A faatere i to outou mau mana'o, hou to outou mau mana'o e faatere ai ia outou

E mana to te feruriraa e te faataa ra te reira i ta outou mau parau e ta outou mau ohipa i roto i te oraraa. No reira, e mea faufaa roa ia hi'opo'a i to outou oraraa feruriraa. Mai te mea e, aita outou e faatere i to outou mau mana'o, E faatere to outou mau mana'o i ni'a ia outou e e faatere i to outou oraraa. E hi'opoa tatou eaha ta te Bible e parau ra no nia i te feruriraa e nafea ia faatere i to outou mau mana'o.

Na to outou feruriraa e faataa i to outou e'a i roto i te oraraa

Te mau parau atoa, Hōʻere, e no roto mai te mau ohipa a te taata i te feruriraa. Mai tei papa'ihia i roto i te Maseli 23:7: Mai ta te hoê taata e feruri ra i roto i to'na aau, O'na.

Na te huru o to outou feruriraa ia outou iho e faariro ia outou ei taata. No roto mai i te feruriraa e te huru feruriraa, te ohipa ra outou. No reira, te mau huru atoa, tā'u, e no roto mai te paraparauraa i te feruriraa.

E ohipa atoa te feruriraa mai te hoê tamâraa. Ia ‘pouri’ ana'e to outou feruriraa e aore râ, ia ‘ino’ ana'e, e aore râ, no te faataa i te reira na roto i te tahi atu mau parau, ia vai ana'e to outou hoê feruriraa " hape " e te hoê huru feruriraa hape, i muri iho i te mau mea atoa ta outou e ite na roto i to outou mau mana'o (eaha ta outou e ite ra, Tuku, Matapuna), ia roohia i teie mana'o hape.

E mea faufaa roa to outou feruriraa no te mea na to outou feruriraa e faataa i te tereraa o to outou oraraa.

Te feruriraa e te mau mana'o o te hamaniraa tahito

Hou outou a fanau faahou ai i roto i te Mesia e a riro mai ai ei mea hamanihia apî, o outou te hamaniraa tahito (taata hara. Ua ora mai outou mai roto mai i to outou huru topa ei taata hara i raro a'e i te mana o te pouri. Ua pohe to outou varua e ua arata'ihia outou e to outou tino, na roto i to outou feruriraa tino e to outou mau mana'o tino.

Te hinaaro, Te mau nota, e ua faatere te mau hinaaro o to outou tino e to outou feruriraa tino ia outou. Ua faaoti ratou eaha ta ratou e hinaaro ia outou ia rave, e ua haapa'o outou ia ratou. Ua ohipa outou ia au i to outou mau mana'o. Ua riro outou ei tavini no to outou tino e to outou mau mana'o.

Kolosa 1-13 Ua faaora te metua tane ia tatou i te mana o te pouri e ua afa'i mai ia tatou i roto i te basileia o ta'na tamaiti here, i reira tatou e faaora ai i te faaoreraa hara

E mea ha'uti oioi oe, Ua pohe te mau taata hara e te mau hara; I te vahi ta outou i haere i mua ia au i te haereraa i teie nei ao, ia au i te arii o te mana o te reva, te varua o te rave nei i te ohipa i roto i te mau tamarii no te faaoromai: I rotopu i te mau taime atoa ta tatou paatoa i paraparau ai i roto i te mau hinaaro o to tatou tino, te faarahiraa i te mau hinaaro o te tino e te feruriraa; e te natura e te mau tamarii o te ahu, e tae noa ' tu â; te tahi (Ephesia 2:1-3)

Ua patoi to outou feruriraa pae tino i te Parau a te Atua, e no reira, ua riro to outou feruriraa pae tino ei enemi i te Atua (Roma 8:7)

Ua riro to outou feruriraa ei mea tino e ua faaterehia e te pouri; na roto i te arii o te mana o te reva. Ua ora outou i roto i te pouri, e ua riro te pouri ei pu no outou.

Ua farii to outou feruriraa e to outou mau mana'o i te mau mana'o o te ao nei. Te tumu o te reira, no te mea ïa e te arii o teie nei ao (te diabolo) to outou metua tane. No te diabolo outou, Na vai tei faatere i to outou oraraa, e ua haapa'o outou ia'na e ua rave i ta'na mau ohipa.

No te mea ho'i e, o te diabolo te enemi o te Atua, Ua patoi te mau mana'o atoa ta ' na i tuu i roto i to outou feruriraa i te Parau a te Atua (te Bible).

Te feruriraa e te mau mana'o o te hamaniraa apî

I muri iho ua tae mai te taime, ua ti'aturi e ua farii outou ia Iesu Mesia ei Fatu e ei Faaora no outou. Ua faaite mai te Varua Mo'a i to outou natura hara, e ua tatarahapa outou i to outou oraraa ei taata hara. Ua fanau-faahou-hia outou e ua riro mai outou ei mea hamani apî, o tei tahoê i te Atua e te ora nei mai roto mai i te huru faaho'i-faahou-hia mai roto mai i te Mesia i muri a'e i te Varua.

Noa'tu e, ua hope te hamaniraa apî i roto i te Mesia, E aiû noa â te hamaniraa apî i te omuaraa.

i 1:26 Ia faatere ratou i te mau ika o te miti i nia i te mau manu o te reva

I te omuaraa, I te tahi mau taime, e auraro noa â te hamaniraa apî i te tino (te tahi).

Te tumu no te mea mai te mahana a fanauhia ' i oe i nia i te fenua nei, ua tapo'ihia to outou tino i te pouri, e Ua faatere te hara ei arii i roto i to outou ora (i to outou riroraa ei hamaniraa tahito).

Ua faaamuhia e ua arataihia to outou feruriraa e te faanahoraa o te ao nei i taua mau matahiti atoa ra. E rave rahi matahiti te maoro, Ua farii to outou feruriraa i te mau mana'o no roto mai i te ao natura ra, na roto i te aupururaa (te huru o to outou paariraa), haapiiraa, faaanaanataeraa mana' ra'ārā, (i te pae sotiare)Pū'i, e te tahi atu â.

Ua pohe to outou feruriraa taatoa i te ite e te paari o te taata, e te mau mea o teie nei ao. Ei faahopearaa, te tu'ati ra to outou feruriraa i te feruriraa o te arii o teie nei ao; te diabolo e te feia atoa, o vai na'na.

Ia riro mai outou ei taata hamani apî, te vai noa ra â to outou feruriraa i ni'a i teie nei ao (Faanahoraa). Te taa - ê - raa ana'e, te ti'aturi nei outou ia Iesu Mesia e te faati'a-faahou-raa mai i to outou varua i te pohe.

Eiaha e pee i te ao nei, ia taui râ outou na roto i te faaauraa i to outou feruriraa

Aita â to outou feruriraa e to outou huru feruriraa i taui. Te pee noa ra â to outou mau mana'o i te ao nei eiaha râ i te Parau (te Bible). No reira, ua tae i te taime no faaapî i to outou feruriraa e a faaamu i to outou varua. Ia paari to outou varua.

Ua tae i te taime no te faaea i te haere i muri a'e i te tino, no te vaiiho i to outou mau mana'o ia faaue ia outou eaha te rave, no te haamata i te pee i te Varua, e no te vaiiho i te mau parau a te Atua ia faaue ia outou eaha te rave. Ia ite outou i te hinaaro o te Metua e ia haere ma te haapa'o i te Metua ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) i ni'a i te fenua nei e ia faaite i te Basileia o te Atua.

Nahea outou ia faaapî i to outou feruriraa e ia faaamu i to outou varua?

Te faaapî nei outou i to outou feruriraa e te faaamu nei outou i to outou varua na roto i te Parau a te Atua (te Bible), nā roto pure; pure, e na roto i te pureraa na roto i te Varua Mo'a.

Ua riro mai te mau Kerisetiano fanau apî ei mea hamanihia apî; te hoê tamaiti a te Atua i te vahi varua. Te misioni a te mau Kerisetiano atoa, o te faaiteraa ïa i teie tauiraa i te pae varua i roto i te ao natura ra. To'na auraa ra, e haere te mau kerisetiano mai te te mau tamaiti a te Atua i muri i te Varua mai ia Iesu, te Tamaiti e te Parau ora.

No te mea ho'i e, te haapa'oraa i te feruriraa e te natura hara, o te pohe ïa, area te feruriraa o te Varua ra, o te ora ïa e te hau

Roma 8:6 (K.W)

Na te aha e ti'a ai ia outou ia faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau?

Te riroraa mai ta outou misioni e ta outou opuaraa ei hamaniraa apî, o te riroraa ïa mai te Parau ora te huru; Iesu. To outou ‘matamua’ e ‘i teie nei’ huru feruriraa, aita te reira e faaite ra e vai oe. Te faataa ra te Parau e vai mau outou. Ua haapii mai te Ua riro te parau ei hi'o no te mau hamaniraa apî atoa; te.

te mau romanieiraa papa'iraa 12-2 Eiaha e mana'o i teie nei ao, tera râ, e taui roa te reira na roto i te faaapîraa i to outou feruriraa

To outou oraraa taatoa, ua faaterehia oe e te pouri (Te ao).

Ua faaîhia outou i te mau haavare a te diabolo o tei matapo ia outou i te parau mau o te Atua; te Poiete no te ra'i, te fenua, e te mau mea atoa i roto.

I teie nei, ua tae mai te taime, no te faaore i teie mau haavare i roto i to outou oraraa e no te patu i ni'a i te Parau mau, o te faaapîraa ïa i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua.

E faaite mai te Parau a te Atua i te mau haavare atoa a te ao nei e a te diabolo.

E mea ti'a i te varua i roto ia outou ia faatere i to outou tino: to outou mau mana'o, Te mau mana'o, e te mau mana'o (o te patoi nei i te Parau a te Atua).

Ia ore ana'e to outou varua ia faatere e ia faatere i to outou tino, E auraro to outou varua i te tino, e e faatere noa â te tino ia outou; te pouri.

Te ohipa nei te diabolo i roto i te feruriraa

Te hoê o te mau tuhaa fenua rahi roa ' ' e o te diabolo, o te feruriraa ïa. Ua ite te diabolo i te faufaaraa o te feruriraa. Ua ite te diabolo e te faatere nei te feruriraa i te haerea, tā'u, e te paraparauraa a te taata. No taua tumu ra, e hinaaro ai te diabolo e faatere i te feruriraa o te mau taata atoa e e faatere i te feruriraa. No reira, E tamau noa te taata i te riro ei tavini na te diabolo e e rave oia i ta ' na mau hinaaro.

Aita te diabolo e hinaaro ia ite outou i te parau mau. No te mea, ia ite ana'e outou i te parau mau no ni'a i te Atua e o vai mau outou i roto ia Iesu Mesia, e eaha te faatereraa (tā'atira'a) Ua horo'a mai te Atua ia outou, E riro outou ei haamǎta'uraa no te diabolo e to'na basileia. No taua tumu ra, te hinaaro nei te diabolo ia ore outou ia ite i te Parau e ia te ereraa i te ite.

Te hinaaro nei te diabolo ia vai noa outou i te pae tino e ia tamau noa i te ora ia au i to outou tino, ha'api'ira'a To'na hinaaro.

ōhipa 1 pa'o 5-8 a ara maitai no te mea te haere nei te diabolo a haere ai te hoê raiona tunu maa i ni'a i te imiraa e, o vai ta'na e nehenehe e rave

Te hinaaro nei te diabolo e faatere ia outou na roto i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to outou tino e to outou feruriraa: to outou mau mana'o.

E ti'a ia outou ia ite, ia riro mai outou ei tao'a hamani apî, Aita faahou te diabolo e ta'na nuu e ti'araa i raro a'e i te ture no te haape'ape'a i to outou feruriraa.

Tera râ,, E nehenehe â ta ratou e aro e e haamǎta'u i to outou feruriraa.

E faaohipa te diabolo e ta ' na nuu i te mau ravea atoa no te aro atu ia outou e no te faatere i to outou feruriraa. Hoê ta'na misioni, oia ho'i, te faaho'i-faahou-raa mai ia outou i roto i te pouri e te haamouraa ia outou.

E mau melahi topa te diabolo e ta'na nuu. Eita ta ratou e nehenehe e ite i to outou feruriraa, tera râ, e nehenehe ta ratou e aro ia outou e e faaî i to outou feruriraa i ta ratou mau haavare.

Te tono nei te diabolo i ta'na mau melahi no te hoê misioni no te aro atu i to outou feruriraa na roto i te mau haavare, e a faatere i to outou feruriraa na roto i te mau mana'o haamouraa, mō'ere, Te mau nota, mata'u, mana'o hape, ōhipa, Haʻamāuru, tere, Te mana'o ino, Te mau mana'o tauturu no te, te pato'iraa ia'na iho, e te tahi atu â.

Te mau mauhaa a te diabolo no te tomo e no te faatere i to outou feruriraa

Hau atu i teie mau aroraa i nia i te feruriraa, Te faaohipa atoa nei te diabolo i te mau mauhaa no roto mai i te ao nei: mai te haapiiraa, (i te pae sotiare) Pū'i, faaanaanataeraa mana'; te afata teata, ha'utiraa roro uira, te mau buka, e te tahi atu â. no te haru i to outou feruriraa. E haapapu teie mau mauhaa e e vai noa outou i roto i to ' na mana e e faaterehia outou e te mau varua ino. Nafea outou ia ite e te faaterehia ra anei te mau taata e te mau varua ino? Na roto i ta ratou mau ohipa e to ratou mau ma'i.

Ia ore ana'e outou e nehenehe e ora ma te ore teie mau mauhaa, Ua ma'ihia oe (Te ma'i roro uirate ma'i afata teata, te ma'i, te taero o te buka, te ma'i i ni'a i te itenati, te mau rave'a haaparareraa, e te tahi atu â.). Ia ma'ihia ana'e outou, Te faaterehia ra outou e te mau mana o te pouri.

He mea nui rawa, ia riro mai outou ei tao'a hamani apî, ia ara i te mau mea ta outou e hi'o ra, māta'ita'i, e faaroo, e eaha te mau ‘mea’ ta outou e faaamu nei i to outou feruriraa.

Mai te mea e, aita outou e paruru i to outou feruriraa e e tamau noa i te faaamu i to outou feruriraa i te mau mea o te ao nei, e riro mai outou mai te ao nei. Na roto i te faaamuraa i to outou tino, E haapapu outou e e vai puai noa to outou tino, e te faatere noa i roto i to outou oraraa.

E, E faatere noa to outou tino i to outou oraraa. Teie râ, ia faaamu ana'e outou ia outou iho, e te mau mea o te Basileia o te Atua; te parau a te Atua, pure; pure, te haapaeraa maa, Te paraparauraa na roto i te mau reo apî, e te tahi atu â. E puai mai to outou varua e e faatere oia i roto i to outou oraraa. Ia faatere ana'e to outou varua, E haere outou i muri i te Varua.

Na te aha e titauhia ' i ia faatere i to outou mau mana'o?

I roto i te mau Ephesia 2:3 Ua papai o Paula i te feia mo'a i Ephesia, eiaha noa no ni'a i to ratou ti'araa i roto i te Mesia, no ni'a atoa râ i to ratou oraraa tahito e mea nahea to ratou arata'iraahia e te mau hinaaro o to ratou tino, te faatupuraa i te mau hinaaro o te tino e te feruriraa. E parau mau atoa teie no teie mahana. No te mea hou a fariu ai outou i ni'a i te Mesia, e ua riro mai oia ei taata mo'a, ua riro outou ei tavini no te hinaaro o to outou tino e to outou feruriraa (to outou mau mana'o). Ua faaite mai to outou tino e to outou feruriraa ia outou eaha te rave, e ua haapa'o noa outou.

E paruru te irava o te tumu parau i to outou feruriraa

Terā rā… I teie nei, ua riro mai outou ei melo no te Tino o Iesu Mesia, aita outou e haere faahou ra ia au i te hinaaro o to outou tino e to outou feruriraa. No te mea ua taoto outou i raro e ua tanu i to outou tino na roto i te bapetizoraa i roto i te pape.

Te tino o te pohe ïa, no reira, eita ta te tino e nehenehe faahou e faatere.

Mai te mea e, te faatere noa ra â to outou tino, Aita â outou i tuu i to outou tino. Aita outou i ua tuu i nia i te taata ruhiruhia te ora noa ra râ te taata ruhiruhia.

Ua riro mai outou ei mea hamani apî, e ua faaorahia to outou varua na roto i te mana o te Varua Mo'a.

Ei faahopearaa no teie tauiraa, e haere outou e e ora outou ia au i te Varua eiaha râ ia au i te tino.

Eita te mau mea ta to outou mau mana'o e to outou mau mana'o e faaue ra ia outou ia rave e faatere ia outou. Teie râ, te rave ra outou, eaha ta te Bible e faaue ra ia outou ia rave. E faatere outou i te mau mana'o o te ore e tu'ati i te Parau a te Atua. Eiaha outou e vaiiho ia taua mau mana'o ra ia faatere ia outou.

Nahea outou ia faatere i to outou mau mana'o?

1. A imi i te Parau a te Atua

Te mea matamua, e ti'a ia outou ia ite i te Parau a te Atua. No te mea nafea ' tu outou e ite ai e te mau mana'o o ta outou e farii ra, Eiaha e tu'ati i te Parau a te Atua? Te haapii nei te Bible ia outou eiaha e pee i teie nei ao, ia taui râ outou na roto i te faaapîraa i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua. Na roto ana'e i te faaapîraa i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, E ite outou i te hinaaro o te Atua e te parau mau. Mai te mea e, ua ite outou i te parau mau, E nehenehe ta outou e aro i te mau haavare na roto i te parau mau.

E e ere i te mea huru ê roa no teie ao nei: tera râ, a tauihia na roto i te faaapîraa i to outou feruriraa, ia haapapu outou i te mea maitai, Tōti, e te mea maitai roa a'e, hinaaro o te Atua (Roma 12:2)

2. A feruri hohonu i ni'a i te parau, mahana e te po

Ia faaî to outou feruriraa i te Parau, Eiaha e vaiiho i to outou mau mana'o ia atea ê i te Parau. Ia parahi tamau noa te Parau a te Atua i roto i to outou aau.

Eiaha teie buka o te ture e moe atu i roto i to oe vaha; e feruri noa râ oe i te reira i te mahana e te pô, Ia haapa'o oe e ia haapa'o i te mau mea atoa i papa'ihia i roto:no te mea e manuïa oe i to e'a, e i muri iho e manuïa oe (Joshua 1:8)

E ao to te taata o te ore e haere i raro a'e i te a'oraa a te feia paieti ore, aita atoa oia e ti'a i ni'a i te e'a o te feia hara, aita atoa oia e parahi i nia i te parahiraa o te feia faaooo. Te vai ra râ to'na oaoa i roto i te ture a te Fatu; e te feruri noa nei oia i ta'na ture i te ao e te pô (Psé 1:1-2)

3. A rave i te mau mana'o atoa o te pato'i nei i te Parau a te Atua ei faatîtîraa e te Parau

Na roto ana'e i te Varua e nehenehe ta outou e upooti'a i ni'a i te aroraa i to outou mau mana'o, na roto i te faatîtîraa i to outou mau mana'o e te Parau a te Atua. O te Parau ana'e a te Atua te nehenehe e pau i te enemi. Eaha te taime ua faahema te diabolo ia Iesu i roto i te medebara, Aita Iesu i aro i te diabolo na roto i te himeneraa i te mau himene, tera râ, ua tairi Iesu i te diabolo e te Parau.

Ia tupu ana'e te mau mana'o haapeapearaa, e aore râ, te tahi atu mau mana'o ino, A afa'i i teie mau mana'o i roto i te faatîtîraa, i te haapa'oraa i te Mesia, na roto i te paraparauraa i te Parau, e faaite i teie mau mana'o: e mana'o te Atua i te mau mana'o no te hau, e eiaha no te ino ia outou, no te horo'a ia outou i te hoê hopea (Jeremieh 29:11)

Te faahaehaaraa i te feruriraa, e te mau mea teitei atoa o te faateitei ia'na iho e pato'i ïa i te ite i te Atua, e te arata'iraa mai i roto i te tîtîraa i te mau mana'o ato'a no te haapa'oraa a te Mesia (2 Korinetia 10:5)

A faatere i to outou mau mana'o, hou a rave ai ratou i te mana i ni'a ia outou

Mai te mea e, aita outou e ti'a, Eiaha e faatere i to outou mau mana'o, na roto i te faatîtîraa ia ratou ia haapa'o i te Mesia; te parau. â, A faaamu i teie mau mana'o, na roto i te feruriraa e te feruri-maite-raa i ni'a ia ratou, o te faatupu i te tiaturiraa i teie mau mana'o, E faatere teie mau mana'o ia outou e e afa'i ia outou i roto i te faatîtîraa.

I te omuaraa, e au ra paha e aita e ino te mau mana'o o te patoi ra i te Parau a te Atua. Te parau mau râ, o te, e ere ratou i te mea ino. E huru haamou to ratou.

Salamo 29–11: E horo'a te Fatu i te puai i To'na nunaa e e haamaitai i To'na nunaa i te hau

Ia faaamu outou i te mau mana'o o te patoi ra i te Parau a te Atua, E aratai ratou ia outou i te mau mana'o ino, mata'u, Te mau nota, mō'ere, te pato'iraa ia'na iho, pāpā'amu, te ma'i feruriraa, e peneia'e atoa te haapoheraa ia ' na iho.

Aita Eva i haere i roto i te faatereraa ta te Atua i horoa i te taata.

Aita Eva i faatere i te ra'i, I nia i te fenua?, e te vai ra te mau mea atoa i roto i te.

Aita oia i haafifi i te ophi na roto i te mau parau a te Atua. Aita oia i faaue i te ophi ia mamû noa e ia haere ê atu.

Aita, ua tuu oia i te hoê mana'o feaa i roto i to ' na feruriraa e ua rave râ oia i taua mana'o ra. No reira, Ua ere oia e o Adamu i to raua tiaraa i mua i te diabolo, e ua riro te diabolo ei arii i ni'a i te taata.

Mai te mea e, aita A haere i roto i te faatereraa ta te Atua i horo'a mai ia outou na roto ia Iesu Mesia. E mai te peu e eita outou e faatere i to outou mau mana'o, E faatere teie mau mana'o i ni'a ia outou. E riro to outou mau mana'o ei fatu no outou.

Ua horo'a te Atua ia outou i te mana atoa ia Iesu Mesia

Eiaha e pure i te Atua, e a ani Ia'na ia iriti ê i teie mau mana'o ia outou. No te mea ua horoa te Atua ia outou i te mana, te mana, no te faatere i to outou mau mana'o. Ua horo'a te Atua ia outou i te mana na roto ia Iesu Mesia, te parau, no te faatere i to outou tino, e tae noa'tu i to outou mau mana'o.

No reira, a faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua. A horoi i to outou feruriraa, A faaea noa i roto i te Parau (ia Iesu), e haere i muri a'e i te Varua, i roto i te faatereraa ta te Atua i horo'a ia outou i roto ia Iesu Mesia.

A faatere i to outou mau mana'o, hou a rave ai ratou i te mana i ni'a ia outou.

'Ia riro ei miti no te fenua”

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.