i roto i te Genese 3:4-5, ua tai'o matou i te reira no ni'a i te hua o te huaai, te hoê ô i te Fatu. Ua horoa to ' na taeae o Abela i te hoê ô no te mau himene matamua o to ' na auahi e te ngako o te reira. Ua faatura te Fatu ia Abel e ta'na ô, tera râ, i te Kaina e ta ' na ô, aita Oia i faatura. No te aha te Atua i ore ai i faatura i te ô a Kain, ua faatura râ o Abela i te ô a Abela? Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Cain e te Abel e ta ratou mau ô? Ia au i te hinaaro o te Atua, aore ra e ere te reira no nia i te ô, tera râ, te vai ra te tahi atu tumu i ore ai te Atua i faatura i te ô a te arii?
Ua riro te fare ei mea iti roa o te repo
No reira, ua tono te Fatu i te Atua ia'na mai roto mai i te faaapu no Edene, i te taime a haruhia ' i oia. Ua faarue oia i te taata; e ua tuuhia oia i te pae hitia o te râ o te faaapu no Edenibims, e te hoê 'o'e i te mau huru atoa, no te tapea i te tumu raau o te ora.
E ua ite o Adamu i ta ' na vahine; e ua mana'o, e te moni rahi, Ua parau, Ua farii au i te hoê taata no roto mai i te Fatu. E ua faaora faahou oia i to ' na taeae o Abela. E o Abela te mamoe, tera râ, e mea iti roa te repo (i 3:23-4:2)
I to te Atua faarueraa ia Adamu e o Eva mai te faaapu a te Atua, Ua faaue te Atua i te taata ia tae noa'tu i te repo. Ua riro o Adam ei melo no te repo. Ua rave Oia i te mea ta te Atua i faaue ia'na ia rave.
Te taata matamua, o tei mana'ohia e te hoê tane e te hoê vahine, Ua topa. Ua riro te cain ei tao'a ha'iha'i, Mai ia Adam, to'u metua vahine. Ua rave o Cain i te mea ta te Fatu i faaue i te taata ia rave. No reira, ia au i te faaueraa, e te hinaaro o te Atua e ua riro te faaroo ei liler.
Eaha te hape i roto i te ô a Cain?
E i te taime, ua tae mai te reira, te hoê ô i nia i te Fatu o tei faatupu i te hotu o te repo. E Abel, Ua faatupu atoa oia i te mau mea matamua o to ' na flock e te ngako. E ua faatura te Fatu ia Abela e i ta'na ô: Teie râ, ia parahi i nia i te repo e i ta ' na ô, aita oia i faatura. E ua riri roa o Cain, e ua topa to'na ti'araa (i 4:3-5)
No te aha te Atua i ore ai i faatura i te ô a Kain? Te tumu, no te mea ïa e e ere te huru no te horo'araa ia Cain i te mea tano, aore râ, aita o Cain i horo'a i te mau huaai tano? Aita hoê a'e mea i papa'ihia i roto i te Bible no ni'a i te huru o te tusia. Aita atoa e mea i papaihia no nia i te horoaraa mai e ua horoa anei o Cain i te mau mea matamua o ta ' na mau huaai aore ra aita.
Te mau mea atoa ta tatou i ite na roto mai i te mau Papai, o te hotu ïa o te fenua no te hotu o te repo i te hoê ô i te Fatu.
Taa ê noa'tu i te ô a Kain, ua faataahia te reira i roto i te Bible e ua afai o Abela i te mau tuhaa matamua o to ' na flock e te ngako o te reira.
Teie râ, aita o Cain i horoa i te mau huaai ti'a; te mau mea matamua o ta ' na mau hua, E riro noa â te reira ei mana'o.
Ahiri o Cain i horoa i te mau hua o te fenua, E farii te Atua i te ô a te arii?
Aore râ, mai te peu e e ere te ô iho i te mea tano, e e horoahia mai te moni no roto mai i te mau mea matamua o te oroa Abel, E oaoa roa te Atua i te ô a Kaina e e faatura te Atua i te ô no te bapetizoraa?
Aita i itehia e, e ere i te mea ino roa.. No te mea e ere te rahiraa o te mau mea no nia i te tusia e te ô a te moni, te ora ra râ oia.
No te aha te Atua i ore ai i faatura i te ô no te moni?
Na roto i te faaroo, ua horo'a te faaroo Abel i te Atua i te hoê tusia maitai a'e i te moni, i te iteraa i te reira, ua ite oia e, ua parau-ti'a oia, Te faaite ra te Atua i ta ' na mau ô: e ua pohe oia, tera râ, ua pohe oia (Heberia 11:4)
Peneia'e no te aha te Atua i ore ai i faatura i te horoaraa a te moni no te mea e mea parau-ti'a roa o Cain (ohie, aio) e ere i te mea parau mau mai ia Abel. Na roto i te tusia, ua itehia mai te reira no ni'a i te Atua i oaoa roa, e no reira ua haamou te Atua i te reira.
Te faaturaraa i te ô a Abel, Ua faaite te Atua e ua oaoa te Atua i te Abel e ta ' na mau ohipa parau. Te ô i faaturahia e te Atua, Ua faaite papû e, e mea parau-ti'a o Abel. E aita ratou e faatura ra i te ô a te moni, Ua faaite te Atua e ua ino roa te Atua i te moni e ta ' na mau ohipa ino.
Ua ino roa te moni e aita oia i faaroo i te Atua, ua pato'i râ oia i Ta'na mau parau e aita oia i haere i roto i te hinaaro o te Atua. E mea orure hau roa o Cain, e ia au i to ' na hinaaro. Aita te Atua i faatura i te ô a Cain no to ' na ino (a.o.. 1 John 3:12 (A tai'o atoa: O vai te ohipa noa ra no te rave i te ohipa i roto i te faaapu vine?)).
Ua riro te tusia o te pohe ei haamaitairaa i te Fatu
Ua riro te tusia o te pohe ei haamaitairaa i te Fatu: Te pure nei te pure a te feia parau-ti'a o to'na ïa oaoa. Ua riro te huru o te pohe ei mea hape i te Fatu: tera râ, te here nei Oia ia'na i te reira i muri a'e i te parau-ti'a (Tau 15:8-9)
Te tusia o te pohe, o te faaoreraa ïa i te hara: Eaha ' tu â., i to'na afa'iraa mai i te reira ma te hoê mana'o ino? (Tau 21:27)
E nehenehe ta te mau taata e faaea e e horoa i te mau mea atoa ta ratou e hinaaro, ia au râ i te hinaaro o te Atua, mai te peu râ e aita to ratou oraraa, tera râ, ua ino roa ratou e ua roohia ratou i te hara, e riro mai ïa ratou paatoa ei hape i te Fatu.
E nehenehe te mau Kerisetiano e pure nehenehe roa i mua i te tahi atu mau taata. E nehenehe ta ratou e pure ia au i te mau rave'a pure e te mau rave'a aravihi e ia faaohipa i te mau parau ti'a, mai te mea râ e, e ere to ratou aau i te mea tano i mua i te Fatu, e eita ratou e faaroo i te Atua e eita ratou e haere ma te haapa'o maitai i Ta'na mau faaueraa, o te mau faaueraa atoa ïa a Iesu, E faahoho'a o To'na hinaaro, i muri iho, eita te Fatu e fana'o i ta ratou mau pure, tera râ, e riro ta ratou mau pure ei haavare i te Atua (o.a. Tau 28:9, Isaiah 1:11-20; 19:13, Ezekiela 8:15-18, Husé 6:6-7, Zachariahahariah 7:11-13, Mataio 15:8, John 9:31).
Ua oaoa roa te Atua o Iesu
I te vahi e haere mai ai oia i te ao nei, Ua parau oia, E ere te hooraa e te horoaraa i te reira ia, tera râ, ua mana'o te hoê tino e ua faaineine outou ia ' u: Aita ta outou i farii i roto i te mau ô e te mau pûpûraa no te hara. Ua parau vau i te, Lo, haere mai (Ua papa'ihia te reira i roto i te buka,) no te rave i te reira, E maitai roa ' tu â.
Ua parau oia, Eita te mau ô e te mau ô e horo'a i te mau ô e te horo'araa i te hara e te hara ore, Aita hoê a'e oaoa i roto i te; o te horoa ra i te reira e te ture; Ua parau oia i te, Lo, E haere au e rave i te reira, E maitai roa ' tu â. Ua haere oia i te vahi matamua, e nehenehe oia e haamau i te piti o te. Na roto i te horo'araa i te tino o te tino o Iesu Mesia no te mau taata atoa, e fariihia tatou (Heberia 10:5-10)
Ua riro te oraraa o Iesu Mesia ei tusia maitai i mua i te Atua, no te mea ua haapa'o maitai Iesu i to'na hinaaro.
No te mea ua haere Iesu i roto i te hinaaro o te Metua, Ua faaitoito Iesu i te ture (A tai'o atoa: E nehenehe ta ' u e faaoti i te ture?).
Ua haapa'o maitai Iesu i te mau parau a te Atua e tae roa'tu i te taime a tupu mai ai te taime no te mea ua faaru'ehia Iesu ei Lamb no te taata, e ua faatupu o Iesu i te hepohepo o te taata e ua faariro i te reira ei hara i ni'a i te satauro (A tai'o atoa: Ua puai a'e anei te ohipa a te hara a Adamu i te ohipa a Iesu? e Te auraa o te reira, o te faaroo ïa i te Atua?).
Teie râ, no te oraraa parau-ti'a o Iesu, Ua oaoa roa te Atua i te tusia a To'na Tamaiti e te Atua i te faatura i te tusia a Iesu e To'na toto, ta'oto i te taata tei pohe. Ua itehia te reira na roto i te ti'a-faahou-raa mai te pohe mai (a.o.. John 3:14-21, Roma 5. Ephesia 5:1-2, Heberia 9:27-28).
Te hoê tusia maitai i te Atua
e,, te mau taea'e, na roto i te mau taairaa a te Atua, ia horoa ' tu outou i to outou tino i te hoê tusia ora, I te roa, te ti'aturi nei i te Atua, O vai ta outou taviniraa tano. E e ere i te mea huru ê roa no teie ao nei: tera râ, a tauihia na roto i te faaapîraa i to outou feruriraa, ia haapapu outou i te mea maitai, Tōti, e te mea maitai roa a'e, hinaaro o te Atua (Roma 12:1-2)
Mai ia Iesu ana'e, Te mana'ohia ra e, e riro te oraraa o te mau Kerisetiano ei tusia no te Atua. E mea ti'a i te feia faaroo ia horo'a i to ratou tino i te hoê tusia ora i ni'a i te Atua, I te roa, te ti'aturi nei i te Atua, e no reira, e faateiteihia Iesu Mesia e e faahanahanahia te Metua.
Na roto i te tusia a Iesu Mesia, e To'na toto, ua riro outou ei taata parau-ti'a e te mo'a, e no te Atua, e ere ho'i i te mea ino roa no te diabolo e te pouri. No te mea ua farii outou i te parau-ti'a i roto i te Mesia e ua farii i te natura o te Atua, e haere outou ma te parau-ti'a i roto i te hinaaro o te Atua.
Mai te mea e, e haere outou i roto i te hinaaro o te Atua e e tape'a i Ta'na mau faaueraa (A tai'o atoa: Te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a Iesu e Te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a te diabolo).
Mai te mea e, e tape'a ta'na mau faaueraa, E haere outou i te here. E ere te haereraa i te here i te mea e haafifi i te pouri, te oto, e te faaiteraa i te mau ohipa o te pouri. Teie râ, te haereraa na roto i te here, o te haapao - maitai - raa ïa i te Atua e i Ta ' na mau faaueraa, e no reira, te ora ra outou i roto i To'na hinaaro, e e riro to outou oraraa ei tusia faahiahia roa i te Atua.
'Ia riro ei miti no te fenua’




