Eaha te hotu o te faaroo ia au i te Bible? No te mea e pinepine te mau Kerisetiano i te parauhia, e te ti'aturi nei ratou ia Iesu Mesia, e te ti'aturi nei ratou i te Atua, tera râ, te parau mau ra anei ratou? E rave rahi taime, ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa (e mau) Eiaha e tu'ati i te mau mea ta ratou e parau nei e, te ti'aturi nei ratou. Aita ratou e pee nei i te Varua na roto i te faaroo, te haere ra râ ratou na roto i te mau mea ta to ratou mau ite e ta to ratou feruriraa tino e parau ra. E hi'opoa tatou eaha ta te Bible e parau ra no nia i te faaroo o te hotu?
Eaha te auraa o te faaroo ia au i te Bible?
I roto i te mau tuhaa fenua 11:1 ua tai'o tatou i te auraa o te faaroo: I teie nei, o te faaroo te tao'a o te mau mea e tiaturihia ra no te, te mau haapapûraa o te mau mea aita i itehia.
Ua riro te faaroo ei haapapûraa no te mau mea e tiaturihia ra e ei haapapuraa (te haapapuraa) o te mau mea o te ore e itehia.
E hi'o tatou i te parau ‘ti'aturiraa’. Te ti'aturiraa, ua iritihia ïa no roto mai i te ta'o Heleni ‘elpízõ’ e te auraa ra; no te tia'i e aore râ, no te faaite: – (roa'a, mea) ti'aturi (-d) (nō), Atiʻi.
Te auraa o te ti'aturiraa, o te ti'aturiraa ïa e te ti'aturiraa, e tupu te hoê mea.
Te mana'o nei oe e e tupu te reira.
Aita e feaaraa i roto i te ti'aturiraa, area te ti'aturiraa ra, o te hoê ïa tia'iraa.
Te vai ra te hoê haapapûraa taatoa i roto i te tiaturiraa; te hoê tia'iraa, E tupu taua ‘mea’ ra.
No reira, Ua riro te faaroo ei haapapûraa no te mau mea ta outou e mana'o nei e tupu mai. Ua riro te faaroo ei faaiteraa no te mau mea e ore e itehia.
Nahea te faaroo e paraparau ai?
Te faaite nei te faaroo i te mau parau a te Atua, o te Varua ïa e te ora. Te pii nei te faaroo i te mau mea o te ore e au i te huru (Roma 4:17).
I te taime matamua, ua itehia te faaroo i ni'a i te fenua nei i roto i te poieteraa. Ua faaroo te Atua i Ta'na Parau e Ta'na mana. Ua'na, i to'na parauraa i te Parau (Iesu, te parau) na roto i To'na mana (te Varua Mo'a) Ua tupu te reira. Aita â te reira i itehia, ua ite râ te Atua i te mana o Ta'na Parau.
Ua feruri te Atua i teie hamaniraa i roto i To'na feruriraa e ua faaite oia i te reira. Ua pii oia i te reira mau mea, o te ore e, mai te mea e, ua.
Mai te mea e Ua fanauhia oia i roto i te Mesia e ua riro mai ratou ei taata pae varua, I muri iho, e ite outou na roto i te faaroo e, ua hamanihia te mau ao nei na roto i te Parau a te Atua. Te ti'aturi nei e te ite nei te mau Kerisetiano atoa i te reira na roto i te Parau e te Varua Mo'a.
Na roto i te faaroo, ua ite tatou e, ua faahoho'ahia te mau ao nei na roto i te parau a te Atua, e no reira, e ere te mau mea e itehia ra i te mau mea o te itehia (Heberia 11:3)
Eaha te auraa o te parau faaroo?
Ua iritihia te faaroo mai roto mai i te ta'o Heleni ‘epistis’ e te auraa: faaitoito, Eiaha, ti'aturiraa; te ti'aturiraa morare (o te parau mau faaroo, e aore râ, te parau mau o te Atua aore ra te hoê orometua haapii), te ti'aturiraa iho â râ i ni'a i te Mesia no te faaoraraa; te vai-maite-raa i roto i teie ohipa; na roto i te faarahiraa, te faanahoraa o te faaroo (Evanelia) te parau mau iho: – haapapûraa, ti'aturi, Manatu, Farii, te haapa'o maitai.
Ua ti'aturi outou, E ti'aturiraa to outou. Ua papû ia outou e, o te parau mau te ‘te hoê mea’. No reira, Te ti'a nei outou e te ti'a noa ra outou i ni'a i taua parau mau ra.
E haapa'o noa outou i te parau mau. Aita e mea e aore râ, e taata o te nehenehe e faaatea ê ia outou i taua parau mau ra. Eita outou e ho'i i muri e eita outou e feaa (A tai'o atoa: E Shall Te ite nei au i te faaroo i ni'a i te fenua?).
E haamata ana'e to outou faaroo?
E haamata to outou faaroo ia ti'aturi ana'e outou e, o te parau mau te hoê mea. Ua faaroo oe, tai'o, e aore râ, ua ite oia i te hoê mea, e te ti'aturi nei outou, te mea ta outou i faaroo, tai'o, e parau mau anei.
Ua horo'a te Atua i te mau taata atoa i te hoê maitiraa ti'amâ. No reira, e ti'amâraa to te mau taata atoa no te rave i ta'na iho mau ma'itiraa i roto i te oraraa. E faaoti te mau taata atoa e tiaturi i te Parau a te Atua aore ra eiaha e tiaturi i te Parau a te Atua.
Ta ratou mau parau, e mau, e te mau oraraa, te tiaturi ra anei ratou i te Parau a te Atua aore ra aita.
E mea titau noa te feia toroa i te tahi huru haapapuraa e/aore ra te hoê tapao, hou a ti'aturi ai ratou. E mea faaterehia ratou e e ti'aturi noa ratou mai te mea e, e ite ratou i te reira na roto i to ratou mau mata mau.
Tera râ,, E pinepine ratou i te tupu ia farii ana'e ratou i te tahi huru haapapuraa aore ra te hoê tapao, Te feaa noa ra â ratou. (A tai'o atoa: I muri iho, a faaroo na mua ' ' e e aore râ, a faaroo na mua roa?).
Ua ite tatou paatoa e, te feaa, o te taa-ê-raa ïa i te faaroo. Te feaa, o te hotu ïa o te taata tahito; te taata hamani i te pereoo. Mai te mea e, te feaa ra outou, eita ta outou e nehenehe e haere ma te faaroo e e faatupu i te hotu o te faaroo.
Eaha na taahiraa ohie e maha o te faaroo i roto i te ohipa no te faaauraa?
Teie râ, aita te mau mea hamanihia apî e pee nei i te tino na roto i te mau mea ta ratou e ite ra i roto i te ao natura ra. Te pee nei te mau mea hamaniraa apî i te Varua ma te auraro i te Atua ma te haapa'o i te Parau.
Te paraparau nei ratou, te rave nei ratou i te mau parau a te Atua, te haere nei ratou ma te faaroo, e te faatupu nei ratou i te hotu o te faaroo i roto i to ratou oraraa. Te faaea nei ratou i roto i te Parau a te Atua e te pii nei ratou i te mau mea e ere mai te mea ra e.
Eita te mau mea hamani apî e faaûruhia e e faaterehia e to ratou mau ite, Te mau mana'o, Te mau nota, e tē vai atura., Teie râ, te turaihia ra ratou e te faaterehia ra ratou e te Varua Mo'a e te Parau a te Atua. E 'ā 4 Te mau taahiraa ohie o te faaroo i roto i te ohipa no te faaauraa.
te taahiraa matamua o te faaroo
Te taahiraa matamua o te faaroo, o te ti'aturiraa ïa ia Iesu Mesia e, o Oia te Tamaiti a te Atua, e ua haere mai Oia i roto i te tino, e ua riro mai oia ei mono e ei Faaora no te taata i topa. Manatu, na roto i To'na tusia i ni'a i te satauro, e to ' na toto, e te ti'a-faahou-raa mai te pohe, Ua faaruru Iesu i te fifi o te hara o te huitaata nei, e tae noa'tu i to outou.
Ua faaora Iesu i te taata i te mana o te diabolo, Tauturu, e ua faafariu oia i te taata mai roto mai i te pouri i roto i te maramarama. Ua faaho'i faahou oia i te ti'araa o te taata e ua tahoê faahou i te taata i te Atua.
Mai te mea e, te ti'aturi nei outou i teie mau mea atoa, te tatarahapa ra outou i to outou oraraa tahito ei taata hara e te faariro ra outou ia Iesu ei Faaora e ei Fatu no outou.
O te taahiraa matamua ïa ta outou e rave i roto i te faaroo; te ti'aturi ia Iesu Mesia, e To'na ohipa e ōhipa o to outou oraraa hara
Te piti o te taahiraa o te faaroo
I teie nei, te vai ra te piti o te taahiraa, o te faaauraa ïa i roto i te Mesia. I muri a'e i to outou tatarahapa, ua bapetizohia outou i roto i te pape e ua ite outou i te poheraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia.
Te tuu nei oe i to oe oraraa tahito ei taata hara i roto i te pape. Te tanu nei outou i te taata tahito e to'na natura hara e te ti'a mai nei outou i roto i te hoê oraraa apî.
Oe faasatauro i to outou (Ti'aturi) iri (ia 'oe, to outou mau hinaaro e to outou mau hinaaro tino, Te mau nota, huru feruriraa, te mau hara, Iti, e tē vai atura.) e e ti'a mai to outou varua i te pohe
Te toru o te taahiraa o te faaroo
E ti'a mai outou i te pohe na roto i te mana o te Varua Mo'a e e tomo outou i roto i te ora mure ore. I muri a'e i te bapetizoraa, e farii outou i te Varua Mo'a.
Ua fanauhia outou na roto i te Varua o te Atua, e te parahi nei te Varua Mo'a i roto ia outou. Ua riro mai outou ei hamaniraa apî; e tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), e te parahi ra te natura o te Atua i roto ia outou.
I teie nei, te ti'aturi nei outou e, e mea hamanihia apî outou tei fanauhia i roto i te pape e te Varua.
Te taahiraa hopea o te faaroo
Te ti'aturi nei au, ua riro mai outou ei tao'a hamani apî. Ua moe oe tahito e o oe apî, o tei hamanihia i muri a'e i te hoho'a o te Atua, ua fanauhia. A ti'aturi ai outou e, e mea hamanihia apî outou e ua hope te mau mea i ma'iri a'e nei, E haere atoa outou mai te hamaniraa apî i roto i te oraraa apî.
E ti'aturi outou ia Iesu Mesia; i te Parau e ia pee i te Varua ma te auraro e te haapa'o i Ta'na mau parau. E arata'i te Bible ia outou, e e arata'i e e haapii te Varua Mo'a ia outou..
No reira, mai te mea e, ua farii outou i te Mesia Iesu te Fatu, A haere atu i raro i te pae ia'na: Ua ti'a e ua patu ia'na, e te faaroo, Ua haapiihia oe, ia î i te reira i te haamauruuru.
Kolosa 2:6,7
Nahea outou ia faatupu i te faaroo?
E faatupu outou i te faaroo na roto i te faarooraa i te Parau a te Atua, te faaapîraa i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, e te faaohiparaa i te Parau a te Atua i roto i to outou oraraa, na roto ia outou ia paraparau e ia rave i te Parau a te Atua.
Te faarooraa e te faaapîraa i to outou feruriraa e mea faufaa roa te Parau a te Atua, no te mea aita tatou i ite i te parau mau e aita tatou i ite i te hinaaro o te Atua, eita ta outou e nehenehe e pure, e haere na roto i te faaroo, e e ora i te hoê oraraa mo'a.

E noaa mai te faaroo na roto i te faarooraa e te faarooraa i te Parau a te Atua (Roma 10:17)
Teie râ, Aita'a, a patu ia outou iho i ni'a i to outou faaroo mo'a roa'e, te pureraa na roto i te Varua Mo'a (Ju'a 1:20)
E patu outou ia outou iho i roto i to outou faaroo mo'a roa a'e e e haere mai ta te Parau e parau ra.
E pure outou na roto i te Varua Mo'a, te pureraa na roto i te tahi atu mau reo.
Ua ite maitai te Varua Mo'a, eaha ta outou e hinaaro e eaha te mau fifi i roto i to outou oraraa. Te tauturu nei Oia i to outou mau paruparu, e te ani nei oia ia outou.
Mai te reira atoa, e tauturu atoa te Varua i to tatou mau paruparu: aita hoi tatou i ite i te mea e ti'a ia tatou ia pure: tera râ, te ani nei te Varua iho ia tatou ma te auê o te ore e nehenehe e faahitihia (Roma 8:26)
Te parau i faaitehia e te Varua
Hou outou a fanau faahou ai, Aita oe i ite, te mau mea i papa'ihia i roto i te Parau a te Atua. Aita outou i ite ia Iesu Mesia, e vai te Atua e ua haere oia i roto i te pouri. Aore râ paha ua taio oe i te Bible, aita râ outou i ite i te mea i papa'ihia ra.
I teie nei râ, e mea pae varua outou e ua farii outou i te Varua Mo'a, e ua tomo i roto i To'na maramarama, e tai'o outou i Ta'na Parau na roto i To'na Varua. E taa ia outou te mea i papa'ihia ra, no te mea e faaite mai te Varua Mo'a i te Parau a te Atua (o te Varua ïa) No te oe.
Te Varua te te taviri no te ite i te Parau a te Atua, O Oia to outou orometua haapii. Aita outou e hinaaro i te mau huru orometua haapii atoa. E haapii te Varua Mo'a ia outou i te mau parau mau atoa e e arata'i ia outou. E faateitei Oia ia outou na roto i Ta'na Parau, ia haere outou ma te faaroo.
E ti'a, Eaha te parau e parau atu ia outou. E ora outou ia au i ta te Parau e parau ra, eiaha râ i ta te ao nei e aore râ, to outou mau mana'o e parau ra.
E parahi outou i roto Ia'na, e haere outou i roto Ia'na, e e haere outou i roto i te parau mau.
E pee te mau ohipa i to outou faaroo
E mea pohe te faaroo aita e ohipa. Na roto i te taioraa i te Parau a te Atua, te faaohiparaa i te Parau, e no reira, te raveraa i te Parau a te Atua, E haere outou i roto Ia'na. E haapa'o outou i Ta'na mau faaueraa e e haapa'o outou Ia'na.
E paraparau outou e e ora outou ia au i te Parau. Ia rave ana'e outou i te Parau, E pee te mau ohipa ia outou, mai te mau ohipa i pee ia Iesu, no te mea ua pee Oia i te Varua.
Mai te mea e, e faaea noa outou i roto Ia'na; te parau, E pee te mau ohipa ia outou.
Ua pohe te tino aita e varua ei tino, no te mea ho'i e, ua pohe atoa te faaroo aita e ohipa
Iakobo 2:26
A timâ i te mau ofa'i auahi atoa na roto i te faaroo
Eita outou e farii tamau i te hoê fariiraa mahanahana, e peneia'e eita te feia e haaati ra ia outou e au ia outou, e te hamani ino ia outou.
E rave te diabolo i te mau mea atoa ta'na e nehenehe e rave, no te faaho'i faahou ia outou i te tino, ia nehenehe oia e faatere faahou ia outou, Tūpāpā te faatere ra outou ia'na.

E pari oia ia outou i roto i to outou feruriraa, E faatupu oia i te mau mana'o i roto i to outou feruriraa o te pato'i i te Parau a te Atua.
E ti'a ia outou ia, Eaha ta outou e rave i teie mau mana'o. Te faaamu ra anei outou ia ratou, e aore râ, te haru ra anei outou i teie mau mana'o i roto ia Iesu Mesia e te haapohe ra anei outou i te reira?
Eita te diabolo e faaohipa noa i to outou feruriraa, te taata atoa râ no te aro ia outou.
Hoê ana'e opuaraa a te diabolo, o te haamouraa ïa ia outou. No reira, E rave te diabolo i te mau mea atoa ta'na e nehenehe e rave e e faaohipa i te mau taata atoa ta'na e nehenehe e rave, no te rave i ta'na misioni.
Tera râ, ia faaea noa outou i roto i te Mesia e ia faaea noa outou i roto i te Parau, Na roto i te faaroo, e nehenehe ta outou e faaore pauroa Te mau opu auahi a te taata ino. Parau, Ua papa'ihia te reira ‘all’ e ere râ ‘te tahi’.
Ua riro te faaroo ei paruru no outou, e ti'a râ ia outou ia tape'a i te reira. Aita e taata ê atu e nehenehe e rave i te reira no outou. No reira, e mea faufaa roa ia patu ia outou iho i roto i to outou faaroo mo'a roa'e.
Hau atu i te mau mea atoa, Te raveraa i te paruru o te faaroo, E nehenehe ta outou e tamǎrû i te mau ofa'i auahi atoa a te feia ino
Ephesia 6:16
Eaha te haamou i to outou faaroo?
Mai te mea e, e faaea noa outou i roto i te Parau a te Atua, e pee outou i te Varua, e haapa'o i Ta'na mau parau, e e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, E vai noa outou i roto i te faaroo. E ti'a râ ia outou ia faaea noa a ara e a ara maite i te mau taime atoa. Eiaha roa ' tu outou e faarue i to outou tiai.
A paruru i to outou feruriraa i te ite o teie nei ao, e ia haapa'o noa i te Parau. Ia faaamu ana'e outou i to outou feruriraa i te ite no teie nei ao, e tupu mai te feaa. No te mea ho'i e, te pato'i nei te ite e te parau mau o teie nei ao i te ite e te parau mau o te Parau.
No reira, e nehenehe te feaa e faaino i te faaroo. E nehenehe teie feaa e tupu mai i roto ia outou e i rapae atoa:
- Te feaa no roto mai: E nehenehe te feaa e tupu mai te peu e aita outou i faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua (Ture parau). Peneia'e i roto i te tahi mau tuhaa o to outou oraraa, aita outou i faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua. I taua mau vahi ra, e mea tino to outou feruriraa, e te faatere noa ra â te mana'o o te taata eiaha râ te Varua. E haapapu te reira e e tamau noa outou i te ora i muri a'e i te tino.
- Te feaa no rapae mai: E nehenehe atoa te mau haapiiraa hape e tomo mai i rapae mai i te feaa, te paari o te ao nei, etc.. E rave rahi taime to Paulo faaararaa i te feia faaroo no nia i te mau orometua haapii haavare e te mau philosophia a te taata o te hape e o te faaatea ê ia ratou i te faaroo ia Iesu Mesia.
A faaea noa i roto Ia'na
Mai te mea e, e faaea noa outou i roto Ia'na e e haere outou ia au i te Parau, eita ïa outou e aueue, e e ti'a ratou e e haere ma te faaroo. Teie râ, mai te peu e eita outou e haere ia au i te Parau, ia au râ i ta te ao nei e parau ra(hōho'a, te ihi etc.) E haapa'o outou i te ao nei e eita outou e nehenehe e haere ma te faaroo. No te mea te enemi nei te ao nei i te Atua e i Ta ' na Parau.
No reira, mai te mea e, ua farii outou i te Mesia Iesu te Fatu, A haere atu i raro i te pae ia'na: Ua ti'a e ua patu ia'na, e te faaroo, Ua haapiihia oe, ia faaî i te reira i te mauruuru. A ara ia ore te hoê taata ia faaino ia outou na roto i te philosophia e te haavare faufaa ore, i muri a'e i te peu tumu o te mau tane, i muri a'e i te mau faatereraa o te ao nei, Aita râ i muri a'e i te Mesia. No te mea ho'i e, te parahi ra te î atoa o te Atua i roto ia'na
Kolosa 2:6-9
Eaha te faaroo o te hotu?
Ua riro te faaroo ei hotu no te Varua e te vai ra te reira i roto i te oraraa o te feia faaroo atoa tei fanau-faahou-hia. Ia faatupu ana'e outou i te hotu o te faaroo, Eiaha outou e haere i ni'a i to outou tino, to outou feruriraa e to outou mau ite tino, e parau atu ia outou. Tera râ, e haere outou na roto i te faaroo i muri mai i te Varua, mai ta te Parau e te Varua e parau mai ia outou.
A tapea i te faaroo
Eiaha e faaru'e i to outou faaroo, a tape'a râ i te reira. A haapapû e, te imi ra outou i te mau mea i ni'a, e te faaî nei outou i to outou feruriraa i te mau mea a te Atua e Ta'na mau parau, e te vai noa ra outou i roto i te Mesia. A aro i te aroraa maitai o te faaroo. Eiaha te hoê taata e eiâ i to outou faaroo, noa ' tu e ua patoi ratou ia outou.
Mea rahi atu â te mea e nehenehe e papa'ihia no ni'a i te faaroo hotu, no te mea ho'i e, te Evanelia taatoa no ni'a ïa i te faaroo ia Iesu Mesia. Te haereraa o te hoê kerisetiano fanau-faahou-hia, o te faaroo ïa.
Te hinaaro nei au e faaoti i teie parau blog na roto i te uiraa i muri nei: Ia tae ana'e to outou taime no te ho'i i te fare, e nehenehe anei outou e parau i te mau parau atoa ta Paulo i parau?
Ua aro vau i te hoê aroraa maitai, Ua faaoti au i ta'u haapiiraa, Ua tape'a vau i te faaroo
2 E hō'ē 4:7
'Ia riro ei miti no te fenua'


