o. (A tai'o atoa: Te tapo'i nei te pouri i te maramarama).
Te ite nei tatou i te hoê maraaraa o te mau ohipa demoni i te (i te pae feruriraa e i te pae tino) ta'ata mā'eha'a, tā'atira'a, Te mau ma'i pee, pāpā'amu, haapoheraa ia'na iho, Afa, tiamaraa, Te mau mana'o tauturu no te, Te hepohepo rahi e te ino i te pae taatiraa, Te mau nota, Fa'aterehia, te faataaraa, te mau tamarii e orure ra i to ratou mau metua e te feia mana, e te tahi atu â.
Te faatupu nei te diabolo i te mau taata ia feaa i to ratou natura
E rave rahi kerisetiano o te faatupu nei i te feaa i to ratou natura e te diabolo. E rave rahi mau mana'o ta'na i tuu i roto i to ratou mau feruriraa, o te faatupu i te mau mana'o, o te tamata i te turai ia ratou ia tiaturi, e ere ratou i te mea e ti'a ia ratou ia riro. E tomo te mau mana demoni i roto i te oraraa o te taata e e tuu i te mau mana'o i roto i to ratou mau feruriraa o te ohipa i nia i to ratou mau mana'o e o te faatupu i te feaa (Moekara) to ratou huru taatiraa.
Te turai noa ra ratou ia ratou na roto i ta ' na haavare. E tae roa'tu i te taime ua ti'aturi ratou i te haavare a te diabolo, e mai to ratou mana'o e ua fanauhia mai ratou mai te reira te huru.
Teie râ, ia tomo noa mai te hoê mana'o i roto i te feruriraa o te faatupu i te mau mana'o o te patoi ra i te Parau a te Atua, e ti'a i te mau mori faaararaa i te pae varua ia ta'i.
Eaha ta te Atua e parau ra no nia i te peu mahu?
Eaha ta te Atua e parau ra no nia i te peu mahu? Ia au i te Bible, ua hamani te Atua i te tane e te vahine e e riro raua ei tino hoê. Teie ïa te hinaaro o te Atua. Atua, O vai te Poiete o te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i roto, ua haamau i teie faanahoraa.
Te mau mea atoa o te atea ê i teie faanahoraa a te Atua, mai te tane e te tane, e te vahine e te vahine, aore ra te hoê tane i te ahu o te vahine, e te vahine i te ahu o te tane, e mea faufau ore te Atua, mai tei papa'ihia i roto i te Bible, e te pato'i nei i To'na hinaaro. (Ture 18:22-30, Deuteronomi 22:5; 23:17, 1 Te mau Kingi 14:24, 2 Te mau Kingi 23:7).
Eiaha oe e taoto i piha'i iho i te taata, mai te vahine: E mea faufau te reira. Eiaha atoa oe e taoto e te hoê animala no te faaino ia oe iho na roto i te reira: Eiaha atoa te hoê vahine ia ti'a i mua i te hoê animala no te taoto i ni'a i te reira: He arepurepuraa. Eiaha e faaino ia outou iho i roto i te hoê a'e o teie mau mea: no te mea ho'i e, ua viivii te mau nunaa atoa ta'u e pei atu i mua ia outou. E ua viivii te fenua: no reira, e faautu'a vau i to'na hara i ni'a ia'na, e te ruai nei te fenua i to ' na mau taata.
“Ia taoto atoa te hoê taata i pihai iho i te huitaata nei, mai ta'na e taoto ra i te hoê vahine, Ua rave raua toopiti i te hoê ohipa faufau”
Na reira, e haapa'o outou i ta'u mau faaueraa e ta'u mau haavaraa, e eiaha e rave i te hoê a'e o teie mau ohipa faufau; e ere atoa no to oe iho nunaa, e aore râ, te hoê taata ê e parahi ra i rotopu ia outou: (No te mea ho'i e, ua rave te mau taata o te fenua i teie mau ohipa faufau atoa, i mua ia outou, e ua viivii te fenua;) Eiaha atoa te fenua ia faarue ia outou, Ia faaino ana'e outou i te reira, mai ta'na i faaru'e i te mau nunaa i mua ia outou.
No te mea o te rave i te hoê o teie mau ohipa faufau, e vavahi - ê - hia atoa te mau varua o te rave i te reira i rotopu i to ratou nunaa. Na reira, e haapa'o outou i ta'u faanahoraa, ia ore outou ia rave i te hoê noa'e o teie mau peu faufau, tei ravehia i mua ia outou, e ia ore outou ia viivii ia outou iho i reira: O vau te Fatu. (Ture 18:22-30)
Ia taoto atoa te hoê taata i pihai iho i te huitaata nei, mai ta'na e taoto ra i te hoê vahine, Ua rave raua toopiti i te hoê ohipa faufau: E haapohe mau â ratou; E tuuhia to ratou toto i nia ia ratou. (Ture 20:13)
Eiaha te tamahine a Iseraela e faaturi, e aore râ, te hoê sodomite (i te mau taatiraa i te pae tino) o te mau tamarii a Iseraela. (Deuteronomi 23:17)
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te peu mahu i muri a'e i te ohipa faaora a te Mesia?
Noa'tu e, i muri a'e i te satauroraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia, te taeraa mai o te Varua Mo'a, e te fanauraa o te mau ohipa apî, Paul, o tei riro ei ti'a no te Mesia, Ua faaite papû e, aita te peu mahu e au i te hinaaro o te Atua. Ua papai o Paulo e eita te feia hamani ino ia ratou iho e te huitaata nei e fana'o i te Basileia o te Atua.
Aita anei outou i ite e eita te feia parau-ti'a ore e fana'o i te basileia o te Atua? Eiaha te tahi mau mea: Aita e orometua haapii, te tahi mau, ōfa'i, aita e atoa ', e aore râ, te feia hamani ino ia ratou iho (Fa'aterehia), E toru ahuru ma'iti; Maita'i, aore râ,, hi'o, e 'a, e'a, E fana'o ratou i te basileia o te Atua (1 Korinetia 6:9-11)
Ua faahoho'a o Paula ia Iesu Mesia, e ua parahi te Varua Mo'a i roto ia'na. Ua parau maua, E patoi te Atua i te reira, tei pato'i i te Atua e To'na parau mau (e itehia i roto i te Bible), e ua mono i To'na parau mau i te haavare, e ua faateitei e ua tavini i te mau mea hamanihia i ni'a a'e i te Poiete. Ua papai Paulo:
E no reira, ua vaiiho mai te Atua ia ratou ia rave i te ohipa viivii na roto i te mau hinaaro o to ratou iho aau, no te faaino i to ratou iho tino: o tei taui i te parau mau o te Atua ei haavare, e ua haamori e ua tavini oia i te mau mea ora hau atu i te Poiete, tei haamaitaihia e a muri noa'tu. mā'ea'ea.
“Ua taui to ratou mau vahine i te faaohiparaa natura i roto i te hoê mea e patoi ra i te natura, mai te mau tane atoa, ma te faarue i te faaohiparaa mau i te vahine”
No teie tumu, ua faarue te Atua ia ratou i roto i te mau hinaaro ino: no te mea ho'i e, ua taui atoa ta ratou mau vahine i te faaohiparaa natura i te mea e pato'i ra i te natura: E mai te reira atoa te mau tane, ma te faarue i te faaohiparaa mau i te vahine, ua auahi ratou i roto i to ratou hinaaro te tahi i te tahi; te mau tane e te mau tane o te rave ra i te ohipa ino, e te fariiraa i roto ia ratou iho i taua faaho'iraa ra no ta ratou hape.
E noa ' tu e aita ratou i hinaaro e tapea i te Atua i roto i to ratou ite, Ua horoa te Atua ia ratou i te hoê feruriraa tano, ia rave i te mau mea e ere i te mea ohie; Ia î i te parau-ti'a ore atoa ra, Te mau nota, te ino, Te mau nota, Te mau mana'o tauturu no te; î i te nounou, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mana'o tauturu no te, Haavare, Te mau mana'o tauturu no te; Te mau nota, Te feia e farii nei, a faaite mai., Te mau ti'araa o te Atua, Te mau nota, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau nota, Te feia e farii nei, a faaite mai., te haapa'o-ore-raa i te parau a te mau metua, Ma te taa ore, feia ofati fafauraa, aroha ore, Mana'o Tauturu i te Haapiiraa, Te mau nota: O vai tei ite i te haavaraa a te Atua, e o ratou o te rave i taua mau mea ra e ti'a ïa ia ratou ia farii i te pohe, eiaha e na reira atoa, e oaoa râ to ratou i te reira (Roma 2:21-32)
E farii anei Iesu i te peu mahu?
Te faaohipa nei te tahi mau ‘Kerisetiano’ ia Iesu, no te faati'a e no te farii i te peu mahu. Te parau ra ratou e aita Iesu i parau a'enei no nia i te peu mahu. No reira, te patoi nei ratou i te tahi atu mau Papai atoa no nia i te peu mahu i roto i te Bible, no ǒ mai i te Atua e te parau ra i te parau mau, oia hoi e ere te peu mahu i te hinaaro o te Atua.
Teie râ, o Iesu te Parau ora, Ua riro mai oia ei tino e ua ora i rotopu i te nunaa. Ua parau Iesu, ua ti'a Oia i To'na Metua. Ua haere mai o Iesu na roto i To'na I'oa e ua parau i te mau parau a To'na Metua. No te mea hoê ana'e o Iesu e te Metua. (John 1:14, 5:30, 5:43, 8:16, 8:19, 8:38, 10:30 14:9 20:21)
Ua parau mai te Atua Mana Hope. Ua hamani oia To'na hinaaro Ua matauhia no nia i te peu mahu e te mau taata transgender.
Te faataa ra te Bible i te peu mahu ei ohipa a te tino e te huru o te taata i topa.
Ua tupu te peu mahu i rotopu i te mau nunaa etene. No te mea hoi e ua tupu te reira i rotopu i te mau nunaa etene, e aita te Atua i hinaaro ia viivii To ' na nunaa na roto i te mau ohipa viivii, Ta'ere, e te mau peu tumu o te mau nunaa etene, te faahitihia ra te reira i roto i te ture (A tai'o atoa: Eaha te mea huna o te ture?).
No te mea ho'i e, o Iesu te Parau, e hoê ana'e o Iesu e te Metua, Hoê â mana'o to Iesu mai to'na Metua.
Ua faaite mai o Iesu i te hara e ua faaite papû oia i te mau ohipa ino a te taata; o te hara ïa. Iesu ua pii i te taata ia tatarahapa e no te faaore i te mau hara. Ua faaite oia i te parau-ti'a o te Atua, mai te Varua Mo'a atoa. (Luka 5:32, John 7:7, 16:8-9).
“Mai te haamataraa mai â o te hamaniraa, ua hamani te Atua ia raua ei tane e ei vahine”
Ua parau Iesu, ua hamani te Atua i te tane e te vahine e e riro mai raua ei tino hoê. Ua haapapu teie irava iho i te hamaniraa, te mau parau, e te hinaaro o te Atua.
Te haapapu ra te mau parau a Iesu e ua haamau te Atua i te fafauraa o te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine eiaha râ i rotopu e piti taata hoê â tane e te vahine (Mataio 19:5, Mareko 10:7).
Ua parau atoa Iesu, o te reira ana'e, O te rave nei i te hinaaro o te Metua, e tomo ïa ratou i roto i te Basileia o te Ra'i (Mataio 7:21).
ōrometua aita e au i te hinaaro o te Metua. No reira, te Atua, Iesu, e eita roa'tu te Varua Mo'a e faati'a e e farii i te peu mahu. (A tai'o atoa: E taui te Atua i To'na hinaaro no te mau hinaaro e te mau hinaaro o te mau taata?)
Te mana o te ao nei
Te ao nei (te faanahoraa o te ao nei) e nehenehe ta'na e faati'a e e faaoromai i te mau ohipa ino atoa, te patoi nei te reira i te Parau a te Atua. Eiaha râ te reira ia maere. No te mea ho'i e, no te diabolo te ao nei. O te diabolo te atua e te arii o teie nei ao. E te mau taata atoa, E faaroo te taata no'na ia'na, e ti'aturi i ta'na mau haavare, e e faariro i te reira ei parau mau.
Mai te taime a riro ai te ekalesia mai te ao nei, e rave rahi Kerisetiano atoa o te tiaturi nei i ta te ao nei e parau ra. Te ti'aturi nei ratou, mai te ao nei, i roto i te mau haavare a te diabolo.
Aita te ekalesia a te Mesia e ohipa ra i roto i te mana o Iesu Mesia e te mana o te Varua Mo'a. Teie râ, te ti'aturi nei te ekalesia e, e nehenehe ta'na e rave i te reira na'na iho e te ti'aturi nei oia i ni'a i to'na iho ite, Fa'ahouhia, e te aravihi. mā'ohi, o vai te ekalesia, e ere i te pae varua, i te pae tino râ, e te ti'aturi nei ratou i to ratou tino.
No reira, aita ratou e ite faahou ra i te mau demoni e te mau mana demoni. Maoti râ, te vaiiho nei ratou i te mau demoni ia tamau noa i ta ratou mau ohipa haamou i roto i te oraraa o te taata.
Aita ratou e rave nei i ta Iesu i faaue ia ratou ia rave. Eita ratou e faaora i te taata e eita ratou e faati'a ia ratou, na roto i te faaiteraa i te parau mau no nia i te Atua e te tiavaruraa i te mau demoni. Maoti râ, te farii nei ratou i te mau demoni (te mau melahi i raro mai), o te faatere e o te haamǎta'u i te oraraa o te taata e i te pae hopea o te haamou ia ratou.
Ua riro te mau mana'o ei mana hopea i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano e rave rahi
Mǎrû noa, E faatiahia e e fariihia mǎrû noa te mau mea atoa o te atea ê i te Parau e o te patoi ra i te hinaaro o te Atua. E ere faahou te Bible i te Mana hopea i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano e rave rahi. Maoti râ, Ua riro te mau mana'o e te mau ohipa i tupu ei mana hopea i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano e rave rahi.
Te ora nei te feia faaroo ia au i ta to ratou mau mana'o e parau e e faaue ia ratou ia rave. E faatumu te mau mea atoa i ni'a i te mau mana'o.
Aita teie taata e mana'o ra e e taata oia, te hoê râ vahine. Aita te hoê vahine e mana'o e e vahine oia, te hoê râ taata. E aita vetahi e hinaaro e riro ei tane aore ra ei vahine. E te ohipa nei ratou ia au i ta to ratou mau mana'o e to ratou mau feruriraa e parau ra e e faaue ia ratou ia rave. Na roto i te ti'aturiraa e te haapa'oraa i to ratou mau mana'o e te ohiparaa ia au i te reira, te farii nei ratou i te mana demoni o te hinaaro ino e te ino o te faatere i to ratou oraraa.
No te tino te mau mana'o
Te vai ra anei te tahi mau mana'o? Mā'ohi roa, tera râ, no roto mai teie mau mana'o i te tino, i reira te natura hara e vai ra. E mai outou i teie nei, te pato'i nei te natura hara i te mau faaueraa e te mau parau atoa a te Atua.
Ua riro te tino ei enemi i te Atua, no te mea aita oia e hinaaro e auraro i te Atua, e mea teoteo râ oia e e haere oia i roto i te teoteo e te orureraa hau (a.o.. Roma 8:6-8)
E nehenehe te ite aravihi i te pae rapaauraa e horoa i te mau huru tatararaa atoa i te pae rapaauraa. E e nehenehe te ekalesia e parau, ua fanauhia mai ratou mai te reira te huru.
E nehenehe te hoê taata e parau: “Teie to'u mana'o, e no reira vau i teie nei”, “Ua fanauhia vau mai teie te huru, o to'u ïa huru taatiraa" aore rā “Ua hamani te Atua ia'u mai teie te huru.”
Ua fanauhia paha outou mai te reira te huru, no te mea hoi e ua fanauhia te mau taata atoa i roto i te hoê huru topa ei feia hara. Aita râ te Atua i hamani ia outou mai te reira te huru. Teie mau mana'o viivii, E aratai te reira i te hara, Eiaha e rave mai Ia'na.
Te mau taata atoa na roto i te hara e te toparaa o te taata, Ua roohia te hara o tei fanauhia mai roto mai i te huaai o te taata; na roto i te ino. No te mea e faatupu te huaai o te taata i te hara e te pohe.
Na te Atua i hamani ia outou. Teie râ, te faatere nei te hara i roto i te tino o te taata tino. Ua fanauhia te mau taata atoa mai te hoê hoa hara. No reira, e ti'a i te mau taata atoa ia Ta'na atu ia ape i te haavaraa a te Atua e ia farii i te ora mure ore.
Ua fanauhia te mau taata atoa e te huru o te diabolo, o te pato'i i te mau parau atoa e te faaueraa a te Atua. E orure te diabolo i te mau mea atoa ta te Atua i haamau. Te faaite nei oia ia'na iho i roto i te tino o te taata i topa, na roto i te mau ohipa a te taata.
Te mau mana'o hinaaro rahi e te mau hinaaro i te hoê taata hoê â tane e te vahine o te faatupu i te mau ohipa taatiraa viivii e o te aratai atu i te hara, no ǒ mai i te diabolo eiaha râ no ǒ mai i te Atua ra.
Eaha te e'a no te faaoraraa?
E nehenehe te hoê taata e fanauhia ma te hoê huru (Te viivii ore i te pae no te) te natura e aore râ, te mau mana'o, aita te reira e tuea ra e te Parau a te Atua. Eiaha râ te hoê taata ia vai noa mai te reira te huru.
Ua faanaho te Atua i te hoê e'a no te mau taata atoa, O vai tei fanauhia i nia i te fenua nei i nia i te fenua nei. Te here nei te Atua i te taata e te hinaaro nei oia e faatupu i te hoê taairaa e te taata. Mai te omuaraa o te te hamaniraa, i te taime a hamanihia ' i te mau mea atoa ma te tia roa e a haere ai te Atua e te taata. O te reira ta te Atua i hinaaro (A tai'o atoa: Faaroo e aore râ, te taairaa?)
Aita te Atua i hinaaro i te mau puppets e te mau taata parau. Ua hamani te Atua i te ti'amâraa o te taata no taua tumu ra, ia nehenehe te taata e rave i ta ' na iho faaotiraa, ia haapa'o i te Atua aore ra ia haapa'o ore i te Atua.
No te here, Ua horo'a te Atua i To'na Tamaiti roa, no te faaora i te taata i topa, e taata hara oia, tei mauhia i roto i te tino hara, e te ora ra i raro a'e i te mana o te basileia o te pouri.
Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, no te faaho'i mai i te taata i topa. Ua haere mai oia no te mono i te hara a Adamu, te tamaiti matamua a te Atua i ni'a i te fenua nei, e te faaho'i-faahou-raa i te taata i te Atua (John 3:16).
Ma te haapa'o hope i te Atua, Ua horo'a Iesu ia'na iho i te Atua.
Ua faaruru Iesu i te e'a fifi o te mauiui. Ua horo'a Oia i to'na iho ora no te nunaa. No reira, te mau taata atoa, o te ti'aturi Ia'na, e nehenehe ta ratou e faaorahia i to'na natura hara e e tahoêhia e te Atua. (A tai'o atoa: Ua faaho'i faahou mai Iesu i te ti'araa o te taata hi'a).
Te vai ra i roto i te natura hara o te tino te huru o te diabolo e te rave nei te reira i te mau ohipa a te diabolo, o te patoi ra i te hinaaro o te Atua. Te natura hara, eita ta tatou e nehenehe e auraro i te Atua e i To'na hinaaro. No reira, hou te varua o te taata e faaho'i-faahou-hia mai i te pohe e e pee ai ia Iesu, e tia ia pohe te natura hara i roto i te Mesia.
E auraro te taata apî i te Atua e e rave i To'na hinaaro
Ana'e, ia faatia-faahou-hia mai te varua o te taata mai te pohe mai, E riro mai te taata i te pae varua e e nehenehe ta'na e auraro i te Atua e e rave i To'na hinaaro.
Teie râ, mai te peu e e pohe noa te varua o te taata, E faatere te tino. E tamau noa taua taata ra i te haere i roto i te hara e eita ta'na e nehenehe e faaore i te mau hara. Noa ' tu ehia rahiraa tutavaraa ta te taata tino e rave no te reira, e te rahi o te tamataraa o te taata tino. Eita taua taata ra e manuïa.
No te mea na roto ana'e i te varua o te taata, te parau, e te mana o te Varua Mo'a, e nehenehe ta taua taata ra e faaore roa ' tu i te mau hara.
Aita Iesu i haere mai no te haava i te ao nei, te tahi râ, no te faaherehere i te ao nei, nā roto Fa'a'afa'a e Faaapîraa. Ua parau Iesu:
Aita hoi te Atua i tono mai i ta'na Tamaiti i te ao nei no te faahapa i te ao nei; ia faaora râ te ao nei na roto ia'na. Eita te taata e faaroo Ia'na e faahapahia: area o te ore e ti'aturi ra, ua faautuahia ïa, no te mea aita oia i tiaturi i te I'oa o te Tamaiti hoê roa a te Atua. E teie te faahaparaa, ua tae mai taua maramarama ra i ni'a i te fenua nei, e ua here a'e te taata i te pouri hau atu i te maramarama, no te mea ho'i e, e mea ino ta ratou mau ohipa. Te feia atoa e rave ra i te ino, e riri ïa ratou i te maramarama, aita atoa e haere mai i te maramarama, ia ore ta ' na mau ohipa ia faautuahia. Teie râ, o te rave i te parau mau, e haere mai ïa i te maramarama, ia itehia ta ' na mau ohipa, e ua ravehia ratou i roto i te Atua (John 3:17-21)
Te piiraa ia tatarahapa e ia haamo'a
Te vahi pe'ape'a râ, aita ratou e poro nei i te faaauraa e te auraa mau o te bapetizoraa, te bapetizoraa i te Varua Mo'a. E no te mea hoi e rave rahi kerisetiano o te ore e tuatapapa ra i te Bible na ratou iho, tera râ, te arataihia ra ratou e te mau parau a te feia poro, te mau tamarii, e te mau ti'a faatere o te mau ekalesia, te vai noa ra ratou i te ite ore.
E ua ite tatou paatoa, mai te mea e, aita outou i ite i te reira, eita ta outou e nehenehe e haere na roto i te reira. No reira, Eita te oraraa o te mau Kerisetiano e rave rahi e taui. E tamau noa ratou i te pae tino e e tamau noa ratou i roto i te hara.
Te pure nei te tahi mau kerisetiano i te Atua ia faaore i te reira (te taatiraa i te pae tino) Te mau mana'o. Teie râ, te parau ra te Parau a te Atua e eita e tia ia outou ia pure no te faaora i te mau demoni, no nia i te peu mahu, te hoê varua hinaaro, no te tiavaru râ i te mau demoni. Eiaha outou e ani manihini, a paraparau râ i roto i te mana o Iesu Mesia.
Ua horo'a te Atua i te mana atoa i Ta'na Tamaiti o Iesu Mesia. E ua horoa te Atua i te mau mea atoa i te hamaniraa apî, Na te reira i fanauhia i roto i te Mesia, no te ora i te hoê oraraa manuïa aun Iesu Mesia.
Na roto i te Mesia, Ua farii te mau Kerisetiano i te mana e te mana no te patoi i te diabolo, no te faatere i te mau mana demoni, e no te faaue ia ratou ia faarue i to ratou oraraa.
Ua horoahia te mana i te mau kerisetiano no te patoi i te diabolo
Mai te mea e, e pee noa te mau Kerisetiano i te tino, E arata'ihia ratou e to ratou mau mana'o e to ratou mau mana'o, e e vai noa ratou i roto i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino. No te mea e tamau noa te tino i te ani manihini e te tuô.
Teie râ, ia farii ana'e te mau Kerisetiano i te hoê natura apî (Te natura o te Atua) na roto i te faaauraa i te Mesia, te faaapîraa i to ratou mau feruriraa na roto i te Parau a te Atua, e te haereraa i ni'a i te varua ma te haapa'o i te Parau e te Varua Mo'a, E pato'i ratou i taua mau mana'o ra, i roto i te mana o Iesu e te mana o te Varua Mo'a, e a faaue i taua mau mana'o ra, aita te reira e tuea ra e te Parau a te Atua, no te faaru'e
E rave ratou i te Parau a te Atua i roto i to outou vaha, o te 'o'e pae varua ïa ta outou e faaohipa no te aroraa i te mau faatereraa hau, Te mau mana, te feia faatere o te pouri o teie nei ao, e te ino i te pae varua i te mau vahi teitei e tae roa'tu i te taime ua moe taua mau mana'o ra e ua upooti'a outou.
Aita Iesu i parau, no te ani i te Metua ia faaora ia outou. Aita, Ua parau Iesu na roto i to'u i'oa (tā'atira'a) E haere ratou e tiavaru i te mau demoni (Mareko 16:17)
Teie râ, mai te peu e eita te ekalesia e tiaturi i te mau mana demoni, te ino e te ohipa pae varua.
Mai te mea e, aita te ekalesia e ti'aturi nei i te faaoraraa i te mau demoni. â, Te ti'aturi nei te ekalesia i te mau ma'i o te feruriraa e te mau ma'i feruriraa, mau tumu natura, e te mau parau e te mau rave'a o te ao nei, e te faatoro'a nei i te mau taata i te mau taata aravihi i te pae no te feruriraa e ma'i. Nafea te hoê taata ia, o te hinaaro i te tauturu ia faaorahia e ia faaorahia mai i te mau mana demoni e te mana o te pouri?
Mau, eita ta ratou e nehenehe. E o te reira iho â ta te diabolo e hinaaro ra; te hoê ekalesia, te mau Kerisetiano pae tino, aita ta ratou e ite mau no nia i te Parau a te Atua, To'na hinaaro, Te Basileia, e te tama'i pae varua i rotopu i te Maramarama e te pouri. Ia nehenehe te diabolo e tamau noa i ta ' na ohipa haamou e e eiâ, ta'e, Ua taparahi oia i te mau e'a.
Ua riro te fare pureraa ei mea aita e mana
No te mea e, ua riro te rahiraa o te mau ekalesia ei mana ore, no te mea aita ratou i haapa'o i te Te upoo o te ekalesia; Iesu Mesia; te parau, e aita te Varua Mo'a i rotopu ia ratou, e aita ratou i rave i ta Iesu i faaue ia ratou ia rave, no te mau mea atoa (Te viivii ore i te pae no te)te viivii e tupu ra e e faati'ahia, te farii nei ratou i te mau ohipa hara ino a te nunaa.
Te farii nei ratou i te mau hara a te nunaa no te mea aita ta ratou e nehenehe e haapii e e arata'i ia ratou i roto i te parau mau e e faaora ia ratou i te ioka o te natura hara, o te faatupu i te mau hotu ino i roto i to ratou oraraa.
Aita ratou i ite i te mau ohipa a te mau demoni, e rave rahi atu â te feia i roohia i te ati. Ia, no te faaora i te nunaa i te ioka a te diabolo.
Teie râ, no te mea e ere ratou i te pae varua e te ora nei ratou mai te ao nei, Te ti'aturi atoa nei ratou i te hoê tumu mau. Te ti'aturi nei ratou i te mau haavare o te ao nei. Te mau haavare o te parau ra e o te huru ïa o te hoê taata e ua fanauhia te hoê taata mai te reira te huru. Noa ' tu e eita te ite aivanaa e nehenehe e haapapu i te reira. Te paraparau ra outou no ni'a i te mau mana'o o te hoê taata. E no te mea e tia ia outou ia faatura i taua taata ra, Eiaha outou e faaô atu, e parau i te parau mau e e parau e, e mea hape.
Teie râ, mea maramarama roa te Bible. Te parau ra te Bible e, teie mau; ta'o'a, o te tino nei e te haere nei i muri a'e i te hinaaro, Te mau nota, e te hinaaro o te natura hara o te tino, eita ua tomo i roto i te Basileia o te Atua. Ia, e farii i te Basileia o te Atua. Ua mo'e ratou.
Eita te Atua e farii i te hoê noa ' tu tapo'iraa
Te mau patoiraa e te mau haavare e porohia ra, tā'ore'a, e ua ti'aturi te feia faatere o te ekalesia, Eita Iesu e farii e e farii, e aore râ, na roto i te Atua i te Mahana Haavaraa. No te mea e Atua mo'a e parau-ti'a te Atua.
Ua horo'a te Atua i te mau mea atoa i te taata no te faaora ia'na mai te taata tahito ra, o te tino nei e te amo ra i te pohe. Ua horo'a Iesu i To'na iho ora no te faatupu i te opuaraa a te Atua no te faaora i te taata i topa.
Ua horo'a te Atua i To'na Varua Mo'a no te faaite i te parau mau e no te arata'i i te mau taata atoa, Ua fanauhia oia i roto i te Mesia, i roto i te parau mau o te Parau a te Atua, o te faaite ra i te hinaaro o te Atua.
Ua navai te faaararaa o te Atua, na roto i te Parau e te mau peropheta, e te mau aposetolo.
No reira, aita e tapo'iraa, i mua i te terono o te Atua, no te faati'a i te mau ohipa a te diabolo.
Eita e tapo'iraa no te mau taata atoa, o tei ti'aturi i te mau haavare a te diabolo. Te mau haavare, ua fanauhia outou mai te reira te huru, e aore râ, e tuhaa te reira no teie tau, e aore râ, ua hamani te Atua ia outou mai te reira te huru e eita ta outou e nehenehe e tauturu i te reira.
Ia ora noa outou, te vai ra te ti'aturiraa. I te mau minuti atoa, e nehenehe ta outou e fariu atu i te Atua, e tatarahapa, e horo'a i to outou ora ia Iesu Mesia e e pee Ia'na. No te mea o te hinaaro ïa o te Atua. Te hinaaro nei te Atua ia ite te mau taata atoa i te parau mau e ia faaorahia mai (Ta'ata tātou) pohe
Ua haavare anei au i to'u mau mana'o i te taatoaraa o te taime?
Ia pohe ana'e outou i te tino, i roto i to outou oraraa i ni'a i te fenua nei, e te faateiteihia ra to outou varua i te pohe, e te ora nei outou ia au i ta te Parau e te Varua Mo'a e parau ra, E tomo outou na roto i te uputa piriha'o e e haere outou na ni'a i te e'a piriha'o o te arata'i atu i te ora mure ore.
Teie râ, mai te peu e eita outou e rave i te reira e e vaiiho i to outou tino ia faatere i to outou oraraa i nia i te fenua nei e e haere outou i nia i te e'a rahi, eita outou e fana'o i te ora mure ore, noa ' tu eaha te mau tia faatere, pinepine, fa'a'ōfa'i, matahiapo e aore râ, te tahi atu mau ti'a faatere, e te mau hoa Kerisetiano.
E ti'a i te mau taata atoa ia faaruru ia Iesu; te Parau mai Faaora aore ra ei Haava. Ia outou te reira, eaha ta outou e maiti.
E mea maitai a'e ia ite i teie nei, ua haavarehia outou e to outou mau mana'o, maori râ, ia ti'aturi noa outou i te mau haavare a te diabolo, ia tamau noa i te hara, e ia ti'a i mua i te terono o te Atua i te taime tano, e i muri iho ia ite, to outou oraraa taatoa, ua haavarehia outou e to outou mau mana'o.
'Ia riro ei miti no te fenua’








