Te roaraa o te mau matahiti, ua tauihia te evanelia a Iesu Mesia e te faaroo. E rave rahi mau haapiiraa haavare o tei tomo i roto i te ekalesia e te oraraa o te mau Kerisetiano. No taua tumu ra, eita ta te mau Kerisetiano e rave rahi e nehenehe e faaoromai. E rave rahi feia poro e faaohipahia ra e te taata eiaha râ te Atua. I muri a'e i te hinaaro o te taata eiaha râ i te hinaaro o te Atua, oia ïa e faaea noa ratou i roto i te ekalesia. No te mea ua ite ratou no te mea ua ite ratou no te mea ua ite ratou, e mai te peu e e poro ratou i te hoê poroi o te titau i te tatarahapa e te hoê tauiraa, e te patoi i te hinaaro o te mau taata, Eita te taata e ho'i mai i te fare pureraa. No reira, aita e rave rahi mau a'oraa no nia i te evanelia mau a Iesu Mesia, Ta ' na ohipa hoo, ta'o, e te faataaraa. Ua ite Iesu i te reira. No reira, ua ui Iesu i Ta'na mau pĭpĭ, E ite mai ïa Iesu i te faaroo i ni'a i te fenua? E ite Iesu i te faaroo i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano?
Eaha te ohipa i tupu i ni'a i te ekalesia?
aita e fare pureraa e ekalesia (te putuputuraa o te mau ti'a) te faahoho'a ra i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua, te ta'o, Te faahapa nei te ekalesia i te ao nei e te ora nei i roto i te hara, mai te ao nei. E rave rahi mau kerisetiano e haapii ra e/aore ra e faaroo i te Bible; te Parau a te Atua e eiaha e faaohipa i te Parau i roto i to ratou oraraa.
Aita e rave rahi mau kerisetiano, o te hinaaro nei i te hoê oraraa mo'emo'e e te parau-ti'a, e mai ia Iesu, ora ma te haapa'o maitai i te Metua. No te mea ho'i e, e mea ohipa roa ratou i piha'i iho ia ratou iho. Te roa ra ratou no te mana o te Atua e te mau semeio ta Iesu i rave.
Te hinaaro nei ratou e riro ei taata e e hinaaro ratou e itehia, ua here, e te fariihia e te ao nei. No reira, E rave ratou i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe e rave, no te riro mai ei mea matau-maitai-hia e ei mea matau-maitai-hia e te mau taata i te ao nei, e no te farii e no te farii i te reira e te fariihia e te ao nei i te ao nei..
E mea fifi roa ia ite i te mau taa-ê-raa i rotopu i te feia faaroo e te mau ti'aturiraa
E mea fifi roa ia ite faahou i te mau taa-ê-raa i rotopu i te mau mea ino, Te ora nei oia i roto i te pouri e te diabolo ei metua tane e ei mea haapa'o maitai, e te tavini ia'na, e te ekalesia; Atiʻi; Mana'o, o te ti'a ia ora i roto i te Maramarama e ia farii i te Atua ei Metua, e ia haapa'o ia'na e ia Iesu Mesia te Tamaiti.
Te haereraa i te fare pureraa hoê aore ra e piti taime i te hebedoma, te hoê melo o te ekalesia e/aore râ, te hoê ohipa i roto i te ekalesia, mau, e rave i te mau ohipa tauturu, e te vai ra te hoê haerea maitai, Eiaha te reira e faariro ia outou ei kerisetiano. Eita te reira e horo'a ia outou Te tomoraa i roto i te Basileia te Atua.
E rave rahi te taata o te pii nei ia ratou iho i te mau Kerisetiano e te haere nei i te fare pureraa, e te haere nei ratou i te mau putuputuraa e te mau putuputuraa, e te haapii nei ratou i te reira, mai ' i to ' na te ite no ni'a i te parau mau.
No teie huru huru, o ratou ïa o te ta'i nei i roto i te mau fare, e te arata'iraa i te mau vahine, e te mau hara, Ua arata'i oia i te mau hu'ahu'a, Tae atu i te hoê haapiiraa, e aita roa ' tu i tae i te ite no nia i te parau mau (2 E hō'ē 3:6-7)
E ere te reira i te parau? Te ti'aturi nei au e, ua faaorahia, i te mea e, e aita. Te ti'aturi nei oe e, ia au i te hinaaro o te Atua, aita e mea. Nafea ia nehenehe? E nehenehe e rave rahi mau kerisetiano i haere ê atu i te parau a te Atua, e aita ratou i ite i te parau mau.
Aita ratou i ite i te parau mau o Iesu Mesia; te Tamaiti a te Atua e te Parau ora. Tera râ, ua hamani ratou i te hoê mana'o feruriraa o Iesu e te tavini nei i teie parau haavare, E rave rahi to'na mau hoho'a e te mau mea e au ia ratou iho i muri a'e i to ratou hoho'a.
Te ora nei ratou i roto i te hoê lie rahi e te faaamu nei ratou ia ratou iho e te tahi atu mau haavare, no te faatupu i to ratou ora i te hoê vahi tamărûraa (A tai'o atoa: ‘Te hamani nei o Iesu i te mau Kerisetiano’)
E rave rahi mau Kerisetiano o te haere nei i roto i te mau rave'a aravihi
Te parau mau peapea, e rave rahi mau kerisetiano o tei faarue i te Parau a te Atua. No reira, ua faaru'e ratou i te faaroo i roto ia Iesu Mesia; te parau, e ua tomo i roto i te mau rave'a aravihi. E rave rahi feia faaroo e ere i te mea ino. Eita ratou e haere mai te au i te hinaaro o te Atua e Ta'na mau faaueraa. Eita ratou e ora ei mau Kerisetiano tei fanauhia e aita ratou e haere i muri a'e i te Varua. Teie râ, e mea maamaa roa ratou e e arataihia te ao nei e to ratou iho mau hinaaro, Te mau nota, Te mau mana'o, Te mau nota, tō'era'a, e haere i muri a'e i to ratou tino.
Eaha ta te taata e hinaaro. E arata'ihia ratou e te tino; to ratou mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o, Te mau nota, e te mau hinaaro. Te horo'a nei to ratou varua e to ratou tino ia ratou eaha te rave.
No te mea e tamau noa ratou i te riro ei taata paari, E pinepine ratou i te itehia i roto i te hoê fifi.
E ere râ te reira, i te taime a fariu atu ai outou i te Mesia, a tatarahapa, e a faaoti ai i te pee Ia'na, E mea ti'a ia outou ia faaiti i to outou oraraa i roto i te Mesia, e ua pohe oia i te ‘o oe iho’? E ere te reira no ni'a i to outou hinaaro, te tahi râ? (A tai'o atoa: ‘Eaha mai te peu e e ere te Atua i to oe hinaaro?‘)
Aita anei outou i ti'a mai e ua parahi i roto i te Mesia i te mau vahi no te ra'i? Eiaha e ti'a i ni'a i te Basileia o te Atua e ia afa'i mai i te Basileia o te Atua i ni'a i teie fenua? Maoti i te haapuai i te basileia o te pouri (Te ao)?
Te iteraa i te ohipa maitai roa a Iesu no nia i te faaoraraa
E hia taime, E mea ha'uti, tānau, fa'a'ōfa'i, te mau tamarii, e te tahi atu â. te ti'aturi nei ratou ia Iesu Mesia e Ta'na ohipa no te faaoraraa, e, te pato'i nei ratou i te ohipa maitai roa a Iesu. E nafea ratou e patoi ai i Iesu’ Tae? A feruri ai ratou ia ratou iho, ia haapii i te feia faaroo e e vai noa â ratou i te feia hara, Ua faaara mai te hara, e e tamau noa i te taparahi ia ratou. Nafea ia nehenehe? Mai te mea e, ua ravehia te reira ma te ti'amâ e te riroraa ei tavini no te parau-ti'a, E nahea e ti'a ai ia outou ia haere na roto i te hara e ia riro ei tavini no te hara (te hoê hoa hara)? (a.o.. Roma 6:15-19, Roma 8:2)

Ia au i te Bible, ia riro mai outou ei poieteraa apî; e tamaiti na te Atua, e ere i te mea ino roa'tu. Na roto i te faaroo i te Mesia, e na roto i To'na toto. No te mea, Ua horo'a mai te Atua i te Atua ia outou, O vai tei pohe i roto ia outou (te poieteraa apî).
Ei hamaniraa apî, o tei fanauhia e te Atua, e ua faatupu i te parau-ti'a e te parau-ti'a o te Varua Mo'a, E nehenehe ta outou e haere a haere ai Iesu, ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) I nia i te fenuaohia.
Teie râ, mai te peu e e feruriraa tahito to outou e e tiaturi outou e e E mea hara mau te riroraa ei taata hara, E parau mau, e ere te tusia a Iesu Mesia i te satauro.
E parau mau, i te toto o te Mesia, tei horo i ni'a i te tahua itenati e i ni'a i te satauro, e ere i te mea puai roa, no te faaho'i-faahou-raa mai i te taata i te hara e te mana'o ino e to ratou huru hara.
Ia parau outou, e ere noâ outou i te taata hara, eita outou e ti'aturi i ni'a ia Iesu Mesia e Ta'na ohipa maitai roa no te faaoraraa (A tai'o atoa: A rave i te mau Kerisetiano i te ti'a-faahou-raa mai i te feia pohe?).
Ua fanauhia te mau taata atoa ei taata hara
E, ua fanauhia tatou paatoa ei feia hara i roto i te tino. Aita hoê a'e. Mai te mea e, aita te taata e ti'aturi i te reira e e pato'i ratou i te reira, e ite ratou ia ratou iho e e haavare (a.o.. 1 John 1:8-10).
E fanauhia te mau taata atoa ei taata hara e e vai noa â te reira e tae roa'tu i te taime ua ti'aturi te hoê taata ia Iesu Mesia, mā'ohi, e riro mai ei tao'a apî na roto i To'na toto, te bapetizoraa i roto i te pape, e te bapetizoraa na roto i te Varua Mo'a.
Ia riro mai outou ei taata hamani apî, e ere i te mea ino roa'tu! Ua faaea outou ma te ti'amâ i to outou natura hara tahito e ua taui i to outou oraraa no To'na oraraa; e tō'a Oia no te. I teie nei, ua tae mai outou, a ma'iti'i i to outou satauro e a pee ia Iesu.
Ua roohia te mau enemi o te taata i te faaroo
e mau taime i te mau taime atoa, ia hi'opoa ana'e te mau Kerisetiano i te mau parau a te Atua i roto i te huru, ua horoa i ta ratou iho faataaraa, e te hoê tatararaa, e a tapiri i to ratou iho mana'o, e riro mai te mau parau ei parau mau huru rau, e ere te reira te parau mau.
E rave tatou, Moekara, te mau tuhaa o te Bible, ia parahi ana'e Iesu i piha'i iho i te mau huiraatira e ia haapohe i te mau taata. Ua ite te mau Pharisea e te mau papa'i parau ia Iesu i te amuraa i te maa e te mau huiraatira e te mau taata hara (Mataio 8:9, Mareko 2:13, Luka 5:29).
E rave rahi taime, Te parau nei te taata e, te feia huiraatira e te feia hara, e te feia huiraatira e te feia hara (Luka 7:34). No reira, E nehenehe atoa ratou e haere ê atu e e rave i te ohipa ma te haavare ore e e rave i te hoê â mau mea mai ta ratou e rave. Aita e hape i roto i te reira.
E ere râ te reira i te parau mau. Te parau mau, e ta Iesu i ta'i i te mau taata huiraatira e te feia hara. Teie râ, a'e, Ua amui atu ratou i roto i te fare o Iseraela; Te mau taata e faaore i te oraraa o te Atua, Ua faaatea - ê - hia ratou i te tahi atu mau nunaa pagan. E ere ratou i te mau Gentiles.
piti, Ua poro Iesu i te Basileia e te poroi o te tatarahaparaa e ua pii i te mau taata ia tatarahapa. Ua faaroo teie mau taata e te feia hara i te ti'aturiraa i roto ia Iesu Mesia, e ua horo'a'tura i Ta'na piiraa. Ua pahono ratou e ua fariu atu ratou i ta ratou mau ohipa ino e ua horo'a i to ratou ora i te Atua (A tai'o atoa: Ua riro anei o Iesu ei hoa no te mau huiraatira?).
“Hi'o, Ariki, te afaraa o to'u mau tao'a ta'u e horo'a i te feia veve; e mai te mea e, ua rave au i te hoê mea no roto mai i te hoê taata na roto i te faahaparaa haavare, E faaho'i faahou mai ia'na e maha.”
O Zacchaeus te raatira i rotopu i te mau huiraatira e te feia moni rahi. Ia pahono mai o Zacchaeus, Ua itehia to'na tatarahaparaa na roto i ta'na mau parau e te mau ohipa. I muri iho, ua horoa o Zacchaeus i te afaraa o ta ' na mau tao'a i te feia veve. E ua parau o Zaccaeus ia Iesu, mai te peu e ua rave oia i te hoê mea mai te hoê taata atoa na roto i te hoê pariraa haavare, Ua hinaaro atoa oia e faaho'i mai ia ' na e maha taime:
Ua ti'a, e te parau ra te Fatu; Hi'o, Ariki, te afaraa o to'u mau tao'a ta'u e horo'a i te feia veve; e mai te mea e, ua rave au i te hoê mea no roto mai i te hoê taata na roto i te faahaparaa haavare, E faaho'i faahou mai ia'na e maha.. E ua parau atura Iesu ia ' na, Te ora nei teie mahana i teie fare, no te rahiraa o te taime, e tamarii atoa oia no Aberahama. Te haere mai nei te Tamaiti a te taata e te faaora i te reira (Luka 19:8-10)
Aita Iesu i farii e e farii i te hara. Aita Iesu i tu'ati i ta ratou mau ohipa ino. Teie râ, ua pii Iesu i te nunaa o te fare o Iseraela no te tatarahapa.
Aita i ti'a ia'u ia pii i te parau-ti'a, tera râ, te feia hara no te tatarahapa. (Luka 5:32)
e aore râ,, Te riri nei Iesu i te mau ohipa a te taata paari
Ua here Iesu i te taata, tera râ, ua riri roa o Iesu i te ohipa ino (hara) i'oa metua vahinerā, no te u'i i topa i roto i te u'i. Ua riri roa oia i te mau ohipa mai te faaturi, Te mau nota, Te mau nota, fa'ahou'a, Te mau mana'o tauturu no te, Mō'o, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, Tau'āra'a, I itehia, fa'a'ōfa'i, tā'u, iti, ha'api'ira'a, Aute'a, Utu'ā, pā'ōfa'i, ma'ohiroa, Fa'a'itehia, e te tahi atu â.
Ua riri roa Iesu i te ohipa, ua haere mai na roto mai i te natura o Adamic. No te mea ua patoi ratou i te hinaaro o te Metua. E oia ïa te parau mau, Te riri noa ra â o Iesu, no te mea aita Iesu i taui. Aita oia i taui, e no reira to ' na mana'o i taui ai.
Te riri noa ra â o Iesu, Noa ' tu ta ' na ohipa i nia i te satauro e to ' na toto. Aita Iesu i pohe i te satauro no te haapapu e no te faati'a i te mau taata ia tamau noa i roto i te hara. Teie râ, ua taui te reira. ohipa e ua haapapû to'na toto e, o te ti'aturi i ni'a Ia'na, Ua horo'a oia i te mana no te riro mai ei ohipa apî; e tamaiti na te Atua, e te faatereraa hau e o Iesu Mesia.
Ia ho'i mai Iesu, E ite oia i te faaroo i ni'a i te fenua?
Te ti'aturi nei oe e, te vai ra te Atua; E ere tatou; mau: Te tiaturi atoa ra te mau diabolo, ōfa'i (Iakobo 2:19)
E nehenehe ta outou e faaite i to outou vaha. Teie râ, mai te peu e eita ta outou mau ohipa e eita te reira e tu'ati i to outou mau mana'o e to outou tatarahapa, I muri iho, e ere ta outou mau ô i te mea faufaa.
Te diabolo e te mau melahi i topa (fa'a'ōfa'i) Te ti'aturi atoa ra i te Atua, Iesu, e te Varua Mo'a. Tera râ,, Aita ratou i ora mai. Te vahi hopea o te auahi mure ore ïa.
Ia parau outou, te ti'aturi ra outou ia Iesu Mesia, e ti'a ia outou ia ora mai te peu e Ta'na mau faaueraa E rave i ta'na e rave i ta'na.
E ti'a, Eaha te parau e parau atu ia outou, eiaha e faaroo e ia rave i ta te ao nei e parau nei.
Eita outou e riro faahou ei taata faata'i upaupa no te mau ohipa ino o te pouri e e ora mai te ao nei. Tera râ, e faataa ê outou i to outou mau hoa o te ao nei.
E tuu outou i to outou ti'aturiraa i roto ia Iesu Mesia e e horo'a i to outou ora ia'na. E rave outou i ta te Atua, Iesu, e te Varua Mo'a.
Ia haere ana'e outou i muri a'e i te Varua e ia ora ia au i ta te Parau i parau, e haere outou i roto i te faaroo.
E tamau noa outou i te ti'a i roto i te faaroo, noa ' tu to outou huru. E haapa'o maitai outou i te Parau e e vai noa i roto i te pure.
Ia haere ana'e outou i roto i te faaroo, e haere outou ia au i te hinaaro o te Metua e a faaoroma'i Ia'na. E imi outou i teie mau mea i nia nei eiaha râ i te mau mea e vai ra i raro iho, i ni'a i te fenua nei;.
Te fariiraa i te aroha o te Atua no te mau hinaaro o te tino
Teie râ, ia haere ana'e te Tamaiti a te taata, e mea ti'a ia'na ia faaroo i ni'a i te fenua? (Luka 18:8)
Ua ite Iesu i te mau paruparu o te taata paari, o tei haere i muri a'e i te tino e tei roto oia i te u'i hape (te huru o te mana'o). Ua ite maitai o Iesu, i fa'ate'a, E rave rahi orometua haapii e te mau orometua haapii e haere mai na roto i to ratou iho mau philosopho, Te mau nota, e te ite o te ao nei.
Te mau ma'i, o te farii e ia farii i te hara e te hamani-ino-raa i te maitai o te Atua ia tamau noa i te ora i roto i te hara, e te haavare i te evanelia a Iesu Mesia. No taua tumu ra ïa i parau ai Iesu i ta ' na mau pǐpǐ, i te taeraa mai Iesu, E ite oia i te faaroo i ni'a i te fenua?
'Ia riro ei miti no te fenua'




