Eaha te atâtaraa o te mau souvenirs?

Ua haamata te tau veavea e e rave rahi mau taata o te fana'o nei i ta ratou tau faafaaearaa e o te ratere nei na te ao atoa nei e tae roa ' tu i ta ratou vahi faafaaearaa. I to ratou taeraa mai, e faaueue ratou i ta ratou huru faafaaearaa e e tamǎrû ia ratou. No te haamana'o i ta ratou taime faafaaearaa, E hoo pinepine ratou i te mau tao'a haamana'oraa. Eita te mau tao'a haamana'oraa e haamana'o noa ia ratou i ta ratou taime faafaaearaa faahiahia, tera râ, a tuu atoa i te tahi mea i roto i to ratou fare e a horo'a ia ratou i te rave'a no te faateitei i te mau vahi ta ratou i tere atu. Teie râ, e rave rahi o te ore e ite ra i te atâtaraa pae varua o te mau tao'a haamana'oraa. E nehenehe teie mau tao'a haamana'oraa ha'iha'i roa e au ra e aita e ino, e faatupu i te mau ati rahi i roto i te oraraa o te taata. Eaha te atâtaraa pae varua o te mau tao'a haamana'oraa o te huna ra i mua i te rahiraa o te taata?

No te aha e rave rahi taata e rohirohi ai e e hepohepo ai i muri a'e i te tau faafaaearaa?

Ua uiui anei outou, no te aha e rave rahi taata e rohirohi ai aore ra e hepohepo ai i muri a'e i te hoê tau faafaaearaa e e ite ai i te ma'i i muri mai i te faafaaearaa, e pii - atoa - hia te reira te mau blues i muri mai i te faafaaearaa? Eaha ta ratou i rave i roto i to ratou tau faafaaearaa, Eaha te mau vahi feia mataitai ta ratou i tere atu, e i roto i te aha (fa'a'ōfa'i) ua amui atu ratou i roto i te mau oro'a, e eaha ta ratou i afa'i mai i te fare? 

E rave rahi o te ore e ite e, aita ratou e afa'i noa ra i te hoê ô haamana'oraa maitai i roto i to ratou fare, te manihini atoa râ i te pae varua(s) tei taaihia i te mau haamana'oraa. Te hinaaro nei teie demoni tapo'ihia e haere na ni'a i te oti'a e aita e ti'a ia'na ia faaea i piha'i iho ia ratou e ia hamani ino ia ratou.

No reira, E nehenehe te mau haamana'oraa e faatupu i te mau faahopearaa ino i nia i te oraraa o te taata. Aita i riro ei tao'a nehenehe i roto, E nehenehe te hoê haamana'oraa e riro ei tao'a haamou i roto i to outou oraraa.

“E mea riaria roa, Eita te mau haamana'oraa e nehenehe e faaino”

Mai te mea e rave rahi taata, e tae noa ' tu te feia e parau ra e e kerisetiano ratou, e mea tino, te āra'a ua hunahia mai ia ratou. Aita ratou e ite ra i te ino i roto i te afairaa mai i te hoê tao'a haamana'oraa i te fare e aita ratou e ite ra i te atâtaraa o te mau tao'a haamana'oraa. Te mau mea atoa ta ratou e ite ra, o te hoê ïa pepe tahito nehenehe, te hoê tii, hoho'a i taraihia, Māihi, mauhaa tama'i, tapestry, e aore râ, te faanahoraa i te hoê tao'a o te faahoho'a ra i te peu tumu o te vahi e te fenua, o tei faarirohia e te ao nei ei ohipa rima î.

Aita ratou e ite ra i te hoê ino i roto i te mau haamana'oraa e te feruri nei ratou i te reira, o te faaara ia ratou, ei mau poseurs e ei mau taata, o te faarahi nei e o te ata ra ia ratou. Maoti i te faaroo ia ratou, E feia orure hau ratou, e ma te ite ore, e afa'i mai ratou ta'ona'o i nia ia ratou.

Eaha te atâtaraa pae varua o te mau haamana'oraa?

No te mea, E ere taua pepe tahito nehenehe ra i te fenua e te ahu noa, te haapa'oraa atoa râ, Ōte'a, e te pae varua, e no reira, te mau puai pae varua, Te mau mana, e te mau arii o te faatere ra i taua nunaa ra.

E arata'ihia te mau varua atoa o te faatere nei i taua fenua ra e i roto i te oraraa o te feia e parahi ra i reira i roto i to ratou fare e i te pae hopea e itehia ïa i roto i to ratou oraraa. E nehenehe te reira e faatupu i te riroraa ei taata maamaa e te mahanahana i roto i te mau mea a te Atua e a To ' na Basileia. E nehenehe te reira e faatupu i te anaanatae i te mau ohipa tahutahu, te mau mana'o hape e te tutavaraa i roto i te faaipoiporaa e i roto i te utuafare,  o te nehenehe e faatupu i te faataa - ê - raa efa'ata'a, te viivii i te pae no te apeni, Fa'aterehia, Te mau mana'o tauturu no te, (mau) Aute'a, Te mau mana'o hepohepo rahi, te rohirohi, te mau ma'i feruriraa e aore râ, te tino, te veve e te tahi atu â.

Eaha te atâtaraa i te pae varua o te mau haamana'oraa no Afrika?

Te atâtaraa i te pae varua o te mau tao'a haamana'oraa no Afrika, o te feia ïa e hamani ra i te mau idolo no Afrika, Te mau tapo'i, Te mau hoho'a animala, mau paruru, Te, e te mau tao'a faahiahia, E horo'a i ta ratou mau ohipa rima î i to ratou mau atua e/aore râ, i to ratou mau tupuna e e faahiti pinepine i te hoê parau tohu i ni'a i te tao'a o te faaino i te taata farii.

E rave rahi mau kerisetiano haapa'o maitai, O vai tei parau mai te mea e, o vai tei parau, “Aita vau e mata'u ra, aita te reira e ohipa ra ia'u, no te mea tei roto vau i te Mesia. Tei ni'a roa vau i taua mau varua ra, Ua paruruhia vau.” 

E parau mau mau, ia vai ana'e outou i roto i te Mesia, tei ni'a roa ïa outou i te mau mana atoa, tumu, e te mau arii o te pouri, e ua paruruhia outou i roto Ia'na, e aita e mea e nehenehe e faaino ia outou, mai te mea e, e haapa'o noa outou Ia'na; te parau. No te mea ia haapa'o ana'e outou i te Parau, te faaea noa ra outou i roto Ia'na.

Mai te mea e, e kerisetiano mau outou, te auraa ra, e te pee ia Iesu Mesia, i muri iho, e haere outou ma te haapa'o i te Parau i muri mai i te Varua i roto i te hinaaro o te Atua. To'na auraa ra, te haere ra outou i roto i te maramarama e aita outou e amui atu i roto i te pouri e te mau ohipa a te pouri. No reira, Eiaha outou e hoo mai i te hoê (ua taraihia) ata, Māihi, mauhaa tama'i, e aore râ, te tahi atu haamana'oraa tei hamanihia mai roto mai i te hoê feruriraa tino e tei faaûruhia e te mau varua ino no roto mai i te basileia o te pouri.

hoê aau e hoê varua

Mea maramarama roa te Bible no nia i te mau idolo e te faaôraa ' tu i roto i te mau peu tumu etene. No te feia, e mea pae tino e e ere i te pae varua, e no reira, aita ta ratou e ite no ni'a i te āra'a, o te ture to ratou orometua haapii.

No te mea ua faaite te Atua i To'na hinaaro e te vahi pae varua i To'na nunaa tino na roto i te ture, no te u'i o te ē.

I roto i te ture, Ua faaite mai te Atua i te mea maitai e te mea ino (A tai'o atoa: ‘Te parau mau no ni'a i te ture o te hara e te pohe').

Te feia râ e farii nei, a faaite mai, ua farii te feia tei fanau-faahou-hia i te hoê natura apî; Te natura o te Atua.

Ua ora mai to ratou varua, e te ora nei te Varua Mo'a i roto ia ratou, i hea ' i te ture a te Atua, ua papa'ihia te reira i ni'a i to ratou mau aau. E hi'oraa to ratou i roto i te ao pae varua, e ite ratou i te mau varua, e e ite ratou i te maitai e te ino. E nehenehe ratou e hi'o i te hoê tao'a haamana'oraa e e ite i te mana o te mau demoni e e mea maamaa roa taua tao'a ra.

E tano atoa te reira no te ahu, Tā'āporo, e te mau peu o te hoê fenua. I Afrika, e rave rahi feia mataitai e tere atu i te mau opu no taua vahi ra. E amui ratou i roto i ta ratou mau peu tumu, te haamoriraa i te mau tupuna (te haamoriraa i te feia pohe), e te haamoriraa idolo, mai te mau ori ritual, Hīmene, te himeneraa, e te mau maa, o tei pûpû-pinepine-hia i te mau idolo (fa'a'ōhipa). Te vaiiho nei ratou ia ratou ia ahu i to ratou mau ahu e ia oomo i ta ratou mau tao'a hamanihia e te rima, na roto i te reira, e auraro ratou ia ratou iho i te mau atua o te mau opu, o te mau diabolo mau ïa (1 Korinetia 10:19-20). Ma te ite ore, Te haamori nei ratou i te mau diabolo e te haamori ra ratou i te mau idolo. Te auraro nei ratou i te mau varua ino e te titau manihini nei ratou ia ratou i roto i to ratou oraraa.

E nehenehe te feia mataitai e faariro i te reira ei tere arearea e ei haamaitairaa i to ratou ite i te pae ahurea, i te Atua râ, e ere te reira i te mea hapa ore e te ino, te tahi mau.

E ere te vahi pae varua i te hautiraa a te mau tamarii, tera râ, e mea mau. Na roto i te faaôraa ' tu i roto i te mau ohipa a te mau peu tumu etene, E tomo te feia mataitai i te tuhaa fenua o te diabolo e e amui atu ratou i roto i te mau varua demoni.

Eaha te atâtaraa pae varua o te mau haamana'oraa no Asia?

Ua riro atoa Asia ei vahi faafaaearaa matau - maitai - hia. E rave rahi o te tere atu i Asia no te mataitai i te nehenehe o te natura, Ta'ere, e te pae varua. Te huru o te reva e te ahurea, e faaterehia ra te reira e te haapaoraa Hindu, Te faaroo Budda, e te varua o te matahiti ' Ume mai i te mau taata e rave rahi. Ia tere ana'e outou i teie mau nunaa tahutahu e ia amui atu outou i roto i te peu tumu e te pae varua, E vaiiho outou i te mau varua ino ia tomo mai i roto i to outou oraraa e ia faaho'i mai ia ratou i te fare.

Noa ' tu te mau faaararaa a te Bible ia ore ia amui atu i roto i te haapaoraa etene e te haamoriraa idolo, E hoo mai te taata i te mau tao'a haamana'oraa no ǒ mai i teie mau nunaa Hitia o te râ e e afai atu i te reira i te fare.

E no reira, ua ho'i mai ratou i te fare e te mau idolo (Te a'o Buddha, Ganesh), Te mau hoho'a Madhubani, Te mau tarai raau, mau pepe tahito (o.a. Te mau pepe Wajang, Te mau pepe India, Te mau pepe Daruma, Te mau Geisha), mau misi manuïa (Maneki Neko), te mau aito, (raau raau) mau tapo'i mata (i te taime.. Barong, Raksha, tapo'i mata tarakona, kabuki), Te (o.a. Kris, Moro Barong, Talwar, Katana), Te mau hiero, Koinobori (Te reva ika Japanese), Te mau tao'a haamana'oraa e te mau tapa'o faaroo, Omamori (Te mau mea faahiahia Tiapani), Te mau hoho'a o te mau atua, te mau hoho'a faaroo, mau tapa'o e aore râ, mau papa'iraa (tantra), mau parau tapiri aore ra mau parau (Senjufada), mau ofai ava'e, te mau gong mata'i (Furin) e aore râ,…

Eaha te atâtaraa i te pae varua o te mau haamana'oraa no Marite Apatoa?

E rave rahi feia mata'ita'i o te haere mai nei i Amerika Apatoa no to'na natura nehenehe, mau peu tumu taa ê, mau tao'a tahito, e te pae varua. E te vahi i reira te feia mataitai e parahi ai, E hoohia te mau tao'a haamana'oraa.

Eaha ' tu â te ravea maitai a'e no te haamana'o i te hoê tau faafaaearaa faahiahia maoti râ te faaho'i-faahou-raa mai i te hoê tao'a haamana'oraa matamua i hamanihia e te rima i te fare, mai te hoê tao'a haamana'oraa i hamanihia e te rima, te hoê hoho'a aore ra te hoê pepe (a.o.. Te mau hoa faaipoipo, pucará puaatoro, Te farii nei au, Pepe Andean, Te mau paracas, Alebrije, Te a'o Catrine, Te tii Aztec, Te tii Mayan, Te tii hou a Columbus, te mau upoo arapoa, Pinata pata), (raau raau) Māihi (a.o.. Te mau aroraa, Texcoco, Tiakopan, Tiachinolli, Te tapo'i mata raau Mayan), tapestry, Pareu, pute aramo (Wayuu ahu), pepe tahito, i te mau vahi fata, te hoê hoho'a iri e aore râ, te hoê hoho'a?

Teie râ, ua matau anei te taata i te peu tumu, Te haapa'oraa, e te haamoriraa idolo i te fenua? Noa ' tu e e katolika te rahiraa o te huiraatira no Amerika Apatoa e te faarirohia ra ratou ei kerisetiano, aita te reira e parau rahi ra. No te mea ua î ta ratou haapaoraa katolika i te haamoriraa idolo.

Te huiraatira, e tae noa'tu i te mau Katolika e rave rahi, te rave nei oia i te ohipa maere e te ohipa maere, Fa'ahou', e te mau shaman, o te itehia ra i roto i te mau haamana'oraa i te mau ohipa tahutahu.

To ratou ahu i hamanihia e te rima, tapestry, e ua î roa te mau pute i te mau tapao e te mau tapao tahutahu. Te faahoho'a ra te mau pepe e te mau hoho'a i to ratou mau tupuna, te mau atua, e te mau atua vahine, o te mau varua ino ïa.

Eaha te atâtaraa i te pae varua o te mau haamana'oraa e te mau peu no Hawaii?

O vai te ore e moemoeâ i te hoê tau faafaaearaa i te pae rua ma i Hawaii? E rave rahi o te tere atu i teie paradaiso nehenehe. I to ratou taeraa mai, e fariihia ratou e te hoê taata aroha e ‘Aloha’, o tei oomo i te hoê mekameka tiare anamua, e pii - atoa - hia lei, i ni'a i to ratou arapoa. E farii te taata i teie peu tumu e e tomo oioi noa ratou i roto i te huru faafaaearaa.

Ma te ite ore râ, i te taime a vaiiho ai ratou i te taata aroha ia tuu i te hoê Lei i ni'a ia ratou, ua amui ratou i roto i te haamoriraa i te mau atua e te mau atua vahine o te mau motu. No te mea ho'i e, ua riro te Lei ei tapa'o no te varua aloha, e te opuaraa, o te haamaitairaa ïa e te haamaitairaa i te mau atua e te mau atua vahine o te mau motu, no te mea ho'i e, e mea ê te feia mata'ita'i ia ratou.

Te parau Hawaiian ‘Aloha’ te auraa ra a.o. here, aroha, Here', e te hau e te faaohipahia ra ei tuhaa no te oroa fariiraa.

E nehenehe te feia mataitai e faariro i teie mau mea atoa ei mea maitai e ei mea ino ore, tera râ, no te feia e parahi ra i Hawaii, e auraa rahi to teie oroa fariiraa mo'a i te pae varua, e no ratou, E ohipa ino roa te reira. No te mea te mǎta'u nei e te faatura nei ratou i to ratou mau atua e to ratou mau atua vahine.

Te mau taata, o te faati'a i te feia aroha ia tuu i te hoê mekameka tiare aore ra te lei i ni'a ia ratou, ia auraro ia ratou iho i te mau atua o te mau motu, A paraparau ia ratou, e ia amui atu i roto i te haamoriraa idolo. E mau demoni teie mau atua (fa'a'ōhipa) e e tomo i roto i to ratou oraraa. E faaite ratou ia ratou iho i roto i te varua e te tino a.o. na roto i te rohirohi, Tō'ē'ē, Te mau mana'o au ore, pāpā'amu, tā'atira'a, e tē vai atura.

Te mana'o ra te rahiraa o te taata e o te hoê ïa huru faaoreraa i te hepohepo e to ratou oraraa veve, te tahi râte, ua tomo mai te mau mana demoni i roto i to ratou oraraa e ua faaite mai i roto i to ratou tino.

E tano atoa te reira no te mau oroa e te mau peu tumu, o te hoê ïa tuhaa o te peu tumu no Hawaii. Ei hi'oraa, a hi'o na i te ori Hawaiian Hula, no roto mai i te peu tumu no Polynesia. Teie mea mo'a (pure; pure) E faaho'i-faahou-hia te ori i te pehe e te mau himene monotonous, i reira te mau atua e te mau tupuna no Hawaii e haamorihia ' i na roto i te mau parau, e faaitehia te reira na roto i te ori e te mau ohipa rima.

Hula, o te atua vahine ïa o te mama ruau. Ua haaatihia te haapiiraa no ni'a i te ori mo'a o Hula e te mau peu tumu e te pure. Te feia e farii nei, a faaite, o tei haapii i te Hula e te feia, Ua horo'a ratou i te atua vahine o Laka, o tei haapii e o tei amui atu i roto i te ori no Hula, e te vai noa ra â ratou, o vai te atua vahine o te Hula.

Ua faaapîhia te Hula noa ' tu e e rave rahi mau huriraa o te Hula, E vai noa te tumu e te opuaraa i te pae varua. Te mau atua e te mau tupuna no Hawaii (fa'a'ōhipa) E haamori noa â ratou na roto i te ori, Hīmene, e himene.

E rave rahi mau haamana'oraa matau-maitai-hia i ni'a i te mau motu no Hawaii, mai ia Lei, I muri iho i te mau popo, Te mau hoho'a Tiki, Te mau tapo'i mata Tiki, Te mau pou totem, e hoohia te reira e te feia mataitai e e faaho'i atu i te fare.

Maoti i te tamǎrû i muri a'e i ta ratou tau faafaaearaa, e rave rahi o te mana'o nei e te hinaaro nei ratou i te tahi atu taime faafaaearaa. Ia ho'i ratou i te fare, ua rohirohi ratou, Ua taparahi, Fa'uru, e peneia'e atoa te ma'i. Te faariro nei te ao nei i te reira ei ma'i i muri mai i te tereraa; te rohirohi i muri a'e i te tereraa, Te hepohepo rahi i muri a'e i te tereraa, te ma'i i muri mai i te tereraa, e te tahi atu â. I te pae varua râ, te faarirohia ra te reira ei faaiteraa no te mau diabolo, ei faahopearaa o te haamoriraa idolo.

Te faarirohia ra te heheuraa o te parau mau mai te ootiraa i te mata'u

Mai te mea e e rave rahi Kerisetiano o tei atea ê i te Parau, e rave rahi o tei ore i matau i te hinaaro o te Atua. Aita ratou i ite i te hinaaro o te Atua e aita atoa ratou e ite i te maitai e te ino. Ua atea ê ratou i te oraraa. Te varua o teie nei ao; ua haru te aneti-Keriso ia ratou, ma te turai ia ratou ia haapao ore i te mau faaararaa a te Atua e a Ta ' na Parau. Te hi'opo'a nei ratou i te pororaa e te heheuraa o te parau mau a te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua, mai te ootiraa i te mata'u.

te pahi i te tauraa manureva e te mau irava Bibilia 1-25 o tei taui i te parau mau o te Atua ei haavare, o tei haamori e o tei tavini i te mau mea hamanihia i ni'a a'e i te Poiete

Aita ta ratou e fifi i te mata'ita'iraa e te tai'oraa i te mau hoho'a ri'ari'a, e te mau parau no ni'a i te taparahiraa taata e te ha'utiraa i te mau hautiraa ri'ari'a. Aita ratou e mǎta'u ra i te mau hoho'a ri'ari'a, Te mau tii, e te mau tapo'i mata o tei hamanihia mai te au i te hoho'a o te mau diabolo o te faahoho'a ra e o te amo ra i te pohe, tera râ, te haamata'u nei te parau mau o te Atua e Ta'na Parau ia ratou.

Te faaite ra te reira ia tatou i te atearaa e rave rahi o tei atea i te parau mau e no vai ratou.

Eiaha râ tatou ia maere, no te mea aita te diabolo e ta ' na mau demoni e hinaaro e ia faaroo ta ' na mau tamarii i te parau mau. No te mea e nehenehe te diabolo e faaino i ta ' na mau tamarii na roto i te faarooraa i te parau mau e te haapaoraa i te parau mau. Te auraa ra, o te pau ïa e te ereraa i to ' na basileia.

No taua tumu ra, e rave te diabolo e ta ' na mau demoni i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe e rave no te tapea i te nunaa i roto i te faatîtîraa a ta ' na mau haavare, e ia faaatea ê ia ratou i te parau mau, ia haafifi i te mau tamarii tamaroa e te mau tamahine a te Atua, e ia faaino ia ratou ia ore ratou ia riro ei haamǎta'uraa no ta'na mau tamarii e no to'na basileia. Te raveraa i te reira, o te haavareraa ïa ia ratou na roto i te raveraa i te hoê tuhaa iti o te parau mau e te anoiraa i te reira i roto i ta ' na mau haavare. Ei hi'oraa, a hi'o na 1 Korinetia 8.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te haamoriraa idolo?

Ei hi'oraa, a hi'o na 1 Korinetia 8, i reira Paulo e paraparau ai, i rotopu i te tahi atu mau taata, te maa i pûpûhia i te mau idolo. E rave rahi kerisetiano o te faahiti ra i teie tuhaa no te haapapu i to ratou haerea no te ora mai te ao nei, A afa'i mai i te mau idolo i roto i to ratou mau fare, E porohia e e faaohipahia te mau hiero etene o te tahi atu mau haapaoraa aore ra te mau philosophia, e e amui atu i roto i ta ratou mau peu, A amui atu i roto i te mau peu tumu a te mau opu, faaohiparaa Te mau mana'o tauturu no te, te tahi hi'opo'araa (Tae atuau, Te mau rave'a rapaauraa ma'i, e tē vai atura.), Amu i te mau mea i pûpûhia i te mau idolo, e te tahi atu â.

I roto i te 1 Korinetia 8, Te faataa ra o Paula i te hoê taata, Ua ite o tei ite e, e ere te idolo i te mea faufaa roa i roto i te ao nei, e aita e Atua ê atu maori râ Hoê. Teie râ, te feia e teie iteraa to ratou, Eiaha e faaohipa i teie ti'amâraa ei ofa'i no te feia aita to ratou teie ite e te vaivai e te farii noa ra â i ta ratou mau idolo ei mau atua.

No reira ratou e parau ai, teie mau; ta'o'a, o te faaruru nei ia ratou i to ratou haerea e o te faaara ia ratou eiaha e afai i te mau idolo i roto i to ratou mau fare, e eiaha e amui atu i roto i te haamoriraa idolo e te mau ohipa o te pouri, e mea paruparu ratou e e aiû ratou i roto i te faaroo.

Eaha ta'u e parau? e ere te idolo i te mea atoa, e aore râ, te mea i horoahia ei tusia i te mau idolo? Teie râ, te parau nei au, e te mau mea atoa ta te mau Etene e faatusia ra, te pûpû nei ratou i te mau diabolo, eiaha râ i te Atua: e aita vau e hinaaro ia amui atu outou i te mau diabolo. Eita ta outou e nehenehe e inu i te au'a a te Fatu, e te au'a o te mau diabolo: eita ta outou e nehenehe e amu i te airaa maa a te Fatu, e te airaa maa a te mau diabolo. Te faatupu ra anei tatou i te riri i te Fatu? e mea puai a'e anei tatou ia'na? (1 Korinetia 10:19-22)

Teie râ, ua tamau noa o Paulo i te pene 1 . 10 e ua papa'i, e ere mau â te mau idolo i te mau atua, te mau diabolo râ.

Ahiri te feia faaroo e paari, E horo ratou i te haamoriraa idolo, eita ratou e haamori idolo, e amui atu ratou i te mau diabolo, e amu i te airaa maa a te mau diabolo, e amu i te mau mea i pûpûhia i te mau diabolo, e no reira, e amui atu ratou i roto i te mau ohipa o te pouri (1 Korinetia 10, 2 Korinetia 6:14-18).

Ua faaue te Varua Mo'a e te ekalesia i Jerusalema i te mau Etene, tei ti'aturi e tei tatarahapa, ia ape i te haamoriraa idolo e te maa i horoahia i te mau idolo (Ā'ati'a 15:20-29; 21:25)

Hau atu râ i te mau mea atoa, Iesu; te Parau ora tei piihia te ekalesia no Pepa iri e Tiatira, i muri a'e i To'na poheraa e To'na ti'a-faahou-raa, e te taeraa mai o te Varua Mo'a, ia tatarahapa e ua faaue oia ia ratou ia tatara i te Te haapiiraa a Balaama, te Te haapiiraa a te mau Nicolaita, e te haapiiraa a Iezebela, o tei faahepo i Ta ' na mau tavini e ua turai ia ratou ia haamori i te mau idolo e ia amu i te mau mea i pûpûhia i te mau idolo (Tō'o'a 2:12-16; 2:18-23).

Ahiri Iesu e ore e haapeapea i te haamoriraa idolo e aita oia e haapeapea e e amu To ' na nunaa i te mau mea i pûpûhia i te mau idolo, Aita Iesu i parau i te reira i te mau ekalesia no Asia iti.

Ahiri Iesu i farii i te haamoriraa idolo, eita ïa Iesu e titau i te mau ekalesia ia tatarahapa e ia faaore i teie mau haapiiraa e te mau ohipa.

Eaha te hinaaro o te Atua?

Te hinaaro o te Atua, Eita roa'tu te mau mea e taui na roto i te ture e te parahiraa o te Varua Mo'a. E vai noa te hinaaro o te Atua i ni'a i te ra'i e i te fenua nei, e tae roa'tu i te hopea o te ao nei.

No te mea hoi e o Iesu te hinaaro o te Metua e ua faaue te Atua i To ' na nunaa ia ape i te haamoriraa idolo, e ia faaatea ê ia ratou i te mau ohipa a te mau Etene (a.o.. Exodo 20:3-6; 23:24; 23:32-33; 32:31; 34:12-17, Ture 19:4; 26:1, Deuteronomi 29:12-29, 1 Te mau Kingi 21:26, 2 Te mau Kingi 17:12; 23:24-25, 1 Te mau mea 16:26, āmui 97:7; 115:3-8, Ezekiela 20:18-26; 23:30-49), Te faaue noa ra â Iesu i ta ' na ekalesia ia ape i te haamoriraa idolo, e tae noa'tu i te amuraa i te mau mea i pûpûhia i te mau idolo.

E ere Iesu ana'e, te Varua Mo'a atoa râ, Te faaite papû nei no ni'a ia Iesu e te faaite nei i te hinaaro o te Atua, Te faahiti ra te reira i te hoê â mau parau e te titau atoa ra i te taata ia tatarahapa. Te mau mana'o tauturu no te (Ā'ati'a 15:28-29)

Te pororaa i te parau mau o te Atua

Aita Iesu i faaue ia tatou ia poro i te afaraa o te parau mau, e ere te reira i te parau mau, te haavare râ, e no reira, e amui atu outou i roto i te mau ohipa o te pouri. Ta tatou misioni, o te pororaa ïa i te parau mau no ni'a ia Iesu Mesia; te Parau i te ao taatoa nei e te faaiteraa i te mau ohipa a te pouri, ia upooti'a te mau varua no Iesu Mesia e ia faaorahia ratou i te pohe mure ore.

E mea mau te Atua, E mea mau o Iesu, e mea mau te Varua Mo'a, E mea mau te diabolo, E mea mau te mau demoni, e mea mau te hara, E mea mau te haavaraa e e mea mau te hade, e ua tae i te taime no te mau Kerisetiano ia ara mai, ia ti'a mai e ia ite e, aita te aroraa i hope.

E, Ua pau Iesu i te diabolo e ua rave e tā'ora'a o te pohe e te hade. Teie râ, te ora noa ra â te diabolo e ta ' na mau demoni, te ohipa noa ra â ratou e te haere noa ra â ratou mai te mau raiona uouo, te imiraa i vai ta ratou e nehenehe e haamou (1 Peter 5:8). Te faaohipa nei ratou i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe, e tae noa'tu i te mau haamana'oraa no te tomo i roto i te oraraa o te taata. E mea riaria anei te reira, aita, o te parau mau ïa!

Eiaha e riro ei taata, o tei haruhia e te diabolo e ta'na nuu. A haapa'o râ ia Iesu Mesia; te Parau e ia tape'a i te haapa'o maitai Ia'na, na roto i te haapa'oraa i Ta'na mau parau.

E aita to ' na e taairaa e te mau ohipa ino o te pouri, te tahi râ (Ephesia 5:11)

A vaiiho i te mau haamana'oraa i te vahi ta ratou i hamanihia e i te vahi ta ratou e parahi ra. Eiaha e amui atu i roto i te haamoriraa idolo e te mau ohipa tahutahu. Eiaha e amui atu i roto i te mau ohipa o te pouri e eiaha e tamata i te faariro i te mau ohipa o te pouri ei kerisetiano, a tatara râ i te reira, no te mea ho'i e, o te reira te parau a te Parau.

'Ia riro ei miti no te fenua’

No roto mai i te: Wikipedia

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.