Te faaoromai

Te faaoromai, he hotu, e titauhia te reira i roto i to tatou ao nei. E hia taime, Te ere ra anei te taata i to ratou faaoromai e te riri ra, ia faaino ana'e te hoê taata ia ratou? E hia taime, Te inoino ra anei te taata, ānau, e te hinaaro e sauti, no te mea ua hamani ino te hoê taata ia ratou? E hia taime, Te amuamu ra anei te taata e te amuamu ra anei ratou no te huru tupuraa ta ratou e farerei ra. E rave rahi taime, E ere te taata i te faaoromai e e vaiiho ia ratou ia faatere i to ratou mau mana'o e to ratou mau mana'o. Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te faaoromai?

Na te aha e faatupu i to outou faaoromai?

Ia ere ana'e outou i to outou faaoromai, no te mea ïa ua tupu te hoê mea I te tutu tā 'oe hina'aro e aore râ, mau mea e tia'ihia ra. E nehenehe te tahi mau tumu e: Te vai ra te tahi atu mana'o o te hoê taata, te hoê paraparauraa hape, aita e faaroo, te faataaraa hape, haerea tia ore, fa'aho'i (ia ore ana'e te hoê taata ia faaroo i ta outou haapiiraa), Maʻaehara, riri etc.

E nehenehe te reira e tupu i rotopu i te tane e te vahine, metua tane e te tamarii, orometua haapii e te piahi, te mau faatere e te mau rave ohipa, hoa, Fa'aito'ira'a, te feia tapiri, te feia faaroo, te mau tamarii, ā'a. E nehenehe outou e parau, te ereraa i to outou faaoromai e te inoino e te riri, no ǒ mai i te mana'o pipiri.

Ehia rahiraa taata e tata'u nei e te hoê taata? Ua haamata teie mau aimârôraa na roto i te hoê aimârôraa, e aore râ, ua riri ratou e/aore râ, ua faainohia ratou.

Tera râ, ua riro te ereraa i to outou faaoromai e to outou riri ei hotu no te tino eiaha râ no te Varua. Ua taa ê roa te reira i te faaoromai.

Na vai e tapea ra i to outou mau patoi?

I te tahi mau taime, e parau te taata e: “ua ite maitai taua taata ra nahea ia pato'i i ta'u mau pato'i” ”. Te parau mau râ, o te, aita ta outou e mau pato'i! No reira, mai te mea e, aita ta outou e mau pato'i, aita e taata e nehenehe e tura'i ia ratou. Ia parau ana'e outou i te reira, e aore râ, ia riri ana'e outou, e te ora ma te ore e faaore i te hara, te faaite noa ra te reira, terā Aita â to outou tino i pohe. E mea pae tino noa â outou e te faatere noa ra â outou e to outou tino, āre'a e faatere to outou varua i to outou tino.

O outou te hoê, o te nehenehe e faatere i to outou tino. E nehenehe to outou varua e faatere i to outou mau mana'o e to outou mau mana'o. Ia outou te reira, o vai te mana rahi a'e i roto i to outou oraraa: to outou varua e aore râ, to outou tino.

Ia haere ana'e outou i muri a'e i te Varua, aita ' tu e mea e nehenehe e faaatea ê ia outou. Eita te hoê mea e faaûru ia outou, tera râ, e ora ratou i roto i te hau hope.

E mea roa roa te Fatu

A hi'o i te Atua e a hi'o ia Iesu, Ua riro ratou ei hi'oraa maitai roa no te faaoromai. Ua riro te faaoromai ei hoê o to ratou mau huru. E, E faaoromai to tatou Metua:

  • E faaoromai roa te Fatu, e te ti'araa faufaa roa, te ha'utiraa i te mau mea ino e te ite, Aita hoê a'e mea ino roa ' ' e,, te farereiraa i te mau metua tane i ni'a i te mau tamarii i te toru e te maha o te u'i (Num 14:18)
  • Te feia e farii nei, a faaite mai., Auê ïa te here, e Atua tei î i te aroha, e te aroha, ta'ato'era'a, e te î i te aroha e te parau mau (Psé 86:15)
  • Aore râ, te haapao ore ra anei oe i te mau tao'a o to ' na maitai, to ' na faaoromai, e to ' na faaoromai; ma te ore e ite e, te arata'i nei te maitai o te Atua ia oe i te tatarahapa? (Rom 2:4)
  • Ua faaroo ore ratou i te tahi mau taime, i te taime a faaoromai ai te Atua i te mau mahana o Noa, a faaineinehia ' i te pahi, i reira mea iti roa, Eiaha, e va'u nephe tei faaorahia e te pape. (1 Pe 3:20)
  • Aita te Fatu e faataime ra i ta'na fafauraa, mai ta te tahi mau taata e mana'o ra; tera râ, te faaoroma'i nei oia ia tatou, ma te ore e hinaaro e pohe te hoê taata, ia tatarahapa râ te mau taata atoa (2 Pe 3:9)

Ua hamanihia tatou mai To'na hoho'a. Te ora nei to'na Varua Mo'a i roto ia tatou, no reira, mai te mea e, e haere tatou i muri i te Varua, e hotu atoa tatou i te faaoromai.

Eaha te auraa o te faaoromai?

Ua iritihia te faaoromai mai roto mai i te ta'o Heleni makrothumia (G3115) āre'a: te aroha roa, Eiaha, (ma te tano) te faaoromai aore ra (i te pae no te mana'o) te itoito: – ta'ato'era'a, Manava.

Ia au i te mau titionare, Te faaoroma'iraa:

  • Te mauiui maoro ma te amuamu ore : faaoromai rahi i te mau taime fifi , ma te faaoromai i te mau ino aore ra te mau fifi mau (Merriam Webster)
  • Ma te faaoromai i te mau hape aore ra te mau fifi. (Te buka aamu no te faufaa ai'a American)
  • Te faaoromai i te mauiui, te oaoa ore, etc ma te amuamu ore, te faaoromai roa e te faaoromai (Collins te papa'i parau Beretane)

Te tupu ra paha te tahi mau mea i roto i to outou oraraa i teie nei, te horoa ra te reira ia outou i te hoê tumu maitai no te amuamu e no te patoi, e aore râ, ia oto, Eta, riri etc. Ua hamani - ino - hia aore ra ua faainohia paha outou e te tahi atu taata, ua roohia paha outou i te ma'i ino, e aore râ, ua hepohepo outou no te hoê ati, e ere te reira i to oe hapa.

Tera râ, mai te mea e, e haere outou i muri a'e i te Varua e e faatupu i te hotu o te Varua, E faatupu outou i te hotu o te faaoromai. Ia hotu ana'e outou i te faaoromai, Eita outou e amuamu e e amuamu, Eita outou e oto, mad riri. Ia faaoromai roa outou, aita e mea e faaino ia outou, e vai noa râ outou i roto i te hau tia roa. Ia faatupu ana'e outou i te hotu o te faaoromai, aita e taata e aita e mea o te nehenehe e faatupu i te riri aore ra i te riri; aita e taata e nehenehe e pato'i i to outou mau pato'i. No te mea aita to outou e mau patoi; ua pohe to outou tino.

Te itehia ra te hotu o te faaoromai i roto i te oraraa o te feia mo'a

Ua papai pinepine o Paula no nia i te faaoromai. Ua papa'i oia no ni'a i to'na haereraa ei tavini na te Fatu e e mea nahea te feia mo'a ia haere e ia haere:

  • Teie râ, i roto i te mau mea atoa, e faaite tatou ia tatou iho ei mau faatere no te Atua, ma te faaoroma'i rahi, i roto i te mau ati, i roto i te mau hinaaro, i roto i te mau hepohepo, I roto i te mau vahi, i roto i te mau fare auri, i roto i te mau arepurepuraa, i roto i te mau ohipa, i roto i te mau mata'ita'iraa, i roto i te mau haapaeraa maa; Na roto i te viivii ore, na roto i te ite, na roto i te faaoromai, na roto i te hamani maitai, na roto i te Varua Mo'a, na roto i te here haavare ore, Na roto i te parau o te parau mau, na roto i te mana o te Atua, na roto i te mauhaa tama'i o te parau-ti'a i te rima atau e i te rima aui, Na roto i te faatura e te faatura ore, na roto i te parau faataa ino e te parau faataa maitai: ei feia haavare, e parau mau râ; Mai te mea e, aita i itehia, e ua matau - maitai - hia; mai te poheraa, e, fa'a'ōfa'i, te ora nei tatou; mai te faautuaraahia, e aita i haapohehia; Mai te oto, te oaoa nei râ i te mau taime atoa; ei veve, tera râ, e rave rahi feia moni; mai te mea e, aita ta'na e mea, e te vai ra râ ta ratou mau mea atoa (2 Co 6:4-10)
  • Teie râ, te hotu o te Varua, o te here ïa, oaoa, hau, ta'ato'era'a, mā'ohima, rahi, Farii, mā'o, Fa'afauraa; hō'iti'iti: Aita e ture no te pato'i i te reira (Gal 5:22-23)
  • Na reira vau, te taata tape'ahia a te Fatu, Te taparu nei au ia outou ia haere ma te au i te piiraa ta outou i piihia na, ma te haehaa e te haehaa atoa, ma te faaoroma'i, ma te faaoromai te tahi i te tahi ma te here; Te tamataraa i te tape'a i te hoêraa o te Varua i roto i te herepata o te hau (eph 4:1-3)
  • Ia haapuaihia ma te puai atoa, ia au i to'na mana hanahana, i te mau taata atoa ia faaoroma'i e ia faaoroma'i ma te oaoa (Fō' 1:11)
  • No reira, a ahu, ei feia ma'iti a te Atua, mo'a e herehia, te mau opu o te aroha, māuruuru, te haehaa o te feruriraa, mā'o, ta'ato'era'a; ma te faaoromai te tahi i te tahi, e te faaoreraa hara te tahi i te tahi, mai te peu e e aimârô te hoê taata i te hoê taata: mai ta te Mesia i faaore i ta outou hara, e na reira atoa outou (Fō' 3:12-13)
  • Teie râ, ua farii au i te aroha no teie tumu, ia faaite mai o Iesu Mesia i te faaoroma'i atoa ia'u na mua roa, Ei hi'oraa no te feia e ti'aturi ia'na i muri mai i te ora mure ore (1 Tim 1:16)
  • A tape'a i te parau; Ia, i roto i te matahiti; ha'api'ira'a, ti'a, Te oaoa nei au i te mau mea atoa (2 Tim 4:2)

Eaha e aore râ, o vai to outou pu i roto i te oraraa?

Ia riro ana'e o Iesu Mesia ei Pu no outou, e ia ora ana'e outou ia au i te Varua, E faatupu outou i te hotu o te faaoromai. E faaoroma'i outou e e haere outou i roto i te mana pae varua o Iesu Mesia. E mana to outou e e faatere outou i te mau mana'o e te mau mana'o atoa o te tino, mai te aroha ia'na iho, Aute'a, āmui, te faaoromai ore etc.

Teie râ, mai te peu e o te tino to outou puna (te diabolo, Te ao) e te faaamu nei outou ia outou iho i te mau mea o te ao nei, e faatupu ïa outou i te hotu o te riri, āmui, te faaoromai ore etc. Ia tupu ana'e te hoê mea iti roa a'e i roto i to outou oraraa, E tupu mai te riri, e e faatupu te reira i te faaoromai ore, e te mau ruru o te riri, fa'aterehia, te ino etc.

No reira, mea faufaa roa, no te huti mai i te Puna atau. No reira, A faaea noa i roto i te Parau a te Atua e a faatupu i to outou ti'araa mai roto mai i te Parau a te Atua, eiaha râ i te mau hoho'a teata, Te mau hoho'a teata, Haʻatu, te mau buka, te mau rave'a haaparareraa mana'o etc.

A ahu i te taata

A haamana'o i te reira i mua ia outou ua fanau-faahou-hia, ua ora outou mai te ao nei. Ua ora outou ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to outou tino.

I te tahi mau taime, ua haavare - atoa - hia matou, fa'a'ōfa'i, fa'atere, E mea au na te mau haamaramaramaraa e te mau oaoa, te ora ra i roto i te hoê ma'i ino e te tahi, fa'ahouhia, ma te riri (Tōtō 3:3)

No reira, ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e ta'na mau ohipa e oomo i te ahu o te taata apî, tei faaapîhia i roto i te ite i muri a'e i to'na hoho'a, na te reira i hamani ia'na. A ahu ia Iesu Mesia.

Ia faaea ana'e outou i roto i Ta'na parau, e haere i muri a'e i te Varua, Eita outou e faatupu i te mau hinaaro o to outou tino. Eita outou e faatupu i te hotu o te tino, e faatupu râ outou i te hotu o te Varua.

E hinaaro atoa paha outou e tai'o: te hotu o te hau

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.