Te mǎrû o te huaai o te huaai

Eaha te auraa mau o te mǎrû o te hotu? Te auraa ra anei ia oaoa, no te ataata, ia riro ei mea oaoa, ia faaoromai, ia farii e ia farii i te mau mea atoa? Te auraa ra anei te reira, Ia mǎrû e ia vaiiho ia vetahi ê ia haere na ni'a ia outou? Te auraa ra anei te reira i te tahi atu mea? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mǎrû o te hotu?

Eaha te auraa o te mǎrû?

E hi'opoa tatou i te Parau Heleni matamua, oia ho'i te ‘chrêstotês’ (G5544 Faaaueraa puai). No roto mai te ‘Chrêstotês’ i te G543 e te auraa ra: te faufaa, Eiaha, te maitai morare (i roto i te huru aore ra te haerea : – mā'ohima, maita’i (-Taʻu), māuruuru.

Ia hi'o ana'e au i teie mau parau, E nehenehe ta'u e faaoti, terā 'Kerisetiano’ e mea rahi a'e te auraa, hau atu i te mǎrû aore ra te hamani maitai.

Te auraa ra, Ia mǎrû ana'e outou, E mea faufaa outou, e te oraraa i roto i te huru morare maitai roa i roto i te huru e te haerea. Na roto i te tahi atu mau parau, te haere ra outou ma te haapa'o maitai.

Te auraa ra, o te horo'a nei i to outou oraraa taatoa, ia Iesu Mesia. Te haere ra outou, Te e'a Ta'na i haere, e te hoê â huru e te haerea. To'na auraa ra, e mea mǎrû outou, te maitai e te hamani maitai i vetahi ê.

Te faatupuraa i te mǎrû o te hotu (e aore râ, te hamani maitai), Hau atu â i te ataata e te auhoaraa. Te auraa ra, e mea faufaa outou e te haere nei outou ma te haapa'o maitai. Te hinaaro nei au e haapapu i te taiva ore, no te mea e rave rahi taata, Hau, Eiaha e haere ma te haapa'o maitai.

Te haereraa ma te haapa'o maitai

Ei Kerisetiano fanau-faahou-hia Ua riro te taiva ore ei huru maitatai faufaa roa. A parau-ti'a, Eiaha e rave i te mau mea huna no te faaite i te parau mau e te maramarama i roto i te mau mea atoa ta outou e rave. No te mea te ite ra te Atua i te mau mea atoa, E taata aravihi. Eiaha e haere na roto i te ino, ia haere râ i roto i te ture o te Varua e ia arata'ihia e te parau a te Atua. Eiaha e vaiiho i te roo, moni, Fa'ahoro, te mau hinaaro e te mau hinaaro etc.

E rave rahi taime e haapeapea roa te taata i nia i te moni (e nehenehe atoa tatou e parau e ua haapeapea), e pinepine ratou i te ere i to ratou taiva ore. Aita vau i ite no te aha vau e papa'i ai i te reira, tera râ, e tumu no te reira. E hi'o faahou tatou i te mǎrû o te hotu.

O vai mau outou?

Ia ite te mau taata atoa i to outou haehaa (Php 4:5)

No te ao i vaho, E nehenehe outou e faarirohia ei taata sotiare roa, ētene, ānau, taata oaoa. E nehenehe ta outou e hamani maitai, i te pae sotiare, e te oaoa i te mau taata atoa e e nehenehe te taata e mana'o: ‘auê ïa taata hamani maitai!hō'ē.

O vai mau outou?Teie râ, ia ho'i ana'e outou i te fare e ia ite ana'e outou e ua faaino ta outou tamarii i te fare, tino'ōra'a? Te faaite noa ra anei outou i te hamani maitai e te auhoa? Aore rā……

Aore râ paha e mea sotiare roa outou, oa'oa, ānau, e te hamani maitai i te ao i vaho, tera râ, ia ho'i noa outou i te fare, e riri outou, e te faaiteraa i te mau melo o to outou utuafare. Eita outou e faaoromai i te mau mea e rave rahi, e te riri oioi e te riri, ia rave noa te hoê melo o to outou utuafare i te hoê mea, e patoi te reira i to outou hinaaro.

Aore râ peneia'e te hamani ino ra te taata papa'i parau i roto i te fare toa ia outou, Te vai hau ra anei outou e te hamani maitai ra anei outou ia'na? E aore râ, te rave ra anei outou ia'na mai te reira te huru (s)Ua rave oia ia outou?

Ia ore ana'e te hoê taata ia rave i to outou hinaaro, e aore râ, aita oia e rave ra ia outou mai ta outou e hinaaro ia ravehia ia outou, Te vai mǎrû noa ra anei outou e te hamani maitai?

Mai te mea e, e hinaaro outou e ite, mai te mea e, e faatupu outou i te mǎrû, a ui atu i te mau melo o to outou utuafare. E faaite mai ratou ia outou.

A horo'a i to outou ora ia Iesu Mesia

Ia horo'a ana'e outou i to outou ora ia Iesu Mesia e ia farii ana'e outou i te bapetizoraa a te Varua Mo'a, e farii outou i te Varua Mo'a i roto i To'na î, eiaha noa te hoê tuhaa no'na.

na faaueraa rahi e piti, Mai te mea e, te here nei outou ia'u ia tape'a i to'u mau faaueraaTeie râ, ia outou te reira, no te faariro i te mau tuhaa atoa o to outou oraraa ia auraro Ia'na.

Te rahi noa ' tura Te faaapîhia ra to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, rahi noa ' tu â to outou feruriraa i nia i te hinaaro o te Atua. E haapa'o outou i Ta'na mau faaueraa e e ora outou i roto i To'na hinaaro.

E haamata outou i te ora e i te ti'aturi i ni'a i te Parau, eiaha râ i te ao nei e to outou tino.

Eita outou e tiaturi i to outou mau mana'o, to outou mau mana'o e to outou mau mana'o hohonu; ia tere maitai ana'e te mau mea atoa, E mea maitai e e mea auhoa outou, ia ore râ te mau mea e haere mai ta outou e hinaaro e e patoi ana'e te reira i to outou hinaaro, E riro faahou outou ei taata hamani maitai e te mǎrû.

Ua riro te mǎrû ei hotu o te Varua, e ere te reira i te hoê hotu o te tino.

Ia mǎrû ana'e outou i te hoê taime e i te tahi atu taime, E riri outou e e riri, e ere râ teie mǎrû i te hotu o te Varua. Ia pee ana'e outou i te Varua, te hotu, E vai tamau noa ta outou e hamani e e tamau noa, e e riro te reira ei tuhaa no to outou huru. Te faataa ra te reira e vai oe.

When circumstances and situations don’t go as planned, you stay gentle and calm. When someone is correcting or confronting you, you accept it and you will think about it, instead of becoming mad, offended and indignant.

We are made in His image

There are no hidden sides in God. He has revealed everything in His Word. His Word testifies of who He is. When you have a relationship with Him, E ite outou Ia'na, by His Word and you shall see, that He doesn’t lie but that He is trustworthy.

Every Word, ta te Atua i parau, e te paraparau noa ra â oia, vai te parau mau; there is no single lie in the Bible.

How do I know for sure? Because ¼ part of the Bible exists out of prophecies, and up to this day, every prophecy has been fulfilled. There are still some prophecies written in His Word, which are not yet fulfilled, but we know for sure, that in due time, E tupu te reira atoa.

E mea mǎrû te Atua

E mea mǎrû te Atua. Ua riro to'na hamani maitai ei hoê o To'na mau huru;

  • Ia haamaitaihia Iehova: no te mea ua faaite mai oia ia ' u i to ' na aroha faahiahia i roto i te hoê oire puai (Psa 31:21)
  • A arue i te Fatu, e te mau nunaa atoa: arue ia'na, o outou paatoa. No te mea ho'i e, ua rahi roa to'na aroha ia tatou: E vai noa te parau mau a Iehova e a muri noa'tu. A arue na i te Fatu (Psa 117:1-2)
  • Ua huna vau i to'u mata ia oe no te hoê taime na roto i te hoê riri iti; e faaite râ vau i te aroha ia oe na roto i te aroha mure ore, Te parau ra o Iehova, to oe Faaora (Isa 54:8)
  • E haere hoi te mau mou'a, e ia vavahi - ê - hia te mau mou'a; eita râ to'u hamani maitai e faaru'e ia oe, eita atoa te fafauraa o to'u hau e faaru'ehia, Te parau ra o Iehova, o tei aroha ia oe (Isa 54:10)

Te vai ra te Varua Mo'a i roto ia outou. No reira, te mǎrû o te hotu (māuruuru) e ti'a ia riro ei hoê o to outou mau huru. Ia haere 'oe faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua e ia faaohipa i te Parau i roto i to outou oraraa, E haamata outou i te pee i te Parau e te Varua. Ia haere ana'e outou i muri a'e i te Varua, E faatupu outou i te hotu o te mǎrû (māuruuru).

Tera râ,, ia faaapî ana'e outou i to outou feruriraa, E vai atoa te tahi mau ‘hi'opo'araa’. E tupu mai te mau huru tupuraa, i reira outou e maiti ai: ia hamani maitai noa aore ra ia riri, ua inoino e ua pohe i te pae hopea.

E faaoti outou, e faatere anei to outou tino e aore râ, e faatere to outou varua

Ua parau o Paul i Col 3:12, ia ahu outou i te hamani maitai , no reira, e tā'uru. I te tahi mau taime, eita to outou mau mana'o e tu'ati ia outou, aita ratou e hinaaro e faaite i te mǎrû aore ra i te hamani maitai. Teie râ, ia outou te reira, E aha: E faaamu anei outou i to outou tino, e aore râ, to outou varua? E faaru'e anei outou i to outou mau mana'o e e faaamu anei outou i to outou tino? Aore râ, te patoi ra anei outou i to outou mau mana'o e te tuu ra anei outou i to outou mau mana'o i raro, na roto i te paraparauraa i te Parau a te Atua, e a faaamu i to outou varua? E faaoti outou, mai te mea e, e faatere to outou tino e aore râ, e faatere te Varua Mo'a.

A upooti'a i ni'a i te ino na roto i te maitai

Ua papa'ihia te reira i roto i te Maseli: Mai te mea e, e po'ia to oe enemi, Horo'a na'na i te faraoa; e mai te mea e, e po'i oia, Horo'a ia'na i te pape ia inu: E haapue hoi oe i te mau ahu auahi i nia i to ' na upoo, e na Iehova e faaho'i mai ia oe (Pro 25:21-22)

Te taio nei tatou i te hoê â faaueraa i roto i te Roma: E au here, Eiaha outou e rarahi ia outou iho, a vaiiho râ i te riri: no te mea, Na'u te tata'uraa; E aufau vau, i ni'a i te Fatu. No reira, mai te mea e, e po'ia to oe enemi, A faaamu ia'na; mai te mea e, e pohe oia, horo'a ia'na i te inu: no te mea, na roto i te raveraa i te reira, e haapue oe i te mau ahu auahi i ni'a i to'na upoo. Eiaha te ino ia upooti'a i ni'a ia outou, ia upooti'a râ i te ino na roto i te maitai (Rom 12:19-21)

TE fanauhia ei taata ti'aturi te taa ê nei oia ia'na iho i roto i teie haere'a. No te mea nahea outou ia riro ei taata maitai e te hamani maitai, i te hoê taata, o vai tei ore i rave maitai ia outou? E nehenehe te reira e tupu mai te mea e, e pee outou i te Varua.

Ia farii ana'e outou Ua faaite mai outou i to outou tino e ite Oia mau. E haere outou i muri a'e i te Varua. Te faaite nei oia ia outou eaha te rave, aita to outou mau mana'o e faaite ra ia outou eaha te rave. Te hinaaro nei te Varua ia outou ia hamani maitai i te mau taata atoa, noa'tu eaha ta ratou raveraa ia outou. Ia ora ana'e outou i roto i te Parau e i muri a'e i te Varua, Eita te hoê mea e nehenehe e tape'a ia outou, e e vai mǎrû noa outou, e te hamani maitai, i te mau taata atoa e ia hotu i te mǎrû.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.