Ua riro Iesu ei hoa no te feia hoo tao'a, e e pinepine te mau kerisetiano i te faaohipa i te feia hara no te ora mai te ao nei, no te amui atu i te feia ti'aturi ore e no te farii i te hara. Ia farerei noa outou i te hoê Kerisetiano e te tahi mau haerea, hara, e aore râ, te auhoaraa e te ao nei, e faaroo pinepine outou, “Teie râ, ua riro Iesu ei Hoa no te feia hoo tao'a, te mau faaturi, e te feia hara, e ua faatupu i te mau taairaa e ratou. Ahiri e ua faatupu oia i te mau taairaa e ratou, E nehenehe atoa tatou e faatupu i te mau taairaa e te feia ti'aturi ore, e farii e e faatura ia ratou no to ratou huru, eiaha râ e haava ia ratou. E parau mau râ, Ua riro anei Iesu ei Hoa no te feia hoo tao'a, te mau faaturi, e te feia hara, e ua faatupu anei oia i te mau taairaa e te feia hara ia au i te Bible?
Ua poro o Ioane Bapetizo i te bapetizoraa o te tatarahapa no te faaoreraa i te hara
Hou Iesu a haere mai ai i ni'a i te tahua ha'utiraa, I ni'a i te tahua ha'utiraa Ioane bapetizo. Ua riro te Ioane bapetizo ei aratai no Iesu e ua faaineine oia i te e'a no te mai te Mesia mai ia Iesu Mesia. Ua poro o Ioane i te bapetizoraa o te tatarahapa i roto i te medebara no Iudea. Ua parau maua, Ti'a (te tauiraa o te feruriraa o te faatupu i te tatarahapa e te tauiraa o te haerea), no te mea ua fatata mai te Basileia o te Atua.
Ua poro o Ioane bapetizo ma te huru mai teie te huru, te mana e te mana, e ti'a ia haapa'ohia e ia haapa'ohia.
Jerus, ua haere atu o Iudea taatoa e te mau fenua atoa e haaati ra ia Jordania ia Ioane bapetizo. Ua bapetizohia ratou e Ioane i roto i te anavai Jordan a faaite ai ratou i ta ratou mau hara i mua i te huiraatira (Mataio 3:1-6).
Ioane bapetizo Aita te mau Pharisea e te mau Sadukea i mǎta'u e aita oia i mǎta'u i to ratou haereraa mai i to ' na bapetizoraa. Maoti râ, Ua faaite o Ioane ia ratou e to ratou haerea.
Ua pii oia ia ratou te hoê u'i no te mau vipera e ua pii oia ia ratou ia tatarahapa ia faatupu ratou i te mau hotu, o te faatupu i te tatarahapa. Teie râ, ua patoi ratou i te a'oraa a te Atua, na roto i te patoiraa i te bapetizoraa.
Ua poro o Ioane i te bapetizoraa o te tatarahapa no te faaoreraa i te mau hara e ua bapetizo oia i te mau taata o tei haapa'o i ta'na piiraa (Mataio 3:1-12, Luka 3:9).
Te vai ra atoa te feia hoo tao'a i rotopu i te feia o tei haapao i to ' na piiraa e o tei bapetizohia (no te fare o Iseraela te reira).
Ua tatarahapa te feia hoo tao'a e ua ui atu ia Ioane eaha ta ratou e rave
Ua haere mai te feia hoo tao'a ia Ioane e ua tatarahapa i to ratou faarooraa i ta ' na poroi e A noho ai au no te faaoreraa i te mau hara e ua bapetizohia.
Ua ui atu te feia hoo tao'a ia Ioane, eaha ta ratou e ti'a ia rave. Ua pahono Ioane ia ratou, e ti'a ia ratou ia ui (māna'o māro'o) eiaha hau atu i te reira, o tei ma'itihia ia ratou (Luka 3:12-13; 7:29-30).
Ua tatarahapa teie mau taata hoo tao'a i ta ratou mau hara e ua bapetizohia ratou. Noa ' tu e e feia hoo tao'a noa â ratou, aita ratou i amui atu i roto i te feia hoo moni aita i tatarahapa, o tei hinaaro rahi, te feia here i te moni, te feia haavare, te feia haavare, te feia haavare, e te tamau noa ra i ta ratou mau ohipa ino, o tei patoi i te hinaaro o te Atua.
Ua pii Iesu i te feia mo'e o te utuafare o Iseraela ia tatarahapa
Ua haere mai Iesu i ni'a i te fenua, i te taime a vai noa ai te Faufaa Tahito. Aita oia i haere mai i te omuaraa no te mau Etene, no te mau mamoe mo'e râ o te fare o Iseraela (Mataio 15:24).
Ua haere mai o Iesu no te nunaa fafauraa a te Atua na roto i te fanauraa mau e te peritomeraa i te pae tino. Te feia hoo tao'a, te mau faaturi, e te feia hara, o te faahitihia ra i roto i te Bible, no te fare o Iseraela.
Noa ' tu e ua fana'o ratou i te tiaraa o te mau Etene, e ere ratou i te mau Etene. Ua faaru'e ratou i te e'a o te Fatu e ua tomo i roto i te hoê e'a, aita râ i au i te hinaaro o te Atua.
Te feia hoo tao'a, Ua rave te mau vahine faaturi e te feia hara i mua i te Fatu, e ua ora i hara. No te feia veve e te feia mo'e ratou no te fare o Iseraela.
Aita te taeraa mai o Iesu i taui i te hoê mea atoa no ni'a i te poroi a te Atua, tei porohia e te mau peropheta atoa e o Ioane bapetizo. Ua poro Iesu i te hoê â poroi o te Basileia e ua pii atoa oia i te nunaa, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela, te tatarahapa no te faaoreraa i te mau hara.
Aita Iesu i haere e amui atu i te mau Etene, ua haere râ Oia i te mau taata no te utuafare o Iseraela e ua poro i te evanelia i te feia veve. Ua faaora oia i te feia mafatu parari, ua poro i te faaoraraa i te feia i haruhia, e ua faaho'i mai oia i te matapo, No te faaafaro i te mau fifi i te pae no te ture, e mea rahi râ te mau mea e ino roa ' tu â no te mea e nehenehe te mau mea e tupu mai., e ua poro Oia i te matahiti fariihia a te Fatu (Luka 4:18-19).
Ua farii anei Iesu i te hara?
Aita Iesu i farii i te hara e aita oia i amui atu i te feia hoo tao'a e te feia hara, o vai ïa no nia i te nunaa o te Atua, ua tamau noa râ oia i roto i te hara. Aita atoa oia i amui atu i te mau Etene, mai ta te mau taata e rave rahi e mana'o nei e e parau ra. No te mea noa ' tu e ua pohe Iesu no te u'i o te taata i topa, Ua tae mai te aroha e te aroha o te Atua i ni'a i te mau Etene i muri a'e i te poheraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia, e i muri a'e i te taeraa mai o te Varua Mo'a (Ā'ati'a 10).
Aita Iesu i amui atu i te feia hoo tao'a e te feia hara, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela, no te mau tumu miimii e te opuaraa ia faatupu i te mau taairaa e ratou. Aita oia i amui atu i roto i ta ratou mau ohipa e aita oia i taui i te mau ture e te mau mana'o tumu o te Basileia o te Atua ia au i to ratou mau hinaaro e to ratou mau hinaaro.
Aita atoa Iesu i taui i ta ' na poroi ia au i ta te taata i hinaaro e faaroo.
Ua faaruru Iesu i te nunaa o te Atua tei fafau i to ratou apotata, te mau hara e te mau ino, e te Ua pii ratou ia ratou no te tatarahapa e ua faaue atura ia ratou, i rotopu i te tahi atu mau taata, Eiaha e hara faahou (i.e. John 5:14; 8:11)
Te mau ohipa a te (aita i tatarahapa) E mea ino e e ere te feia hoo tao'a i te mea maitai. I roto i te mau Papai i muri nei, ua haapapu Iesu e e ere to ratou haerea e to ratou mau ohipa i te mea maitai:
Hau atu â, mai te peu e e hara to taeae ia oe, A haere e a faaite ia'na i ta'na hape i rotopu ia oe e oia ana'e: mai te mea e, e faaroo mai oia ia oe, Ua farii oe i to taea'e. Tera râ, mai te mea e, aita oia e faaroo ia oe, A afa'i atu i te hoê aore ra e piti atu â, e nehenehe te mau parau atoa e haamauhia i roto i te vaha o na ite e piti aore ra e toru. E mai te peu e e haapao oia i te faaroo ia ratou, a faaite i te reira i te ekalesia: tera râ, mai te peu e aita oia e faaroo i te ekalesia, ia riro mai oia mai te hoê taata etene e te taata hoo tao'a (Mataio 18:15-17)
Mai te mea e, e here outou i te feia e here ia outou, Eaha ta outou e faaho'iraa? Eiaha atoa te feia hoo tao'a e rave i te hoê â? E mai te peu e e aroha outou i to outou mau taeae ana'e, Eaha ta outou e rave rahi a'e i vetahi ê? aita atoa te feia hoo tao'a e rave ra i te reira? Na reira, ia riro outou ei taata tia roa, mai to outou Metua i te ra'i ra e mea ti'a roa (Mataio 5:44-48)
E ere Iesu i te taata
Aita Iesu i farii e aita i farii i te hara. Aita atoa te mau ohipa ino a te (aita i tatarahapa) te feia hoo tao'a. E ere o Iesu i te hoê taata mana'o o tei faaoromai, ua haapapu e ua faati'a i te mau mea atoa, mai te peu. Te taata, o vai te parau ra i teie, aita vau i ite i te Bible; te parau. Ua ua hamani ratou i ta ratou iho Iesu i roto i to ratou feruriraa tino, o vai te hoho'a mai ia ratou iho.
Aita Iesu i faatia i te mau ohipa ino a te feia hoo tao'a e te feia hara. Aita oia i amui atu e te feia hoo tao'a e te feia hara, o tei ore i hinaaro e tatarahapa e ua tamau noa i roto i ta ratou mau hara.
Te tumu o te reira, no te mea ïa e ua riro te hara ei orureraa hau e ei faaroo ore i te Atua, e e faatupu te reira i te taa-ê-raa i rotopu i te Atua e te taata.
I to Iesu raveraa i te mau hara atoa o te huitaata nei, ua faaru'e te Metua ia'na. i te tahi taime, O Iesu anei ua faataa-ê-hia oia i To'na Metua. Ua faatupu te hara i te faataa - ê - raa, e te faatupu noa ra â te hara i te faataa - ê - raa, noa'tu te taeraa mai o Iesu Mesia e Ta'na ohipa no te faaoraraa.
Eita te ohipa no te faaoraraa e titau i te fariiraa i te hara e te parau-ti'a ore. Teie râ, i roto i te ohipa no te faaoraraa, te vai ra te faaoraraa o te te tahi atu taata papa'i, na roto i te tuuraa i te tino; te poheraa o te tino, ia faati'ahia mai te taata apî mai te pohe mai.
O Iesu te Maramarama o te ao nei
O Iesu te Maramarama o te ao nei. I to Iesu haereraa i ni'a i teie fenua, Ua faaite papû oia e, e mea ino te mau ohipa o te ao nei (John 7:7). Ua faaruru Iesu i te mau taata e haere ra i roto i te pouri e ta ratou mau hara e ua pii oia ia ratou ia tatarahapa.
Aita Iesu i tapuni i To'na na mata. Aita oia i parau, “Te rave nei outou i te hoê ohipa maitai, A tamau noa i to outou oraraa” aore rā "Ua peritomehia outou, e no reira, ua faaorahia outou, noa'tu te mau ohipa ta outou e rave ra.” Aita atoa Iesu i parau, ua ite te Atua i ta ratou mau ohipa ino e ua farii oia i te reira.
Aita, Ua faaitoito Iesu i te feia o tei rave i te hara ia tatarahapa. Ua faaue oia ia ratou ia faaore i ta ratou mau hara. Ua parau Iesu: “A haere e eiaha e hara faahou” ”.
To'na auraa ra, i roto i te Faufaa Tahito, Aita te taata tino i nehenehe faahou e rave i te hara.
E nehenehe ta ratou e rave i te tahi mea no ni'a i te reira, oia ho'i, te pato'iraa i te hara e eiaha faahou e hara. Teie râ, o ta ratou ïa maitiraa. E ua faaûruhia ta ratou maitiraa i nia i te faaueraa matamua, mai te mea e here te Atua ma to ratou aau atoa, mana'o, fa'a'ōfa'i (Deuteronomi 10:12, Mareko 12:30).
No te mea mai te peu e e here outou i te Atua ma to outou aau atoa, ʻAnuanua, feruriraa e te puai, Eita outou e tamau noa i te rave i te hara, tera râ, e fa'aterehia hara, Oia, Iesu e te Varua Mo'a, e a tatarahapa e a tatara i te mau hara i roto i to outou oraraa.
I to Iesu haereraa mai e parahi i rotopu i te taata, te maramarama i faaitehia i roto i te pouri.
Ua faaruru te nunaa o te utuafare o Iseraela i to ratou huru oto e te viivii e ta ratou mau ohipa ino o te parau-ti'a ore. No te mea ua faaite papû Iesu i ta ratou mau ohipa ino e ua afa'i mai i ta ratou mau ohipa o te pouri i roto i te maramarama, e rave rahi tei riri ia Iesu. E ere râ te mau taata atoa, no te mea e rave rahi atoa taata, tei ti'aturi e tei tatarahapa (John 7:7; 15:18).
Ua tupu atoa te reira i rotopu i te feia hoo tao'a, te mau vahine faaturi e te tahi atu mau taata hara, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela. I to ratou farereiraa ia Iesu, o tei faahoho'a i te Atua e To'na Basileia, ua faaruru ratou i ta ratou mau ohipa ino e Te mau nota o ta ratou mau hara ia au i te mau parau a Iesu e ua pee ia Iesu.
Aita ratou i riro faahou ei feia hara, ua ti'aturi râ ratou, Te mau nota, e ua faaorahia ratou.
Te piiraa a Mataio te taata hoo tao'a
A haere atu ai Oia, Ua ite atura oia ia Levi tamaiti a Alphaeus e parahi ra i pihai iho i te piha fariiraa moni, Ua parau oia, "Ua parau oia e, ", A pee mai ia'u. Na ua ti'a maira oia, e pee atura Ia'na. E no te haere, terā, a parahi ai Iesu i te amuraa maa i roto i to'na fare, e rave rahi feia hoo tao'a e te feia hara o tei parahi i pihai iho ia Iesu e ta ' na mau pǐpǐ: no te mea e rave rahi, e ua pee atu ratou Ia'na. A ite ai te mau Pharisea e te mau papa'i parau ia'na i te amuraa maa e te feia hoo tao'a e te feia hara, Ua parau ratou i Ta'na mau pĭpĭ, Nahea To'na amu e te inu e te feia hoo tao'a e te feia hara? I to Iesu faarooraa i te reira, Ua parau atu oia ia ' na, Aita te feia ora maitai e hinaaro i te taote, e ere râ ratou i te mea: Aita i ti'a ia'u ia pii i te parau-ti'a, tera râ, te feia hara no te tatarahapa (Mareko 2:14-17)
I muri a'e i teie mau mea, ua haere atu Oia, e ua ite oia i te hoê taata hoo tao'a, o Levi te i'oa, te parahiraa i pihai iho i te fariiraa i te peu tumu: e ua parau maira Oia ia'na, A pee mai ia'u. E ua faarue oia i te mau mea atoa, ua ti'a mai, e ua pee atu Ia'na. E ua faaineine o Levi i te hoê oro'a rahi no'na i roto i to'na iho fare: e te vai ra te hoê nahoa rahi feia hoo tao'a e te tahi atu mau taata i parahi i piha'i iho ia ratou. Teie râ, ua amuamu to ratou mau Pharisea e ta ratou mau papai parau i ta ' na mau pǐpǐ, ma'ohi'ohi, Na te aha outou e amu ai e e inu ai e te feia hoo tao'a e te feia hara?? Na pahono maira Iesu, na ô atu ia ratou, Aita te feia ora maitai e hinaaro i te hoê taote; e ere râ ratou i te mea. Aita i ti'a ia'u ia pii i te parau-ti'a, tera râ, te feia hara no te tatarahapa (Luka 5:27-32)
E ua haere faahou Oia i te pae miti; e ua haere maira te nahoa taata atoa ia'na, e ua haapii Oia ia ratou. E a haere atu ai Oia, Ua ite atura oia ia Levi tamaiti a Alphaeus e parahi ra i pihai iho i te piha fariiraa moni, ua parau mai ma te parau atu ia'na, A pee mai ia'u. Na ua ti'a maira oia, e pee atura Ia'na.
E no te haere, terā, a parahi ai Iesu i te amuraa maa i roto i to'na fare, e rave rahi feia hoo tao'a e te feia hara o tei parahi i pihai iho ia Iesu e ta ' na mau pǐpǐ: no te mea e rave rahi, e ua pee atu ratou Ia'na. A ite ai te mau Pharisea e te mau papa'i parau ia'na i te amuraa maa e te feia hoo tao'a e te feia hara, ua parau ratou i ta'na mau mana'o, Nahea To'na amu e te inu e te feia hoo tao'a e te feia hara? I to Iesu faarooraa i te reira, Ua parau atu oia ia ratou, Aita te feia ora maitai e hinaaro i te taote, e ere râ ratou i te mea: Aita i ti'a ia'u ia pii i te parau-ti'a, tera râ, te feia hara no te tatarahapa (Mareko 2:13-17)
I roto i teie mau irava, te tai'o nei tatou no ni'a i te piiraa a Mataio (Levi atoa). E taata aufau tao'a o Mataio; te hoê taata hoo tao'a, tera râ, i to Iesu taeraa mai e faaroo ai oia i ta'na mau parau, Ua haapa'o o Mataio i Ta'na mau parau, and immediately left everything behind and ua pee ia Iesu. Matthew became one of the twelve disciples of Jesus.
When Jesus and His other disciples entered Matthew’s home and lay at the table with other tax-collectors and sinners, the scribes approached His disciples and asked Him, why their Master (Iesu) lay with tax-collectors and sinners.
Jesus heard their question and answered, that He didn’t come to call the righteous, tera râ, te feia hara no te tatarahapa.
No reira, Jesus didn’t compromise with the tax-collectors and sinners, He didn’t approve their works, but Jesus called them to repentance.
The repentance of Zacchaeus, the chief publican
Jesus entered and passed through Jericho And, fa'a'ōfa'i, there was a man named Zacchaeus, which was the chief among the publicans, and he was rich. And he sought to see Jesus who he was; and could not for the press, no te mea e mea iti roa oia. E ua horo oia i mua, e ua paiuma vau i ni'a i te hoê tumu raau no te farerei ia'na: no te mea e haere oia i taua e'a ra. E i to Iesu taeraa mai i taua vahi ra, ua hi'o atu oia i ni'a, e ua ite au ia'na, Ua parau oia, "Ua parau oia e, ", Zakeo, A vitiviti, e haere mai i raro; e ti'a ia'u ia faaea i to oe fare i teie mahana E ua vitiviti oia, e ua haere mai i raro, e ua farii ia'na ma te oaoa. E i to ratou iteraa i te reira, ua amuamu ratou paatoa, ma'ohi'ohi, Ua haere atu oia e faaea i pihai iho i te hoê taata hara, e ua tia o Zakeo, e te parau ra te Fatu; Hi'o, Ariki, te afaraa o to'u mau tao'a ta'u e horo'a i te feia veve; e mai te mea e, ua rave au i te hoê mea no roto mai i te hoê taata na roto i te faahaparaa haavare, E faaho'i faahou mai ia'na e maha.. E ua parau atura Iesu ia ' na, Te ora nei teie mahana i teie fare, no te mea ho'i e, e tamaiti atoa oia na Aberahama. Te haere mai nei te Tamaiti a te taata e te faaora i te reira (Luka 19:1-10)
Te parahi ra o Zakaio i nia i te hoê tumu raau, Ua pii o Iesu ia Zakeo. Tōmāoho, Ua haapa'o o Zacchaeus i To'na piiraa e ua rave i ta Iesu i faaue ia'na. Ua pii o Zaccaeus i nia i te tumu raau e ua farii ma te oaoa ia Iesu i roto i to ' na fare.
I to te taata iteraa i te reira, ua haamata ratou paatoa i te amuamu. No te mea nafea Iesu ia riro ei manihini e ia tomo i roto i te fare o te hoê taata hara?
Ua ti'a mai o Zakeo i ni'a e ua parau ia Iesu, e horoa oia i te afaraa o ta ' na mau tao'a i te feia veve. E ere râ te reira ana'e! Ua fafau atoa oia, mai te peu e ua rave oia i te hoê mea mai roto mai i te hoê taata na roto i te hoê pariraa haavare, e faaho'i mai oia ia'na e maha taime.
Ua ite Iesu i to'na haavare ore e to'na tatarahapa, e no reira, ua tae mai te faaoraraa i to'na fare.
Ua parau faahou Iesu, ua haere mai Oia no te faaora i te feia mo'e. Ua ite oia i te mamoe, no te utuafare o Iseraela, e o Zakaio te hoê mamoe mo'e, ta Iesu i ite e ua faaho'i atu i roto i te nǎnǎ (Luka 15:1-10)
Te mau Pharisea e te mau Sadukea
E au ra e mea haapao maitai te rahiraa o te mau Pharisea e te mau Sadukea, te taata mata'u i te Atua, te tahi râte, Ua faateitei ratou e ua î ratou i te te'ote'o. Noa ' tu e ua ite rahi to ratou i te Parau i papaihia a te Atua, Aita ratou i ite i to ratou Atua e aita ratou i ite ia Iesu, te Tamaiti a te Atua.
Aita ratou i ite i te hinaaro e te mafatu o te Atua, e ua aita i matau i To'na mau e'a. No reira, Aita to ratou e aau aroha no te feia mo'e o te fare o Iseraela.
Aita ratou i faaruru ia ratou i ta ratou mau hara e aita ratou i titau ia ratou ia tatarahapa no te here o te Atua. Aita, E mau tamarii ratou na te diabolo, e ua pee ratou i to'na hinaaro i roto i te pouri,.
No te mea e mau tamarii ratou na te diabolo, ua vaiiho ratou ia ratou ia haere e ua vaiiho ia ratou ia tamau noa i te ora i roto i te hara. I roto i taua area taime ra, ua haava ratou ia ratou no taua mau ohipa ino atoa ra o te parau-ti'a ore, ua rave atoa ratou i te reira ma te huna, aita e taata e hi'o ra.
Ua faaterehia te mau Pharisea e te mau Sadukea ma te aravihi e ua pii ratou ia Iesu ei hoa no te feia hoo tao'a e te feia hara
Te Tamaiti a te taata (Iesu) Ua haere mai e amu e e inu, e te parau nei ratou, Inaha, te hoê taata amu, e te hoê taata inu uaina, te hoê hoa no te feia hoo tao'a e te feia hara (Mataio 11:18)
I muri iho, ua haafatata maira te feia hoo tao'a atoa e te feia hara atoa ia'na no te faaroo ia'na. E ua amuamu te mau Pharisea e te mau papa'i parau, ma'ohi'ohi, Te farii nei teie taata i te feia hara, e te amu e ratou (Luka 15:1-2)
Ua faariro te mau Pharisea e te mau Sadukea ia Iesu ei taata, o tei farii i te feia hara, o tei amu e te feia hoo tao'a e te feia hara. Ua pii ratou ia Iesu ei Hoa no te feia hoo tao'a e te feia hara.
Tera râ,, e mea tino ratou e ua arata'ihia ratou e to ratou mau mana'o. Aita ratou i ite i te mafatu o te feia hoo tao'a e te feia hara, ua haava râ ratou ia au i te mau mea ta ratou i ite. Aita ratou i ite i te feia hoo tao'a e te feia hara, tei tatarahapa e tei parau-ti'a, ua faariro râ ratou ia ratou ei feia hoo tao'a e ei feia hara, o tei rave noa i te mau ohipa ino.
No reira, ua pari ratou ia Iesu ei Hoa no te feia hoo tao'a e te feia hara.
Nafea te hara e faaitehia ' i?
I roto i te tau matamua, Ua faaite te Atua i te hara i te taata tino na roto i te ture o te faahoho'a ra i te hinaaro o te Atua. I roto i te piti o te tau, Ua faaite Iesu i te hara i te taata tino na roto i To'na vairaa mai e Ta'na mau parau, ia au i te ture e te hinaaro o te Atua. Aita Iesu i haere mai no te vavahi i te ture e no te faaore i te reira, no te faatupu râ i te ture. Ua taui atoa Iesu i te tahi mau faaueraa o te ture ma te haafifi i te reira, e te mau faaueraa.
I roto i te toru o te tau, i reira tatou e ora ai, te faaite papû nei te Varua Mo'a i te ao nei no ni'a i te hara e te faaiteraa papû no ni'a ia Iesu te Mesia. I roto i teie na anotau e toru, Aita te hinaaro o te Atua i taui, e vai noa râ te reira.
Ua monohia te Faufaa Tahito e te hoê Faufaa Apî na roto i te ohipa faaora a Iesu Mesia, Eaha te tahi mau te ti'araa o te taata i topa Ua faaho'i-faahou-hia mai i roto i te Mesia, na roto i te riroraa ei tao'a hamani apî; te hoê taata apî i roto i te Mesia, E vai noa te hinaaro o te Atua.
Ua faaite o Iesu i te hinaaro o te Atua e ua faaite papû oia i te taata ia tatarahapa.
Te varua mo'a, o te ora nei i roto i te mau hamaniraa apî, te faahoho'a noa ra â e te faaite papû noa ra i te hinaaro o te Atua e te faaite nei i te mau taata i ta ratou mau hara e te titau ra ia ratou ia tatarahapa.
Ua riro anei o Iesu ei hoa no te mau taata?
Aita Iesu i pii ia ' na iho ei hoa no te feia hoo tao'a, ua pii râ te mau Pharisea e te mau Sadukea ia Iesu ei hoa no te feia hoo tao'a,. Mai ta ratou i parau no nia ia Ioane, e varua ino to'na. E ere te reira i te parau mau, te tahi mea râ, e mea ino roa.. Ua faaûru ratou i to ratou mana'o (e hoa o Iesu no te feia hoo tao'a e te feia hara), no te mea ua ite ratou ia Iesu i te amuiraa ' tu e te feia hoo tao'a. Teie râ, ua tiaturi teie mau taata hoo tao'a e te feia hara ia Iesu Mesia e ua tatarahapa ratou.
E ere i te tu'ena te tumu parau., Aita Iesu i haaati e ia amui atu ia ratou no te mau tumu miimii.
Aita Iesu i haamau i te hoê auhoaraa e te feia hoo tao'a e te feia hara, ma te amui atu i roto i ta ratou mau ohipa ino e ma te faatia i ta ratou mau ohipa. Teie râ, ua faaitoito Iesu i te feia hoo tao'a e te feia hara ia tatarahapa. Te haaati ra Iesu e te feia hoo tao'a tahito e te feia hara tahito, o tei tatarahapa e o tei faaore i ta ratou mau hara.
Aita roa ' tu Iesu i faaue a'enei i Ta ' na mau pǐpǐ ia faaafaro i te mau parau faaau o te ao nei, Te auhoaraa e te feia ti'aturi ore, Patu i te mau e'aturu e te ao nei, e ia tahoêhia e te ao nei.
Ia haere mai te hoê taata ia outou no ni'a i te auhoaraa e te ao nei e te fariiraa i te hara e ia faaohipa i te haavare, e hoa o Iesu no te feia hoo tao'a e te feia hara. E nehenehe ta outou e faaore i teie haavare, na roto i te faaiteraa ia ratou i te parau mau o te Parau, oia ho'i, ua amui atu o Iesu i te feia hoo tao'a. Terā rā…
Te mea matamua, Ua riro ratou ei melo o te nunaa fafauraa a te Atua na roto i te fanauraa mau, tera râ, ua atea ê ratou i te Atua, e ua haere mai o Iesu no te faaho'i mai ia ratou. piti, Ua tatarahapa teie mau taata hoo tao'a e te feia hara e ua faaore i ta ratou mau hara.
Ua haere mai o Iesu no te titau i te feia hara o te utuafare o Iseraela ia tatarahapa, eiaha râ ia amui atu i roto i te mau ohipa ino a te feia hara e no te faati'a i ta ratou mau ohipa. Aita Iesu i riro ei taata faatupu i te hara no te parau-ti'a râ.
Mai te mea e, e riri te ao nei ia outou, ua ite oe e, ua riri oia ia Iesu hou oia a riri ai ia oe
Ua papa'i: Mai te mea e, e'a 'oe te ao nei, ua ite oe e ua riri roa vau ia ' u na mua ' ' e a riri ai outou. Ahiri oe i rave i te ao nei, E here te ao nei i to'na iho: te tahi râ, tera râ, ua ma'iti au ia outou i rapae i te ao nei, ia'na. A haamana'o i te parau ta'u i parau atu ia outou, E ere te tavini i te mea rahi a'e i to te arii. Mai te mea e, ua tamau noa ratou i te, E faaino atoa ratou ia outou; Ua tamau noa ratou i te faaite i to ratou mana'o e,, E tamau noa â ratou i te tapea i te reira. Teie râ, e rave ratou i teie mau mea atoa ia outou no te parau a to ' u i'oa, no te mea aita ratou i ite Ia'na o tei hapono ia'na i te. Ahiri vau i ore i haere mai e paraparau ia ratou, Aita ta ratou i rave i te hara: aita râ ta ratou e tapo'i no ta ratou hara. O tei riri ia'u, e riri atoa oia i to'u Metua. Ahiri vau i ore i rave i te mau ohipa ta te tahi atu taata i ore i rave i rotopu ia ratou, Aita ta ratou i rave i te hara: tera râ, ua ite mai ratou ia'u e to'u Metua, e ua riri mai ratou ia'u atoa. Teie râ, e tupu te reira, ia tupu te parau i papa'ihia i roto i ta ratou ture, Ua riri mai ratou ia'u ma te tumu ore (John 15:18-25)
Ua riri te ao nei ia Iesu e te riri noa ra â oia, no te mea ua faaite papû te Parau i ta ratou mau ohipa ino. Te mau taata no Iesu e tei fanauhia e te Atua, E ririhia ratou e te ao nei. No te mea ho'i e, te here nei te ao nei ia ratou, no teie nei ao nei e te rave nei i ta ' na mau ohipa ino.
Mai te mea e, aita outou e no te ao nei, e eiaha e amui atu i roto i ta'na mau ohipa, e ti'a ia outou ia riri roa i te ao nei.
Te reira no te mea te ora ra te Varua Mo'a i roto ia outou, O vai te faaite papû no ni'a i te mau ohipa ino o te ao nei.
Ua faaue mai o Iesu ia tatou ia ora i te hoê oraraa mo'a ia au i te hinaaro o te Atua (o te hinaaro atoa ïa ia Iesu), e ', a poro e a afa'i mai i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei.
Te vai ra atoa ra te pororaa i te satauro e te piiraa ia tatarahapa e te faaoreraa i te mau hara, ia faaorahia te feia i mo'e.
Aita Iesu i parau e ia amui atu i te ao nei (te feia hara), ia amui atu i roto i ta ratou mau ohipa e ia ora mai te huru o te ao nei i roto i te hara. Tera râ, ua parau Iesu ia haere i te ao nei e ia poro i te evanelia i te mau mea ora atoa, e no te titau ia ratou ia tatarahapa e no te haapii ia ratou i te mau mea atoa ta Iesu i haapii (Mareko 16:15)
Teie râ, mai te peu e e tiaturi te mau Kerisetiano i te haavare, e aita e fifi to outou oraraa e te fariihia ra outou ia ora i roto i te hara, e no teie haavare, aita ratou e tatara i te mau hara i roto i to ratou oraraa, Nahea ratou ia poro i te evanelia a Iesu Mesia e ia titau i te feia hara ia tatarahapa e ia faaore i te mau hara?
Nahea te mau Kerisetiano ia riro ei ite e ia titau i te taata ia tatarahapa mai te mea e, aita ratou i tatarahapa?
Nahea te mau Kerisetiano ia riro ei ite no Iesu Mesia e ia titau i te feia e ora nei i roto i te hara ia tatarahapa mai te mea e, aita ratou i tatarahapa? E nafea ratou e nehenehe ai e tia'i i te tahi atu mau taata, te mea ta ratou iho e ore e rave? No reira, aita roa ' tu te pororaa i te tatarahapa e te faaoreraa i te mau hara e poro - faahou - hia ' i.
Te faatumu nei te mau Kerisetiano i nia i te fana'oraa i te ite rahi roa ' ' e, Te mau ohipa i tupu i roto i te mau fenua, Te haereraa i roto i te mau mea hau atu i te natura, tā'uru, ōfa'i, te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, e aore râ, a faaroo i te tauturu ia'na iho e aore râ, i te mau a'oraa faaitoito no ni'a i te Te mau mana'o tauturu no te, te fana'oraa i te moni e te manuïaraa i roto i teie nei ao.
Tera râ,, e teie mau a'oraa, Eita outou e tomo i roto i te mau uputa o te ra'i, no te mea, mai te mea e, aita e haamo'araa, aita e taata e ite i te Fatu (Heberia 12:14).
Ua tae i te taime no te faaite i taua mau haavare atoa ra, tei tapo'ihia i te afaraa o te mau parau mau, ma te parau mau o te Parau, ma te tatara i te reira, ma te poro i te Parau a te Atua, ia faaorahia te mau varua e rave rahi i te haamouraa.
'Ia riro ei miti no te fenua’







