Eaha te fifi o reiki?

E rave rahi te taata e roohia ra i te ma'i tino aore ra i te pae feruriraa. Tera râ,, roa'a, te hi'o nei ratou i te mau vahi hape. Te hoê o teie mau vahi, o te hoê ïa faaineineraa Reiki. E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, e tae noa'tu i te mau Kereset, a haere i te hoê taata faata'i upaupa no Reiki e aita oia i ite i te mau atâtaraa o Reiki. Aita ratou i ite maitai i te mea ta Reiki e faaora ra, E mea nahea to Reiki ohipa, e te tumu o te faaoraraa i te rapaauraa a Reiki. Ia au i te feia aravihi i te pae no te ture, e mea iti roa te faito o te mau melo o te Ekalesia ia hi'opoa i te reira., E mea maitai te rapaauraa Reiki e aita e ino. Teie râ, o te faaoraraa ia Reiki ia ore ia ino e ia vai noa te reira, aore ra e mea atâta e e mea ino roa te reira? E nehenehe anei te mau Kerisetiano e faaineine ia Reiki aore ra e haere i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa Reiki, aore ra e ere, e o Reiki te hoê hara? Eaha te atâtaraa i te pae varua o te faaoraraa Reiki, o ta te mau taata e rave rahi i ore i ite?

Eaha te auraa o te reira?

Te auraa mau o Reiki, o te ito ïa i te pae varua. No roto mai i na parau Japanese e piti, ‘Rei’, te auraa ra, ‘varua’ e aore râ ‘varua’, e te 'Ki', te auraa ra, te ito aore ra te mana o te ora. Te huriraa tooa o te râ o Reiki, o te ito ïa o te oraraa o te ao nei aore ra ‘te ora’.

Eaha te Reiki e nahea te Reiki ia ohipa?

Ua riro te Reiki ei ravea rapaauraa taa ê, na roto i te tuuraa rima, E tupu te hoê faafariuraa o te ito. Ua riro te taata aravihi no te rapaauraa Reiki ei arai e te horo'a nei oia i te ito o te oraraa o te ao nei (te ito o te ao nei aore ra te ito pae varua) i te taata ma'i. E tia i teie ito ia faaho'i faahou mai i te auhoêraa i roto i te tino o te taata ma'i e ia haavitiviti i te huru oraraa mau (i te pae feruriraa e i te pae tino). Te mau haafifiraa atoa i roto i te mau taheraa ito o te tino, tei faatupuhia e te mau ohipa hepohepo aore ra ino i tupu i mutaa ihora, E topa na roto i te tuuraa rima.

Aita e titauhia ia hi'opoahia e te hoê rapaauraa ma'i te fifi. Te tumu o te reira, no te mea ïa e ite te ito i to ' na e'a, na roto i te tino e te varua o te taata ma'i. Te pii nei ratou i te reira te varua, te tahi râte, o te varua ïa.

Eita te taata aravihi no te rapaauraa Reiki e faaohipa i to ratou iho puai. E faaohipa te mau taote Reiki i te ito o te ao nei, no te mau ma'i feruriraa atoa (Te mau nota, pāpā'amu, ADHD, e tē vai atura.) e aore râ, te ma'i tino(s) eita te taote Reiki e horoahia i nia i te taata ma'i.

Eita te tuuraa rima ana'e e horoahia ' i te ito o te ora, tera râ, e afaihia te ito o te ora mai te atea mai. Te tumu o te reira, no te mea ïa e te ito, te vai ra te mau taote Reiki i te mau vahi atoa. Te faariro nei te feia aravihi i te pae no te rapaauraa Reiki i teie ito (mana) ei niu no te ao nei.

Eaha te aamu o Reiki?

Te haamata nei te aamu o Reiki i te taata Buddhist Tiapani ra o Mikao Usui (1865-1926), o tei hamani i te Reiki. Ua hamani o Mikao Usui i te hoê faanahoraa ei ravea no te oaoa, tano, e te faahoturaa i te pae varua*. Na roto i te vitiviti e te fa'aa'a iā 'oe iho, ua faaohipa to'na faanahoraa i te hoê huru papû a'e. Na roto i te mau haapiiraa, ua haere o Mikao Usui ia Reiki.

I muri a'e i te WOII, Ua haere mai o Reiki i te ao tooa o te râ.

Eaha na faito e toru o te Reiki?

Te mau faito e toru o Reiki, o te Shoden, (Te piha haapiiraa tuatoru), No te mea (Te piti o te piha haapiiraa), e Shiniden (ha'api'ira'a). I te mau faito atoa, E haapii te mau piahi i te mau rave'a apî, no reira, e puai puai a'e te ito e e mea puai a'e

  • I te piha haapiiraa matamua (Tava'e) te ite nei te piahi i te mau mea tumu no Reiki, te mau parau tumu, e te mau chakras. E farii te piahi e maha haamataraa, i reira te piahi e tuu ai i te ito o te ao nei o te faaitoito i te tahua. I te piha haapiiraa matamua, te haapii nei te piahi i te mau huru ti'araa rima e rave rahi.
  • I te piti o te piha haapiiraa (No te mea), E faaitoitohia e toru tapao. E haapii te piahi i te faaohipa i te mau tapa'o, o te faarahi i te matararaa o te mau tahua ito. E haapii atoa te piahi i te faaohipa i te Reiki mai te atea mai e i te horoa i te ito na roto i te feruriraa i te hoê taata.
  • I te toru o te piha haapiiraa (Shinpiden), tei faataahia na roto i te mau tuhaa A e B, E haapii te piahi i te tahi atu mau tapa'o e te mau mantras, o te mau tapa'o. Mai te mea e, e haere te hoê piahi i te tuhaa A, E riro mai te piahi ei raatira aravihi (Te vai ra i roto i te piahi te ito rahi, aita râ te mau tapa'o o te horo'a i te mana no te haapii i te tahi atu mau taata ia Reiki). Mai te mea e, e haere te hoê piahi i te tuhaa B, E riro mai te piahi ei raatira Reiki e e farii oia i te mau tapa'o o te faati'a i te piahi ia haapii i te tahi atu mau taata ia Reiki e ia haamata i te reira.

Eaha te mau tapao Reiki e no hea mai te reira?

No ǒ mai te mau tapao Reiki i te Tantrism, Te faaroo Budda, e o Gi-Gong. E faaohipahia te mau tapao Reiki no te faatupu i te ito, tono i te ito, e te haamataraa i te mau ohipa.

E faatupu te taote Reiki i te hoê taairaa na roto i te faaohiparaa i te mau tapao Reiki. Moekara, E faaohipa te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa Reiki i te mantra "hon-sha-ze-sho-nen", i te mea:

Aita e mea i ma'iri, aita e vai ra, e aore râ, no a muri a'e
Te Buda i roto ia'u e tae atu ai te Buddha no te horo'a i te maramarama e no te faatupu i te hau
Aita to outou e oti'a, tae atu

Eaha e toru ravea Reiki e faaohipahia no te patu i te mau e'aturu?

E toru rave'a Reiki o te faaohipahia no te patu i te mau e'aturu i mutaa ihora, i te tahi atu mau taata, e no te tau no a muri a'e. Teie na ravea Reiki e toru o te faaohipahia no te patu i te mau e'aturu:

  • Te patu nei o Reiki i te mau e'aturu no te tau i ma'iri a'e nei
    Mai te mea e ua roohia te hoê taata ma'i i te hoê ohipa hepohepo i to ' na tamariiraa aore ra to ' na taurearearaa, E nehenehe te taata aravihi e faaohipa i te mau ravea Reiki no te taa ê atu i te tahi atu taime. E ho'i te taote no Reiki e te taata ma'i i te taime a tupu ai te ma'i e te feia ma'i. Teie râ, i teie nei, e rave te taata ma'i i te tahi atu faaotiraa ia taa ê te faahopearaa.
  • E patu o Reiki i te mau e'aturu no roto mai i te hoê vahi taa ê no te tahi atu mau taata
    Nahea e ti'a ai ia outou ia patu i te hoê e'aturu (fa'a'ōhi) mai te hoê atearaa e te tahi atu taata? A faaite atu i te i'oa o te taata 3 e no te aha outou e hinaaro ai e amui atu i teie taata. E parau outou i muri iho i te mau tapa'o, te faatumu i ni'a i te taata, e te feruri i te taata 20-30 miniti.
  • E patu faahou o Reiki i te mau e'aturu no te ora mai
    E nehenehe ta outou e faaohipa i te mau rave'a Reiki no te patu i te hoê e'aturu i te tau no a muri a'e. Eita e nehenehe e taui i te tau no a muri a'e, tera râ, e nehenehe ta outou e taui i te huru o to outou haereraa i te tau no a muri a'e e te tauiraa o te reira. E nehenehe ta outou e ‘rave’ i te tau no a muri a'e.

Eaha te ravea rapaauraa ma'i no Reiki?

Te rapaauraa ma'i ia roohia te hoê taata ma'i i te mau fifi i te pae tino, e faaohipahia te reira e te hoê taote Reiki. Na roto i te reira na roto i te Reiki mā'iti'i, Te tamata nei te taote Reiki i te patoi i te mau opaniraa. Na roto i te faaohiparaa i te rapaauraa ma'i no Reiki, E parare te ito i haaputuputuhia i te hoê vahi.

Eaha te mau huru Reiki taa ê?

O Usui Reiki te mau huru taa ê o Reiki, Usui Reiki Ryoho, Farii, Reiki, Te melahi o Reiki, mātou, Kundina Reiki, Reika auahi mo'a, Ta'u, E mea rahi a'e te mau mea e tupu mai i muri iho., Celtic Reiki, Te pi'o', Jikiden Reiki, Shambala Reiiki, e te ito o te mau melahi.

Eaha te faaoraraa ia Reiki e chakra?

E faaohipahia te faaoraraa ia Reiki e ia chakra e te mau vahi. Te mau vahi o Reiki i nia i te tino, a tapo'i e a rapaau i te mau chakras rahi atoa i roto i te tino o te taata.

E 'ā 7 ōtarama i roto i te tino. Ua haapii mai te 7 Ua taaihia te mau chakras o te tino i te mau hu'ahu'a e te mau vahi huru rau o te aura. E rave te mau chakras i te ito e e hapono i te reira na roto i te tino

No reira, e hopoia na te mau chakras ia faaitoito i te mau ohipa o te tino, mai te hutiraa aho, Haere, te paraparauraa, e te tahi atu â.

Na roto i te yoga e te feruri-maite-raa, E nehenehe ta outou e iriti i te mau chakras i roto i to outou tino. Mai te mea e, te hinaaro ra outou e ite hau atu â no ni'a i te mau chakras, I roto i te parau papa'i, e nehenehe ta outou e tai'o no ni'a i te atâtaraa i te pae varua o te iritiraa i te mau chakras Eaha te atâtaraa o te yoga?.

Te rapaauraa Reiki e te Bible (te parau a te Atua)

I teie nei, ua ite outou eaha te faaoraraa Reiki e no hea mai o Reiki, E hi'o tatou ia Reiki e eaha te Parau a te Atua, Te parau ra te Bible no nia ia Reiki.

Reiki e te hamaniraa i te ra'i e te fenua

Ua haamata te rapaauraa Reiki i te faaroo Buddha. Te parau ra te faaroo Buddha, aita e Atua, Aita te faaroo Buddha e tiaturi ra i te Atua, i roto râ i te ito o te ao nei. Ua hamanihia mai te ao taatoa e te mau mea atoa i roto na roto i teie ito.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te poieteraa?

No nia i te poieteraa, te parau ra te Bible e te Atua (El-Elohim) o te Poiete o te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i roto. Ua hamanihia mai te mau mea atoa na roto i te Parau (Iesu Mesia, e; te) te mana o te Varua Mo'a. Ua faaite te Atua i te Parau, e na roto i To'na mana, Ua tupu te reira. (A tai'o atoa: Ua hamani anei te Atua i te ra'i e te fenua i roto e ono mahana aore ra…?).

I te omuaraa, El-Elohim (Atua rahi; Atua, Iesu, te Varua Mo'a) ua hamani oia i te ra'i e te fenua (i 1:1)

hoho'a mou'a e te irava bibilia Isaia 45-12 Na'u i hamani i te fenua e ua hamani i te taata i ni'a i te reira, e ua faatoro vau i to'u mau rima i te ra'i, e ua faaue au i to ratou mau nuu atoa

Ia arue ratou i te i'oa o te Fatu o Iehova: no te mea ua faaue Oia, e ua hamanihia ratou (Psé 148:5)

Na vai ïa ta outou e faaau ia ' u, e aore râ, e au anei au? Te parau ra te Taata Mo'a. A faateitei i to outou mata i ni'a, e hi'o na vai tei hamani i teie mau mea, o te faatae mai i to ratou nuu na roto i te numera: Na roto i te rahi o To'na mana, ua pii Oia ia ratou paatoa i to ratou mau i'oa, no te mea ho'i e, e puai to'na i roto i te mana; aita hoê a'e e topa (Isaiah 40:25-26)

Te parau nei te Atua, te Fatu, Na ' na i hamani i te ra'i, e ua toro atura ia ratou; Oia tei haaparare i te fenua, e te mea e tupu mai i rapae i te reira; Oia tei horo'a i te hutiraa aho i te mau taata i ni'a i te reira, e te varua i te feia e haere ra i roto i te reira (Isaiah 42:5)

Na'u i hamani i te fenua, e ua hamani oia i te taata i ni'a i te reira: au, e tae noa'tu i to'u mau rima, ua faatoro i te ra'i, e ua faaue vau i to ratou nuu atoa (Isaiah 45:12)

Na te Atua iho i hamani i te fenua e i hamani i te reira

Te parau nei hoi te Fatu o tei hamani i te ra'i; Na te Atua iho i hamani i te fenua e i hamani i te reira; Ua haamau Oia i te reira, Aita oia i hamani i te reira ma te faufaa ore, Ua hamani oia i te reira ia faaeahia: O te here; e aita e tahi atu (Isaiah 45:18)

Atua, tei hamani i te mau mea atoa na roto ia Iesu Mesia (Ephesia 3:9)

O vai te hoho'a o te Atua e ore e itehia, te Matahianga o te mau mea ora atoa: Ua hamanihia te mau mea atoa na'na na'na, i te ra'i, Te vai ra te hoê faito o te mau mea, ite e te mau inā, E mau mahana, Te mau faate'a, e aore râ, mau ti'araa faatere, e'a: Ua hamanihia te mau mea atoa na'na, e no te aha oia: E oia mau te mau mea atoa, e te mau mea atoa (Kolosa 1:15-17)

Te mau basileia pae varua e piti i roto i te ao nei

Te vai ra e piti basileia pae varua i roto i te ao taatoa nei:

  • Te Basileia o te Atua
  • Te basileia o te diabolo (te pouri)

No te hoê o teie mau basileia pae varua te mau taata atoa i ni'a i te fenua nei. Aita e ma'itiraa faahou, e eita roa'tu e vai faahou te mau ma'itiraa.

Eita e tia ia riro ei melo o na basileia e piti, te hoê aore ra te tahi atu.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia ia Reiki?

Aita te Bible e parau ra no nia i te faaoraraa Reiki. Te parau ra te Bible e te Atua, El-Elohim (Iehova-Atua, te parau; Iesu, te mana; te Varua Mo'a) ua hamani oia i te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa i roto i te. Aita e mea i hamanihia i rapae atu i te Parau. Eita te faaoraraa Reiki e noaa mai i te Parau.

te fare buka hoho'a e te mau irava bibilia 1 Fa'ahou; Tu'āmui 3-19 no te mea ho'i e, e mea maamaa te paari o teie nei ao i mua i te Atua

E ere te faaoraraa Reiki i te mea no roto mai i te Parau; Iesu Mesia, aita atoa te faaoraraa Reiki i niuhia i nia i te Bible; te parau a te Atua. Teie râ, ua haamata te faaoraraa Reiki i te faaroo Buddha, te mau haapiiraa a Buddha, te hoê taata.

Ua riro te Reiki ei philosophia e ei haapiiraa a te hoê taata tino. No roto mai o Reiki i te basileia o te diabolo eiaha râ no te Basileia o te Atua.

Aita anei te Atua i faariro i te paari o teie nei ao ei mea maamaa? No te mea ho'i e, aita te ao nei i ite i te Atua na roto i te paari o te Atua, Ua farii te Atua i te faaora i te feia e tiaturi ra na roto i te maamaa o te pororaa (1 Korinetia 1:20-21)

No te mea ho'i e, e mea maamaa te paari o teie nei ao i mua i te Atua. For ua papa'ihia, Te haru nei oia i te feia paari i roto i to ratou iho mau rave'a haavare (1 Korinetia 3:19)

No hea mai te ito Reiki?

No roto mai te ito Reiki i te basileia o te pouri. Mai ta outou i ite, E mana e e puai to te Basileia o te Atua e te basileia o te pouri. Ia ore ana'e outou e farii i to outou mana no roto mai i te hoê basileia, e farii noa outou i to outou mana no roto mai i te tahi atu basileia.

Aita te feia rave ohipa Reiki i fanau-faahou-hia e aita to ratou te Atua ei Pu. Aita ratou e rave nei i te ohipa na roto i te faaroo i te I'oa o Iesu Mesia. Teie râ, te rave nei te feia rave ohipa Reiki i te ohipa mai ia ratou iho (te ite pae tino e te mau rave'a natura). Na roto i te faaohiparaa i te mau ravea Reiki, E farii ratou i te ito faaora (te mana o te ao nei). Teie ito faaora, o te faatupuhia ra, e ere no roto mai i te Varua Mo'a e te Basileia o te Atua.

E ere te ito Reiki no ǒ mai i te Atua ra, e e ere te ito Reiki i te mana o te Varua Mo'a. Teie râ, no ǒ mai te ito Reiki i te diabolo e te mana o to ' na basileia.

Te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia ana'e, ua fanauhia ratou i roto i te pape e te Varua e no te Atua ratou, ia farii i te Varua Mo'a e ia rave i te ohipa na roto i To'na mana. (A tai'o atoa: Nahea e nehenehe ai e fanauhia?).

Te faaohipa nei te feia aita i faaho'i-faahou-hia mai i to ratou mana varua

Te ohipa nei te hoê taata aita i faaho'i-faahou-hia na roto i te mana o to'na varua tei horo'ahia mai e te diabolo e to'na basileia. E haere te taata i roto i te vahi pae varua na roto i to'na mana; mā'ohima. E nehenehe te reira e riro ei mea atâta rahi. No te mea, mai te peu e e tomo outou i roto i te vahi varua na roto i te mana o to outou varua, e iriti ïa outou i te uputa no te mau varua demoni ia tomo mai i roto i to outou oraraa.

Te haru nei teie mau varua demoni ia outou (te) e faaite ia ratou iho. Te farii hope nei ratou ia outou e te faatere nei ratou i to outou oraraa. (A tai'o atoa: Eaha na ravea e piti no te tomo i roto i te tuhaa pae varua?).

E tia ia noaa mai te ito i te hoê vahi. No ǒ mai anei te reira i te Basileia o te Atua (te mana o te Varua Mo'a) e aore râ, te basileia o te diabolo (mana o te mau demoni (te mau varua ino)).

Eaha te atâtaraa o Reiki no te mau taote?

No te mau taote Reiki, te atâtaraa i te pae varua o Reiki, o te faarueraa ïa ia ratou iho e te iritiraa i ta ratou mau ravea no te tomo mai i roto i to ratou oraraa e te mau varua ino. Aita te mau taote Reiki i ite i teie atâtaraa pae varua o Reiki e te farii nei ratou i te mana e te ito no roto mai i te pouri. Eita teie ito e te mana e horo'a mai i te faaoraraa e te ora, te haamouraa râ, te mau ma'i, tā'atira'a, e te pohe.

Aita te mau taote Reiki e ite ra i te atâtaraa o Reiki, tera râ, a hi'o ia Reiki ei mea ino ore. Te mana'o nei ratou e te faaohipa nei ratou i te ito o te oraraa o te ao nei. Teie râ, te mea ta ratou i ore i ite, o te parau mau ïa, Te iriti nei te faaohiparaa i te reiki i te uputa no te mau varua demoni. Te horo'a nei te diabolo ia ratou i te mana (Mana) e ei faaho'iraa, te titau nei oia i te mau tusia i taua taata ra.

Te mea ta outou e ite i roto i te oraraa o te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa Reiki, o teie ïa, i te omuaraa, Ua manuïa te taote Reiki e ua ite oia i te mau faahopearaa maitai i roto i te oraraa o te feia ma'i. Tera râ, i muri a'e i te tahi taime, E taui te mau mea.

E nehenehe te taote Reiki e rohirohi roa, Roroa, Mea ohie roa ia riri, a'au, Fa'uru, Mataku, Tauturu, ma'i, ia amui atu i roto i te peu taatiraa i te pae tino, ōhipa, e aore râ, e topa te faaipoiporaa i raro i te mou'a e e hope i roto i te hoê fa'ata'a.

E horo'a te diabolo i te mana rahi a'e i te taata aravihi no te Reiki. I te pae hopea, E tia i te taote Reiki ia aufau i te hoo no to ' na mana. Ia farii ana'e te taata i te mana o te diabolo, Eita te reira e ere i te mea ino roa e te atâtaraa. O te atâtaraa ïa o Reiki no te mau taote. I teie nei, E hi'o tatou i te atâtaraa o Reiki no te feia ma'i.

Eaha te atâtaraa o Reiki no te feia ma'i?

E rave rahi feia ma'i, aita atoa ratou i ite e aita ratou i ite i te atâtaraa o Reiki. Te atâtaraa o te Reiki no te feia ma'i, o te tuuraa ïa i te rima, E tupu te hoê haaparareraa i te pae varua, e e tomo te mau puai demoni e e tomo i roto i to ratou oraraa. I muri a'e i to ratou rapaauraa, tei raro a'e ratou i te faatereraa a te basileia o te pouri, te hinaaro ra anei ratou e aore râ, aita. Unf

Te atâtaraa o Reiki, o te farereiraa ïa i te hoê taote Reiki, e tomo outou i roto i te tuhaa fenua o te diabolo. Ia tomo ana'e outou i roto i te tuhaa fenua o te diabolo, eita te reira e vai atâta ore.

E ere no te mea ua horo'ahia to outou tino e to outou varua i te diabolo, na roto i te tuuraa rima e te tahi mau peu, tera râ, e ite atoa outou i teie mau puai ino oto i roto i to outou oraraa.

Eaha te mau atâtaraa o Reiki e te mau faahopearaa ino i muri a'e i te Reiki?

Te mau atâtaraa o te Reiki e te mau faahopearaa ino i muri a'e i te rapaauraa Reiki, o te haruraa ïa ia outou e te mau puai demoni. E itehia teie mau puai demoni i roto i te mau huru ino (aita e faaoraraa) Ohirohi, Te rohirohi, pāpā'amu, Te huru feruriraa, Mataku, Te mau nota, (mau) Aute'a, te viivii i te pae no te apeni, e te tahi atu â. (E hoê â teie mau mea, e ite te taata aravihi i te pae no te rapaauraa Reiki).

Ua pee te diabolo i te Atua

E tamata tamau noa te diabolo i te pee i te Atua. Te ohipa ta te Atua e rave ra, e rave atoa te diabolo. Te parau ra o Iesu, ia fanau-faahou-hia te hoê taata i roto i te pape e te Varua, no te Basileia o te Atua taua taata ra. Te parahi nei te Varua Mo'a i roto i te feia faaroo fanau-faahou-hia, e e tuu ratou i to ratou rima i ni'a i te feia ma'i, e e ora mai ratou (Mareko 16:18).

I teie nei, Ua papa'i te diabolo i te reira no to'na basileia e to'na mau pǐpǐ.

Te mau kerisetiano; te mau pĭpĭ a Iesu Mesia, A tuu i te rima i ni'a i te feia ma'i i roto i te I'oa o Iesu (i roto i to'na mana i roto i to'na mana i roto i to'na mana i roto i to'na mana) e e ora mai ratou. Eita ta ratou e nehenehe e tuu i te rima i ni'a i te feia ma'i na roto i to ratou iho mana e no roto mai i to ratou tino, to ratou mana varua.

Ua ite te diabolo i te mana o te tuuraa rima i ni'a i te taata e e parau tumu Bibilia te reira. Teie râ, te faaohipa nei oia i teie parau tumu no ta ' na opuaraa e no to ' na basileia. Te faariro nei oia i te parau mau ei haavare.

Na roto i te mau orama, Ua faaûru te diabolo i te hoê taata (Mikao Usui) e ua faaue oia ia'na, na roto i te faaohiparaa i te mau tapao a satani, no te iriti ia'na iho no te mea tei piihia te ito o te oraraa o te ao nei, e ere te reira i te mea hau atu i te puai demoni, e no te horo'a i teie ito na roto i te tuuraa rima i ni'a i te mau taata atoa. E farii teie mau taata i teie puai demoni, e no reira, e farii ratou i te mau mana demoni. Na roto i te tuuraa rima, e rave rahi taata tei haruhia e te pouri; i te diabolo, e eita oia e vaiiho oioi noa.

Te vai ra anei te mau taote Kerisetiano Reiki?

Aita, Aita te mau taote Kerisetiano Reiki e vai ra.

E ti'a anei i te mau Kerisetiano ia faaohipa i te Reiki?

Aita, Eiaha te mau Kerisetiano ia rave i te Reiki. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te maramarama e te pouri? Ia parau ana'e oe e, te ti'aturi nei oe ia Iesu, e e kerisetiano fanau-faahou-hia oe, e e rave oe i te Reiki, e aita oe e ite i te atâtaraa o te Reiki, e ere ïa outou i te mea hau atu i te hoê ‘i'oa kerisetiano’, o tei amo i te i'oa aita râ oia e ora ra i te oraraa o te hoê Kerisetiano; te hoê pĭpĭ i te Mesia.

Aita e ‘i'oa Kerisetiano’ i roto i te Basileia o te Atua, te mau tamarii ana'e a te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, tei pee i te Mesia, e te rave i te mea ta'na e parau ra, e A tape'a i ta'na mau faaueraa.

E ite te hoê kerisetiano fanau-faahou-hia i te mau varua. No reira, te ite nei te hoê taata faaroo fanau-faahou-hia i te mau varua ino o te pouri e te ite nei oia i te atâtaraa pae varua o Reiki.

Mai te mea e, aita outou e ite ra i te hoê noa'e atâtaraa o Reiki e mai te mea e, e ere o Reiki i te mea ino, te pouri noa ra â to outou feruriraa tino.

Te parau mau, tei roto outou i te basileia o te diabolo; te pouri. Te rave nei outou i te ohipa i roto i to'na basileia e te faaohipa nei outou i to'na mana, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a. Te faaohipa nei outou i te mau haapiiraa tumu e te mau ravea no roto mai i te faaroo Buddha, no te basileia o te diabolo e aita to ' na e mea e au i te Basileia o te Atua.

O Reiki anei te mana o te Varua Mo'a?

Te tahi mau taata, o te pii nei ia ratou iho ei mau taote Kerisetiano Reiki, ia parau e, te ito Reiki, o te Varua Mo'a ïa. Teie râ, e ere te Varua Mo'a i te hoê puai ora, tera râ, e Taata te Varua Mo'a. Te Varua Mo'a o te toru ïa o te Taata o te Atua (E te Atua te Atua, te Atua, Te Atua, Te Atua te Varua Mo'a). Mai ta i papaihia na mua ' tu, Aita te ito Reiki no ǒ mai i te Atua ra. (A tai'o atoa: Te Varua Mo'a e te varua apî, eaha te varua ta outou e farii ra?).

Te rave nei te mau Kerisetiano fanau-faahou-raa i te ohipa na roto i te i'oa o Iesu Mesia e na roto i te mana o te Varua Mo'a. Aita ratou e hinaaro i te mau tapa'o pae tino, i te mau tumu parau, fa'a'ōfa'i, fa'a'ōfa'i, e aore râ, te mau rave'a, no te faatupu i teie ito ora o te ao nei.

E ti'a anei i te mau Kerisetiano ia haere i te hoê taote Reiki?

No te mau Kerisetiano anei te Reiki, e e ti'a i te mau Kerisetiano ia haere i te hoê taata aravihi no te rapaauraa Reiki? Aita! No te mea, Ua ite te mau Kerisetiano fanau-faahou-raa i te atâtaraa pae varua o te Reiki. Ua hoohia mai te mau kerisetiano fanau-faahou-hia na roto i te toto o Iesu Mesia e no'na ratou. Mai te mea e, e Kerisetiano fanau-faahou-hia outou, eita outou e riro faahou ei melo no outou iho, no te Atua râ outou. O te Atua to outou Iehova-Rapha; O Oia to outou Faaora (A tai'o atoa: Iehova-Rapha e aore râ, te mau taote?).

E ohipa tahutahu o Reiki e aita to ' na e taa ê e te Parau a te Atua.

Eiaha te mau kerisetiano e haere i te hoê taote Reiki. Maoti râ, E tia i te mau Kerisetiano ia faaroo i te Parau a te Atua e ia tapea i te Parau a te Atua. E ti'a ia ratou ia ti'aturi e, ua faaora Iesu ia ratou e ia ti'a i ni'a i te Parau, noa'tu eaha.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te atâtaraa o Reiki?

Maoti i te faaô atu i roto i te pouri e te amuiraa ' tu i te mau ohipa faufaa ore o te pouri, E ti'a i te mau Kerisetiano ia tatara e ia faahapa i te mau ohipa ino o te pouri. (Ephesia 5:11-13 (A tai'o atoa: Ia tae mai Iesu, e mea ti'a ia'na ia faaroo i ni'a i te fenua?)).

Te hinaaro o te Atua e te hinaaro o te diabolo

Teie râ, na roto i te ereraa i te ite i te Parau a te Atua e te ereraa i te ite no nia i te Basileia o te Atua e te vahi pae varua, e rave rahi kerisetiano o te haavarehia ra e o te tomo nei i roto i te maere a te diabolo, o te faatupu i te reira ia ratou ia topa e ia haamou i te pae hopea.

E rave rahi kerisetiano o te mau kerisetiano noa ïa. Te parau nei ratou e, te ti'aturi nei ratou e te haere nei ratou i te fare pureraa, tera râ, te patoi nei ta ratou mau ohipa a te tino e to ratou haereraa i mua i ta ratou mau parau.

Aita ratou i fanau-faahou-hia e aita ratou e faaoromai i te te hotu o te Varua. Maoti râ, Te ora nei ratou mai te ao nei e te faatupu nei ratou i te hoê â hotu mai te ao nei.

E rave rahi mau kerisetiano e mana'o ra e āra'a ua faarahi-rahi-hia. Te faariro nei ratou i te paraparauraa na roto i te mau reo ê e te tuuraa rima ei ohipa maamaa. I te mea 'e, te ti'aturi nei ratou i te faaoraraa Reiki e te rave nei ratou i te Reiki (e te tuuraa i te mau rima i ni'a i te mau taata no te faaora na roto i te faaohiparaa i te ito tahutahu) e eiaha e ite i te atâtaraa o Reiki. E rave atoa ratou i te feruri-maite-raa yoga, fa'ahouhia, e te faatupu i te mau reo huru ê, e a tuu i te mau tii Buddha i roto i to ratou mau fare. Ma te ite ore, Te faati'a nei ratou i to ratou oraraa ia tomo te diabolo e te mau puai demoni i roto i to ratou oraraa. (A tai'o atoa: Eaha te atâtaraa o te mau tii Buddha?).

E rave rahi ekalesia o te ore e ite ra i te atâtaraa o te reiki e o te faaohipa nei i te mau ravea reiki

Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi ekalesia o te ore e ite ra i te atâtaraa pae varua o Reiki. No te mea aita ratou e ite ra i te atâtaraa pae varua o Reiki, aita ratou e faaohipa noa ra te mau rave'a hi'opo'araa no te tauturu e no te faaora i te mau taata, tera râ, te faaohipa atoa nei ratou i te mau ravea Reiki i roto i te utuuturaa pastoral. Maoti i te ti'aturi i te I'oa o Iesu e te ti'aturi i ni'a i te mana o Iesu Mesia e te mana o te Varua Mo'a, te faatumu nei ratou i nia i te mau ravea e te mau ravea a te taata. (A tai'o atoa: Te hoê faaroo aravihi).

Ei hi'oraa, a hi'opoa tatou i te ravea Reiki no te patu i te mau e'aturu. E feruri te hoê taata i te taime a tupu ai te hoê ohipa hepohepo aore ra ino e e rave oia i te tahi atu faaotiraa. I taua huru ra, E faatitiaifaro ratou i te ohipa ino aore ra te mauiui.

te hoho'a i muri i te hi'o e te irava Bible 9-62 aita e taata tei tuu i to'na rima no te hi'o i muri no te Basileia o te Atua

E rave rahi ekalesia o tei faaohipa i teie ravea. Te taa - ê - raa ana'e, e parau te ekalesia ia Iesu.

Te haamana'o nei ratou i te taime a tupu ai te ohipa hepohepo e te feruri ra ratou e te vai ra Iesu i reira. E horo'a ratou i te reira ia Iesu e na roto i te reira, e faatitiaifaro ratou i te fifi.

Teie râ, e mau haavare teie a te diabolo! Eiaha Iesu e ho'i e oe i te tau i ma'iri a'e nei. No te mea te parau ra te Bible e, e mea hamanihia apî outou i roto i te Mesia.

Ia fanauhia oe, te mau mea tahito (to outou oraraa i mutaa ihora), ua pohe, e ua riro te mau mea atoa ei mea apî. (A tai'o atoa: I te va'uraa o te mahana, te mahana o te hamaniraa apî).

Mai te mea e, aita e ti'a ia outou ia faaru'e i te mea i ma'iri, eita e ti'a ia outou ia pee ia Iesu

Ua parau Iesu, mai te mea e, aita e ti'a ia outou ia haamo'e i te mea i ma'iri e ia faaru'e i te mea i ma'iri, eita oe e nehenehe e A pee Ia'na.

Aita e taata, i muri a'e i to'na tuuraa'tu i to'na rima i ni'a i te parau, e te hi'oraa i muri, ua tano anei no te basileia o te Atua (Luka 9:62)

Te fifi o te mau kerisetiano e rave rahi o te, aita ratou e hinaaro e faarue i to ratou oraraa i mutaa ihora. Te patoi nei ratou i te faarue i to ratou oraraa tahito (te taata ruhiruhia). Te amo nei ratou i te mau hopoia teimaha no te tau i ma'iri a'e nei e e mau tavini ratou no te tau i ma'iri a'e nei. Noa ' tu e ua hinaaro o Iesu e horoa ia ratou i te hoê oraraa apî. (A tai'o atoa: Ua riro anei oe ei tavini no te tau i ma'iri a'e nei?).

Eaha ta Iesu e parau no ni'a i te oraraa?

Te pii nei te feia rave ohipa Reiki i te ito o te oraraa o te ao nei " ora ". Eaha ta Iesu e parau no ni'a i te oraraa? Te parau ra Iesu i teie i muri nei no nia i te oraraa:

I te haamataraa, te vai ra te parau, e te Atua, e te Parau mau. Ua tupu atoa te reira i te omuaraa e te Atua. Ua hamanihia te mau mea atoa na roto i te mau mea atoa; e ere Oia i te hoê mea i ravehia. Te ora nei oia; e te oraraa o te mau tane. E te anaana ra te maramarama i roto i te pouri; e ua ite te pouri i te reira (John 1:1-5)

Ua here roa te Atua i te ao nei, ua horo'a'tu oia i To'na Tamaiti hoê roa, ia ore te feia atoa e faaroo ia'na ia pohe, te ora râ (John 3:16)

O te ti'aturi nei i te Tamaiti, e ora mure ore to'na: e o tei ore i faaroo i te Tamaiti, eita ïa oia e ite i te ora; te vai noa ra râ te riri o te Atua i ni'a ia'na (John 3:36)

ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, O te faaroo nei i ta'u parau, e te ti'aturi nei au ia'na tei tono mai ia'u, te ora mure ore, e eita ratou e faautuahia; tera râ, ua haere mai oia mai roto mai i te pohe e tae atu i te ora (John 5:24)

“Mai ta te Metua e ora ra i roto ia'na iho; ua horo'a atoa Oia i te Tamaiti ia farii i te ora i roto ia'na iho”

No te mea ho'i e, te pane a te Atua, o oia ïa tei pou mai i te ra'i mai, e te horo'a nei i te ora i te ao nei. E ua parau atura Iesu ia ratou, O vau te pane o te ora: O te haere mai ia'u nei, eita roa'tu ïa e pohe i te po'ia; e o te ti'aturi ia'u nei, eita roa'tu ïa e pohe i te po'i (John 6:33, 35)

ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, O te ti'aturi ia'u nei, e ora mure ore to'na (John 6:47)

hoho'a, te maramarama o te mahana, te manu rere, e te mau irava bibilia Ioane 11:25-26 O vau te ti'a-faahou-raa e te ora, o te taata e ti'aturi ia'u nei, noa'tu e, ua pohe oia, e ora ïa oia, e te feia atoa e ora nei e e ti'aturi ia'u nei, eita ïa ratou e pohe roa'tu

A tai'o atoa Ioane 6:22-59, i reira Iesu i faaite papû ai e rave rahi taime no ni'a i te ‘Ora’

Na te Varua e faaora; aita e faufaa te tino: Te mau parau ta'u e parau atu ia outou, e Varua ratou, e te ora nei ratou (John 6:63)

Ua parau atu Iesu ia'na, O vau te ti'a-faahou-raa, e te ora: o tei ti'aturi ia'u, noa'tu e, ua pohe oia, E ora râ oia: E o te taata atoa e ora ra e e ti'aturi ia'u, eita roa'tu ïa e pohe. A tiaturi i te reira? (John 11:25-26)

O vau te e'a, te parau mau, e te ora: aita e taata e haere mai i te Metua, tera râ, i vau (John 14:6)

O Iesu te ora e aita O'na, o te poheraa te hoê taata i te pae varua. Ia, o te pohe ïa i te pae varua, pohe, E tomo taua taata ra i roto i te pohe mure ore. (A tai'o atoa: Hoê ana'e e tae atu i te oraraa mure ore?).

Te mana o te Atua

Te mana ana'e ta te Parau e parau ra, o te mana ïa o te Varua Mo'a. Ua hamanihia mai te mau mea atoa na roto i To'na mana. Mea ore te mana o te Varua Mo'a, aita e mea e tupu mai. Atua, Iesu; te parau, e te Varua Mo'a, o te Toru Tahi ïa. E rave tamau ratou i te ohipa amui.

E ua ho'i atura Iesu i Galilea ma te mana o te Varua (Luka 4:14)

E ua maere ratou paatoa, e ua parau atu ratou ia ratou iho, ma'ohi'ohi, Eaha teie parau! no te mea ho'i e, te faaue nei Oia i te mau varua viivii ma te mana e te mana, e ua haere mai ratou i rapae (Luka 4:36)

Te mana o te Basileia o te Atua

Te parau ra Iesu no ni'a i te mana o te Basileia o te Atua. E rave rahi mau irava mo'a no ni'a i te mana o te Basileia o te Atua:

No oe hoi te basileia, e te mana, e te hanahana, nā (Mataio 6:13)

Ua hape outou, aita i ite i te mau papa'iraa mo'a, aita atoa te mana o te Atua (Mataio 22:29, Mareko 12:24)

Te parau faahou nei au e, Te vai ra te tahi o ratou e ti'a ra i ô nei, o te ore e tamata i te pohe, e tae roa'tu i te taime ua ite ratou i te basileia o te Atua i te haere mai ma te mana (Mareko 9:1)

E tae mai te Varua Mo'a i ni'a ia outou, e e tapo'i te mana o te Teitei Roa a'e ia outou (Luka 1:35)

Ua horo'a Iesu i te mana e te mana i Ta'na mau pĭpĭ

Hi'o, Te horo'a nei au i te mana no te tape'a i te mau asini e te mau scorpils, e i nia i te mana atoa o te enemi: e aore roa e mea e haamauiui ia oe (Luka 10:19)

Ua fafau Iesu i ta'na mau pĭpĭ i te mana, na roto i te taeraa mai o te Varua Mo'a:

Tera râ, e farii outou i te mana, i muri a'e i te reira, ua tae mai te Varua Mo'a i ni'a ia outou (Ā'ati'a 1:8)

E nehenehe tatou e faaoti na roto i te Bible, te vai ra te mau mea atoa i roto ia El-Elohim (Ua parau mai o Jehovah, Iesu; te Parau e te Varua Mo'a). E mana teitei roa ' ' e to Iesu Mesia i nia i te ra'i e i te fenua nei. Ua horo'ahia te mana atoa ia Iesu Mesia.

Tera râ,, E faaoti te taata tataitahi i te mana e haere ai; te mana o te Atua e aore râ, te mana o te diabolo.

'Ia riro ei miti no te fenua'

*Wikipedia

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.