Eiaha te hara ia faaore faahou i te arii!

Eaha te auraa o te auraa ra i roto i te Roma 6:12 i, No reira, aita ' tu e e taata hara (Te mana'o nei au e, e mea ino roa te reira ei arii) i roto i to outou tino pohe? Mai te mea e, e ite te mau Kerisetiano i te parau mau no ni'a i te hara, e to ratou mana i roto i te Mesia e te mana o te Varua Mo'a, e mea taa ê te oraraa e te mau oraraa e rave rahi. E hi'opoa tatou e nafea te mau Kerisetiano ia tapea i te hara ia au i te Bible.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te maramarama e te pouri

Ia au i te Bible, ua hamani te Atua i te maramarama e ua faataa i te maramarama no roto mai i te pouri. Ua faaafarohia te hoê mahana i roto e piti tuhaa; te maramarama o te patoi ra i te mahana e te pouri o te patoi ra i te pô. Tei roto te taata i te mahana eiaha râ i te pô. No reira, Te ora nei te taata i te mahana e te taoto i te pô, noa'tu e, te vai ra te tahi mau taa-ê-raa. Te maramarama e te pouri i nia i te fenua (i 1:1-5).

E hoê â te reira i roto i te fenua pae varua, i hea e piti basileia.

Āhu'araa 2:14-15 A rave i te mau mea atoa mai te peu e aita te mau fifi e te mau faainoraa ta outou e nehenehe e faahapa e e faaino i te mau tamarii a te Atua ma te ore e faaho'i faahou i te reira i rotopu i te hoê fenua tei î i te mau maramarama i rotopu ia outou ei mau maramarama i roto i te ao nei

Te Basileia o te Atua, o te Basileia ïa, i reira Iesu Mesia te Arii e te mau mana'o. E te basileia veve; te basileia o te pouri, i hea te diabolo (ē; a'o) e te mau mana'o. 

O Iesu Mesia te Maramarama o te ao nei, e e mea mo'a e e parau-ti'a. Te faahoho'a ra Iesu i te mau mea mo'a e te parau-ti'a o te Atua e te faahoho'a ra i te ora (a.o.. John 8:12; 9:5; 12:46; Heberia 1:3).

Te mau taata, Na te reira i fanauhia i roto i te Mesia, e te ora ra te Atua. Ua fariuhia ratou mai roto mai i te pouri e tae atu i te maramarama e no te Atua (a.o.. Kolosa 1:13-14).

E ere faahou ratou i te mau tamarii a te diabolo (te mau tane e te mau vahine), te tahi râ ratou, ua riro ratou ei mau tamarii a te Atua. Ei mau tamarii a te Atua, e haapa'o ratou i te Atua e Ta'na Parau. Ei faahopearaa, E haere ratou ma te mo'a e ma te parau-ti'a i muri a'e i te Varua i roto i te maramarama.

E ere te diabolo i te mea mo'a e te parau-ti'a, tera râ, ua tunuhia e ua topa

E ere te diabolo i te mea mo'a, e ere râ no te Atua, tera râ, ua tunuhia oia e ua ino (i te pae'a). E taata faata'i upaupa oia., o tei topa mai to'na ti'araa na roto i to'na te'ote'o e te faaroo ore i te Atua. Ua faaruehia oia i te ra'i e ua horo atura i nia i te fenua, i reira to'na haamauraa i to'na iho basileia na roto i to'na mau haavare e to'na mana'o.

O te diabolo ïa te metua tane o te taata tei pohe, Ua topa mai te faaueraa a te Atua e ua topa mai to ratou tiaraa. O oia te arii no te ao nei; te pouri. E ere te diabolo i te parau mau, e parau mau oia i te pae o te mau parau. Ua riro oia ei taata haavare e ei taata pato'i, e ua hara oia mai te haamataraa mai â. Te faahoho'a ra te diabolo i te hara aka, Fa'atere; fa'ata huru, e te pohe.

Te mau taata, o te diabolo ïa na roto i te fanauraa mau, a hi'opo'a i te diabolo e a haere i muri iho (tū'era'a, Te mau nota, e te mau hinaaro) te fasa i roto i te pouri, i roto, e te here.

Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau tamarii a te Atua e te mau tamarii a te diabolo?

E itehia te taa-ê-raa i rotopu i te mau tamarii a te Atua e te mau tamarii a te diabolo na roto i to ratou oraraa. Eita tatou e ite tamau i roto i te varua o te varua e fanauhia anei te hoê taata. Tera râ,, E nehenehe ta tatou e ite i te tauiraa i te pae varua i roto i te oraraa mau o te hoê taata.

Te haapa'o nei te hoê tamaiti a te Atua i te Atua e Ta'na Parau (te parau mau) e te vai ra te diabolo e ta'na mau parau (te ti'aturi). No reira, te haapapu ra te oraraa o te hoê taata i te, mau mea. Mai ta Iesu i parau, No'u A ite i te tumu raau na roto i to'na mau huaai (Mataio 7:15-19, Luka 6:43-45).

Mai te mea e, e parau te taata, e no te Atua ratou, te ora nei râ i roto i te hara (Āhu'a), ta ratou mau ohipa e faaite ra e, e ere ratou i te Atua, no te mea aita to ratou huru pae varua e te natura i taui. Te natura o te taata nei (te hamaniraa tahito) Te hinaaro nei au e tape'a i te hara e ia faaoaoa ia'na iho eiaha râ i te Atua.

Tau'a'a, Eiaha e taata ia mana'o: e e rave te reira i te parau-ti'a, Noa'tu e, e mea parau-ti'a. Oia mau, te rave nei te diabolo i te hara; no te hara a te diabolo mai te omuaraa mai â. No teie tumu, ua faaitehia mai te Tamaiti a te Atua, e nehenehe Oia e haamou i te mau ohipa a te diabolo. Eita te mau mea atoa e fanauhia i te Atua e rave i te hara; no To'na huero i roto ia'na: eita e nehenehe e hara., no te mea ua fanauhia oia i te Atua. I roto i te reira, e itehia te mau tamarii a te Atua, e te mau tamarii a te diabolo: E ere te Atua i te parau-ti'a no ni'a i te parau-ti'a, aita atoa oia e here i to'na taea'e

1 John 3:7-10

Aita te mau mana'o e te mau mea i itehia mai, E mau mea faufaa roa a'e a te Atua

E nehenehe te taata e farii i te mau huru mana'o e te mau mea i itehia mai e aita ratou e farii i te Atua e ia taui i te mau parau a te Atua i roto i te hoê huru maamaa mai teie te huru e e au te Atua i te mau mea atoa e ia farii i te mau huru oraraa atoa, tera râ, te parau a te Atua; te parau mau o te Atua, te vai ra te mau matahiti atoa e tae i te pae hopea haava ia au i ta ' na ohipa.

E nehenehe ta outou e farii e e horo'a i te Atua, Ta'na Parau, e e haapa'o i te Parau, e aore râ, e nehenehe ta outou e pato'i i te Atua na roto i te faaoreraa i ta'na parau.

Te vahi hi'o, Te faaoroma'i, e te faainoraa i te ao nei, aita e vai ra i roto i te Basileia o te Atua. E mau mana'o hape ratou no ni'a i te mau taata, o tei noaa mai roto mai i te hoê feruriraa maramarama.

Ta'u, E hi'o tatou i te mau Roma 6:12, i reira to Paul eiaha e vaiiho ia te hara (Te mana'o nei au e, e mea ino roa te reira ei arii) i roto i te tino pohe.

Eita te hara e faaore faahou i te arii i roto i to outou tino pohe?

Ia oti ana'e te hara ei arii i roto i to outou oraraa? Te mana'o nei te mau faatereraa hau i roto i to outou oraraa, mai te mea e, e hi'opo'a outou i te hinaaro o te tino o te pato'i i te hinaaro o te Atua e To'na Varua e te Varua, e te rave tamau nei outou i te mau ohipa o te tino, o te mau ohipa ïa no te parau-ti'a.

Eiaha ia hara i roto i to outou tino tahuti nei, ia haapa'o outou i te reira i roto i to'na ra mau hinaaro. Eiaha atoa outou e faariro i to outou mau melo ei mauhaa no te parau-ti'a ore ia rave i te hara: ia tuu râ outou ia outou iho i ta te Atua ra, ei feia faaora i tei ti'a faahou mai te pohe mai, e to outou mau melo ei mauhaa no te parau-ti'a i te Atua ra. No te mea e ore roa te hara e mana i ni'a ia outou: aore ho'i outou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha (Roma 6:12-14)

hoho'a e te irava papa'iraa mo'a john 8-34 ia outou o tei rave i te hara ra, ua riro ïa ei tavini no te hara

Te mau mea atoa na roto i te; i roto i te Te ao nei e te taata hara E pinepine i te faahiti i te reira no te farii, Tūtaki, e a tavini i te hara.

Na roto i teie mau haavare, Ua vaiiho ratou i te hara ei arii i roto i to ratou oraraa.

Te ora nei te mau Kerisetiano i to ratou tiaraa apî i roto i te Mesia e to ratou natura apî, e te horo'araa i te Atua, To'na Parau e te oraraa i muri a'e i te Varua i te haapa'oraa i te mau parau i roto i te Bible, e aita e taairaa e te mau ohipa o te pouri e eiaha e rave i te mau ohipa a te tino, ua ora ratou i muri a'e i te tino ei taata hara.

No te aha te mau Kerisetiano e ora ai ei feia hara? Te tumu rahi Te mau peu te vai ra te reira i roto i te mau pulse i roto i te ekalesia.

E rave rahi mau kerisetiano e feruri e e ora no te mau haapiiraa hape o te tapea i te mau taata i roto i te taairaa hara e te pohe

E rave rahi feia veve i muri mai i te mau hu'ahu'a, E rave rahi paha ite Biblical e e mea au roa na'na e te aravihi, Aita râ i maoro a'enei. Aita to ratou e Varua Mo'a e aro nei ia ratou. Aita ratou e ite ra i te Basileia o te Atua, no te mea aita ratou i tomo i roto i te Basileia o te Atua. Ua, eita ta ratou e nehenehe e ti'a e e afa'i mai i te Basileia o te Atua i te nunaa. Teie râ, o ratou te hamaniraa tahito noa, Te ora ra ïa no te pouri.

No te mea no te pouri ïa, te rave nei ratou i te mau ohipa o te pouri e te pororaa i te pae no te pororaa o to ratou feruriraa o te taata. (A tai'o atoa: E rave rahi mau tia faatere o te aratai i te mau mamoe i roto i te mau hu'ahu'a). 

E tamau noa outou i te faaroo, e ere i te mea, e ere i te mana, E riro noa â outou ei taata hara e e vai noa outou ei taata hara, e ere ïa i te mea faufaa roa no te Atua e ora ra outou, I muri iho, e farii outou i te hoê mana'o o te ati.

E mana'o ino to outou e e ora outou ei taata tapeahia i roto i te diabolo e te hoê taata tei pohe. E faati'a outou i te hara ia faatere ei arii i roto i to outou oraraa.

Ua ravehia outou mai te hara i roto i te Mesia

Te parau mau râ, o te, e ua horo'ahia ia outou te mana o te pouri i roto ia Iesu Mesia! Ua ravehia mai te hoê hara, pohe, e mau; maita'i. Ua haapa'o Iesu Mesia i te pohe e ua ti'a mai ei Victor. Ua ofati oia i te fafauraa i rotopu i te taata e te poheraa e te faaauraa i rotopu i te taata e te hell. (A tai'o atoa: Nafea Iesu i haamou ai i te fafauraa i te pohe e te faaauraa ma te pohe).

Te vai ra te mau taviri no te po'i e te pohe i roto ia Iesu Mesia. Ua faahanahanahia oia e ua parahi i ni'a a'e i te mau mea atoa, mana, ha'amaitai, e te faatereraa, e te mau i'oa ato'a tei topahia te i'oa.

Mai te mea e, ua fanauhia outou i roto i te Mesia, ua farii outou i te mana atoa e te mana atoa i roto ia'na no te faatere i te hara e te hinaaro o te tino

Mai te mea e, e horo'ahia outou i te mana o te pouri e te pohe, eita outou e rave faahou i te mau ohipa o te pouri e e faatupu i te hotu o te pohe, o te hara ïa.

Eita outou e horo'a faahou i to outou mau melo ōfa'i (Te) no nia i te parau-ti'a a tahi, e eita faahou outou e haere ma te haapao maitai i te Atua (i roto i te ture a te ture ore i te pae o te ture.). Maoti râ, E horo'a outou i te Atua e e horo'a i to outou mau melo ōhipa No te Atua, e haere ma te haapa'o maitai i te Atua, e a tunu i te hotu o te Varua.

E ere te hamaniraa apî i te mea i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha

Mai te mea e, e mea apî roa te hoê hamaniraa apî, e ua pohe to outou tino i roto i te Mesia, e ua paari mai to outou varua i te pohe, I muri iho ua ravehia oe ma te ti'amâ no roto mai i te hara e te pohe. Te mana o te poheraa o te poheraa ïa. Aita e mana'o faahou i nia ia outou, mai te mea e, aita i maoro a'e nei i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha.

Eaha ïa i te mea i muri iho? E e pohe tatou, no te mea aita tatou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha? Te Atua Atua. Aita outou i ite, ia au i ta outou e horoa i te mau tavini i te mau tavini, to ' na mau tavini, o ta ' na ïa e; e, e aore râ, no te mea aita i papu - maitai - hia e te feia e patoi ra i te mea e, aita ratou e hinaaro i te patoi i te mea e, aita ratou e hinaaro i te aravihi i te pae no te iri.?

Te mau manu hoho'a e te mau herepata 6-1-2 E tamau noa tatou i te hara i taua aroha ra, ma te faaore i te Atua e mea nahea to tatou poheraa no te ora maoro a'e i roto i te

E mauruuru te Atua, Ua riro outou ei mau tavini no te hara, tera râ, ua haapao maitai outou i te huru o te haapiiraa o tei horoa ia outou. I muri iho ua rave oia i te ohipa ma te tamoni ore, Ua riro mai outou ei mau tavini no te parau-ti'a.

Te paraparau nei au i muri a'e i te huru o te mau taata no to outou tino: no te mea ua horo'a outou i to outou mau melo i te mau tavini i ni'a i te ti'aturiraa e te mana'o ino; Noa ' tu te reira, e horoa mai te reira i to outou mau melo i te mau tavini i te parau-ti'a.

I to oe mana'o e e hara oe i to oe mana'o, ou. Eaha te mau hua i roto i te mau mea atoa i reira outou i maere ai i teie nei? no te hopea o taua mau mea ra, o te poheraa ïa.

I teie nei râ, ua ravehia te hara, e ei tavini i te Atua, oia, e te hopea o te oraraa hopea. No te feia hara, o te poheraa ïa; tera râ, te horo'araa a te Atua, o te oraraa mure ore ïa na roto ia Iesu Mesia (Roma 6:15-23)

Te auraa no te haereraa i raro a'e i te aroha, o te haereraa ïa i te Atua

No reira, mai te mea e, e parau outou e, aita outou e haapa'o faahou i te ture, i raro a'e râ i te aroha, eita outou e haere faahou i te Atua e Ta'na Parau i roto i te hara. Tera râ, e rave outou i ta te Atua e parau nei i roto i ta'na Parau e te ora nei i muri a'e i To'na hinaaro.

Mai te mea e, e tamau noa outou i te haere i muri a'e i te tino ma te ore e haapa'o i te Atua, a tamau noa i te rave i te mau, i ta te Atua i faaite i roto i Ta'na Parau, no reira te hara, I muri iho, aita outou i rave i te ohipa ma te ti'amâ i roto i te Mesia, e aita outou i roto i te aroha.. Te ora noa ra â outou i raro a'e i te ture, o te faatere i te tino nei.

Eiaha te hara ia riro faahou ei arii, tera râ, a haapa'o i te Mesia i roto i to outou oraraa

E haapa'o te hoê tamaiti na te Atua i te Atua e e rave i te hinaaro o te Parau e te Varua, i reira te Mesia e mana'o ai ei Arii. E hi'opoa te hoê tamarii a te diabolo i te diabolo, o te arii ïa o te ao nei, e rave i te hinaaro o te tino (te tino e te feruriraa), i hea i reira te arii.

Eiaha te mau parau a te mau taata, tera râ, a ti'aturi e a haapa'o i te mau parau a te Atua, o te parau mau ïa i te parau mau; o vai te parau mau.

Te parau ra te Bible e, ia te mau taata atoa, O vai tei hara e o vai tei pohe (Rima) aita râ oia i ite i te Atua e e ere oia i te Atua, te vai ra te diabolo. Na roto i te ara - maitai - raa e te ino, te vai ra te parau-ti'a e te parau-ti'a e te feia, E faaitehia te mau tamarii a te Atua, e na roto i te faaroo ore, e te mau tamarii a te diabolo, e faaitehia mai (o.a. Ati 1:16, 1 John 1:5-7; 2:3-6; 3:4-24).

Eiaha te hara ia faaore faahou i te arii, e vaiiho râ te Mesia; te parau, Te mana'o nei au e, o te Arii i roto i to outou oraraa!

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.