Eaha te fifi ia roohia i te ma'i?

Te tere maitai ra te tapihaa o te pape pihaa e te maitai. Ua tui te roo o te rapaauraa ma'i e ua riro te reira ei tuhaa no te oraraa o te mau taata e rave rahi, e tae noa'tu i te oraraa o te mau Keresetiano. E rave rahi o te faaohipa nei i te mau hanere dala marite no te tamǎrû e no te oraora - maitai - raa, papa, te oraora - maitai - raa o te tino e te varua. Teie râ, e mea maitai anei te rapaauraa ma'i no to outou tino e to outou varua aore ra aita? Ua uiui a'ena anei outou no te aha outou e rohirohi ai aore ra e hepohepo ai i muri a'e i te hoê faaoraraa, e aore râ, te ma'i upoo, te riaria ra aore ra te iteraa i te tahi atu mau mana'o ino e te mau faahopearaa ino i muri a'e i te hoê ma'itiraa? Eaha te tupu i roto i te ao pae varua i roto i te hoê massage? Eaha te atâtaraa i te pae varua o te rapaauraa ma'i ta te mau Kerisetiano e rave rahi aita i ite e?

No hea mai te ta'o massage?

No roto mai te ta'o massage i te ta'o Heleni ‘masseinhō'ē, te auraa ra ‘no te tunuhō'ē, e te parau Arabic ‘ma'ūhō'ē, te auraa ra ‘no te tape'a mǎrûhō'ē.

Eaha te rapaauraa massage?

E faarirohia te rapaauraa ma'i ei ravea faaora taatoa. I te tau tahito ra, Ua riro te rapaauraa ma'i ei faanahoraa mo'a no te mau peu tumu, tei faaohipahia no te faaora. E ohipa te reira i nia i te tino na roto i te patiaraa e te faaheporaa.

E faaohipahia teie mau ravea faaheporaa na roto i te mau rima, mau rima, turi, nga turi, uru, e aore râ, te tahi atu mau rave'a.

Eaha teTe tumu o te rapaauraa massage?

Te tumu o te rapaauraa ma'i, o te faaoreraa ïa i te mau opaniraa atoa i roto i te taheraa o te ito o te tino o te hoê taata. Te mana'o ra te mau tiaturiraa e te mau philosophia no te pae Hitia o te râ e e faatupu te mau faahuehueraa atoa o te tino i te mauiui e te ma'i. Ua opanihia teie mau faahuehueraa(s) o te ito ora (prana, chi, qi) i roto i te mau reni ito aore ra te mau anavai o te tino (srot, Te mau fenua). 

E faaorehia te mau opaniraa na roto i te mau ravea faaoraraa, ia nehenehe te ito e tahe na roto i te tino taatoa, e tae noa'tu i te mau tino, ma te faahuehueraa ore.

E faaitoito te rapaauraa ma'i i te taheraa o te ito., o te itehia i roto i te ao natura na roto i te tamǎrûraa e te (Tau'āra'a) te tamărûraa i te mauiui i te pae tino e/aore râ, i te pae feruriraa.

E rave rahi tumu, no te aha te taata e haere ai i te hoê taata faaora no te faaora i te tino. Te tahi o teie mau tumu, o te tamǎrûraa ïa, tamărû i te mauiui, te tamǎrûraa i te hepohepo aore ra te hepohepo, te faaitoitoraa i te rave'a parururaa o te tino, te faaoreraa i te mau ma'i, te tamǎrûraa i te mau tapao o te hepohepo rahi, Te mau nota, mau aroraa, e te tahi atu â.

Eaha te mau huru massages?

E rave rahi huru faaoraraa, tera râ, te mau huru matau - maitai - hia ' ' e, o te massage ïa (Te faaoraraa Swedish), faaora, Te faaoraraa aromatherapy, faaora i te vahi, te mau tissue hohonu, te faaoraraa i te mau hu'ahu'a taa ê, faaora hou te fanauraa, faaora upoo, Te faaoraraa anti-stress, faaora, faaora (faaora avae), massage i te ofai veavea, Shiatsu (Te faaoraraa Japanese), Thai, Te faaoraraa Ayurvedic, Te faaoraraa (Te faaoraraa i Indonésie), Ta'ata'amu (Te faaoraraa Javanese), Te faaora yoga Kundalini, te faaoraraa erotic aore ra te mau faaheporaa, e te tahi atu â.

Eaha te tumu e te aamu o te massage?

No te ite i te ohipa e no te ite i te pu i te pae varua o te rapaauraa, e mea faufaa roa ia ite i te tumu e te aamu o te rapaauraa ma'i. No reira, E hi'opoa tatou i te mau nunaa e te mau huru massage e to ' na tumu, ma te haamata na roto i te mau ravea faaoraraa India.

India e te mau rave'a faaoraraa India

Ia au i te mau parau papa'i Sanskrit, Ua faaohipahia te mau massage i India hou a haamata ' i te aamu i papaihia. O Ayurveda te faanahoraa rapaauraa tahito no India (Faanahoraa faaoraraa Hindu) e no ǒ mai i 5000 BC. Te auraa o te Ayurveda, o te ite ïa no ni'a i te oraraa.

Te haamata ra te papai rahi roa ' ' e o Ayurveda na roto i te aamu no nia i te haaparareraa i te ite i te pae rapaauraa mai roto mai i te mau atua i te feia aravihi. Ua haapii te feia paari i te mau taote (rishi) te ite, ta ratou i farii mai roto mai i te mau atua na roto i te feruri-maite-raa.

Te faataa ra te upoo parau i te atâtaraa o te yoga

I roto i te buka ra Sushruta, Ua papai o Sushruta e te atua Hindu no Ayurveda; Dhanvantari, ua riro mai oia ei arii no Varanasi e ua haapii oia i te pae rapaauraa i te hoê pǔpǔ taote.

I roto atoa i te papai tahito no Ayurveda, te vai ra te mau ravea tapuraa, e tae noa'tu i te rhinoplasty, Te mau mea faahiahia o te ofai, te mau sutures, e te hutiraa mai i te mau tao'a ê.

Te mana'o nei te mau taote Ayurvedic i te oraraa i te pae tino, o te tuhaa tumu ïa o te Ayurveda, te oraraa i te pae feruriraa, e te huru taata ei pŭpŭ, e nehenehe te mau hu'ahu'a atoa e ohipa i ni'a ia vetahi ê.

Te vai ra te mau tahua rapaauraa i te tahi atu tuhaa o te rapaauraa Ayurvedic, srotas, o te faatere i te mau pape.

E itehia te tahi o teie mau tahua, area te tahi ra, eita ïa e itehia.  E nehenehe te mau tahua e iritihia na roto i te faaohiparaa i te ravea rapaauraa, hinu, e te haapiiraa (Suede). Ia au i to ratou mana'o, o te mau tahua ino te tumu o te mau ma'i. Te faatumu nei te Ayurveda i nia i te faaohiparaa, Te mau mana'o tauturu no te, e te feruri-maite-raa.

E toru papai matamua no nia i te Ayurveda: te Samhita, te buka ra Sushruta, e te Bhela Samhita. I roto i te raveraa i te ma'i Ayurvedic (Abhyangam) ua faataahia. Na roto i te mau haapiiraa, mau tamataraa, e te feruri-maite-raa, Ua faarahi - faahou - hia te ravea rapaauraa ma'i.

Egypt e te mau rave'a faaoraraa no Egypt

I roto i te menema o Akmanthor (2330 BC) o te haapapuraa tahito roa ' ' e ïa o te massage. Te vai ra te mau hoho'a no na taata e piti o te rave ra i te ohipa i ni'a i to raua na rima e to raua na avae. Te mana'ohia ra e no ǒ mai te mau mana'o i Egypt. E faahepo te reflexology i te hoê vahi taa ê i nia i te mau rima e te mau avae, o te tuea ra i te mau tuhaa o te tino e te mau hu'ahu'a o te tino, ia nehenehe te mau opaniraa atoa o te vahi ito e faaorehia e te ito o te ora (qi) e nehenehe e tahe faahou i te mau tuhaa o te tino e te mau hu'ahu'a.

Ua fana'o te mau taote no Egypt i ta ratou ite i te pae rapaauraa na roto i te faaûruraa a te mau atua. Ua parare to ratou ite i te pae rapaauraa i te tahi atu mau nunaa na roto i te tereraa. A tere ai ratou, Ua faaohipa atoa te mau taote no Egypt i te mau ravea faaoraraa no roto mai i te tahi atu mau nunaa.

Te mau rave'a faaoraraa China e te Chinese

Nā roto 721-481 BC, te Huangdi Neijing (te Canon roto o te emepera re'are'a) ua hamanihia. Te vai ra te hoê haaputuputuraa o te ite i te pae rapaauraa no te tau o te emepera re'are'a (2700 BC) e ua riro oia ei niu no te rapaauraa anamua Tinito.

I roto i te fenua Huangdi, E rave rahi mau ravea no te rapaauraa i te mau huru ma'i e te mau pepe atoa. Bian Que (700 BC) o te taote Tinito matamua ïa, o tei faaohipa i te rapaauraa massage i roto i te ohipa rapaauraa.

No roto mai te faaoraraa Tinito i te faanahoraa tiaturiraa Tinito; te philosophia tinito. No ǒ mai te mau tuhaa atoa o te rapaauraa ma'i Chinese i te fa'aa'a iā 'oe iho, te mau varua, e te mau arata'i pae varua.

Ua faaohipahia te massage e te taata, o tei rave taputôraa tapone, Te faaroo Budda, e te faaroo Tao, e te mau, o tei horoa i te massage no te tamǎrû.

Thailand e Thai

Ua ora o Jīvaka Komarabhacca 500 BC e e taote Thai oia. Ia au i te buka Buddhist Pāli, O Jivaka Komarabhacca te taote a Buddha. O oia te taata haamau i te mau rave'a rapaauraa ma'i Thai e te mau rave'a rapaauraa ma'i Thai.

Ua faataa o Jīvaka Komarabhācca i te hoê faanahoraa faaoraraa o te faaohipa i te mau ravea rapaauraa ma'i, te mau mana'ona'oraa, e yoga. Ua faaûruhia te ma'i Thai na roto i te mau peu tumu no te rapaauraa ma'i India e Chinese.

Japan e te mau rave'a faaoraraa Japanese

Te mau monike Tiapani, ua rave oia i te mau ravea rapaauraa anamua Tinito e ua haamata i te faaohipa i te mau ravea faaoraraa Tinito. Te faaoraraa Japanese anamua (Āmaramarama) Ua riro mai oia ei Shiatsu e no roto mai i te ravea rapaauraa anamua Tinito.

Te tumu o te faaoraraa Shiatsu, o te faaauraa ïa aore ra te faarahiraa i te faito o te ito i roto i te hoê taata. E haapuai te reira i te mau hu'ahu'a e e faaitoito i te patoiraa i te mau ma'i.

Greece tahito e te mau rave'a faaoraraa

E rave rahi feia aravihi e te mau taote Heleni o tei tere atu i Asia no te fana'o i te ite no ǒ mai i Te mau philosophia no te pae Hitia o te râ, te ite i te pae rapaauraa, e te mau ohipa, e tae noa'tu i te mau rave'a faaoraraa. No te tapea i to ratou tino i roto i te hoê huru maitai roa, ua faaohipa ratou i te mau ravea faaoraraa no te feia tuaro.

No te rapaauraa i te mau ma'i, ua faaohipa te mau taote Heleni i te mau ravea faaoraraa e te hinu e te mau raau taero.

Te mau nota ua faarirohia oia ei metua tane no te ihi i te pae rapaauraa e ua farii e ua faaohipa oia i teie mau ravea faaoraraa. Ua mana'o o Hippocrates e, te " taviri " o te ohipa faufaa roa a'e ïa a te hoê taote.

Ua faaitoito te taote Hippocrates i te hoê amuiraa no te faaoraraa, arohaehae, faaetaetaraa tino, Fa'aora, te mata'i mâ, e te pehe no te faaho'i faahou mai i te tino.

Rome tahito e te mau rave'a massage

Nā roto 200-100 BC, te Galen taote ua haamauhia te hoê ravea rapaauraa ma'i i Rome. Ua faaohipa o Galen i te mau ravea faaoraraa no te faaora i te mau pepe e te mau ma'i. Ua matau - maitai - hia atoa te taote Galen no to ' na faaohiparaa i te mau hu'ahu'a mau no te rapaauraa i te mau ma'i.

Ua rapaauhia te mau taata i Roma i roto i te mau vahi horoiraa huiraatira, i reira te feia faaineine e te mau taote i faaora ai ia ratou.

A tahi, ua horoi ratou i te hoê pape e i muri iho ua faaorahia ratou no te faaitoito i te tereraa toto e no te tatara i te mau hu'ahu'a. Ua faaohipa atoa ratou i te mau hinu, o tei haamaitai i te iri.

Cambodia e te mau rave'a faaora

I roto i te 1150 AD i Cambodge, te vai ra atoa te mau haapapûraa no te te faarueraa i te aiû na roto i te faaohiparaa i te mau ravea faaoraraa; te faaohiparaa i te faaheporaa i nia i te opu, i roto i te hoê o te mau hoho'a Bas, Te hoho'a i roto i te hiero no Angkor Wat. Te faaite ra te reira i te hoê demoni o te faarue i te aiû i nia i te hoê vahine, o tei tonohia i roto i te ao pohe.

Europe e te rapaauraa ma'i

I roto i te senekele 17–19 AD, Ua tapao e ua papai te mau taote e te feia aravihi no Europa i te mau maitai o te rapaauraa ma'i.

Pierre-Martial Cidot, te hoê o te mau misionare, o tei haere i te fenua Taina. Ua mataitai o Cidot i te aamu o te fenua Taina e ua hi'opoa oia i te faanahoraa rapaauraa a te fenua Taina. E rave rahi buka ta Pierre-Martial Cidot i papa'i, e tae noa'tu i te buka ra ‘Faaite i te mau taata no Bozes Tao-see’, te auraa ra, ‘Cong-fu (kung-fu: te auraa ra, te hoê ohipa aore râ, te hoê manuïaraa a te taata) o Tao Tse (Ara, te e'a e aore râ, te haapiiraa no ni'a i te mana, e aore râ, te viivii ore)hō'ē. Ua riro teie buka ei haapotoraa no te mau ravea rapaauraa i faaohipahia e te mau peresibutero Taoiste.

I te omuaraa, ua opuahia ta ' na buka ia horoa i te mau taote i Europa i te hoê faanahoraa no te rapaauraa. Ua ohipa rahi teie buka i nia i te tupuraa o te ite aravihi i te pae rapaauraa no teie tau. Ua mana'ohia te reira, ua faaohipa ratou i te reira no te faatupu i te mau Gymnastics, Te rapaauraa ma'i, e te rapaauraa ma'i.

Te mau Hau Amui no Marite e te rapaauraa ma'i

I te roaraa o te senekele 20, Ua faaohipahia te hoê ravea rapaauraa i te US no te rapaauraa i te feia i roohia i te WWI. E ere i te tu'ena te tumu parau., No te feia moni ana'e, ua riro te rapaauraa ma'i ei rapaauraa moni rahi, no te mea ho'i e, e mea moni rahi te reira.

I teie nei mahana, E fariihia e e faarirohia te rapaauraa ma'i ei tuhaa no te tahi atu mau ravea rapaauraa ma'i.

E rave rahi atu â mau mea ta'u e nehenehe e papa'i no ni'a i te aamu e te faahoturaa o te rapaauraa ma'i. Te vai ra paha te tahi mau tupuraa faufaa e te mau tuhaa taa maitai o te erehia ra. I teie nei râ, E vaiiho vau i te reira i ô nei.

Te mau haamaramaramaraa taatoa i horo'ahia mai, no ǒ mai te mau tumu o te rapaauraa ma'i i te mau peu tumu no te pae Hitia o te râ e no Egypt, e tae noa ' tu to ratou mau faanahoraa tiaturiraa e to ratou mau philosophia. (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e faataa ê i te pae varua i te mau philosophia e te mau ohipa i te pae Hitia o te râ?).

Nahea te raveraa i te ma'i i te faaôraa mai i roto i te ao tooa o te râ?

Ua faaohipa te mau philosopho i te mau ravea rapaauraa i te mau fenua Tooa o te râ, Te mau mana'o tauturu no te, e te mau misionare, o tei tere atu i te pae Hitia o te râ e ua haapii e ua farii i te mau ravea faaoraraa i te pae Hitia o te râ. I to ratou ho'iraa mai, ua faaohipa ratou i te mau ravea faaoraraa i roto i ta ratou mau piha ohipa.

Moekara, te mau philosopho Heleni e Te mau mana'o tauturu no te Ua tere atu oia i Asia, ua faaohipa i te mau ravea faaoraraa i te pae Hitia o te râ e ua faaohipa i te reira i Greece no te rapaauraa i te mau taata tuaro e te feia ma'i.

Te tahi atu hi'oraa, o te mau misionare ïa. A te mea, te misionare, o tei tere atu i te fenua Taina. Teie râ, aita i afai mai i te evanelia a Iesu Mesia, Ua anaanatae oia i te faaroo Tao.

Ua haapii e ua farii o Pierre-Martial Cidot i te faanahoraa ti'aturiraa e te philosophia tinito. Ua papa'i oia i te buka ‘Te faaararaa no ni'a i te Cong-fou o te mau Bonzeshō'ē; ‘Cong-Fou no te Tao-Tsehō'ē.

Ua riro teie buka ei haapotoraa o te mau ravea rapaauraa i faaohipahia e te mau perepitero Taoiste, ta Pierre-Martial Cidot i faaite i te ao tooa o te râ.

Eaha te atâtaraa i te pae varua o te massage?

Te atâtaraa i te pae varua o te rapaauraa ma'i, o te iritiraa ïa i te uputa no te mau varua demoni ia tomo mai. Ua haamata te rapaauraa ma'i i roto i te mau haapaoraa e te mau philosophia no te pae Hitia o te râ. Nā roto fa'aa'a iā 'oe iho, te mau taata paari, Tauhiti, monks, e te tahi atu mau taata faaroo, ua farii oia i te mau ravea faaoraraa na roto i te faaûruraa a te mau varua (te mau arata'i varua, te mau atua, te mau varua) o te mau varua demoni ïa (fa'a'ōfa'i). Ua haapii te mau varua demoni i te feia paari, e ua haapii te feia aravihi i te mau taote o tei faaohipa i te mau ravea no te rapaauraa i te mau taata.

No reira, Ua tupu mai teie mau ravea faaoraraa i roto i te ao pae varua demoni e te mau ohipa tahutahu (te pouri) eiaha râ i te Basileia o te Atua.

Te mau irava Bibilia 1 Korinetia 3–19—no te mea, e mea maamaa te paari o teie nei ao i mua i te Atua

Aita to te mau massage e taairaa e te Atua, Iesu, e te Varua Mo'a. Teie râ, te vai ra te mau mea atoa no nia i te mau haapaoraa etene i roto i te mau massage, hōho'a, Fa'a'itira'a, e te ito o te ora; prana, tao, chi, e te tahi atu â.

Eaha te atâtaraa ia farii i te hoê faaoraraa? Te atâtaraa o te rapaauraa massage o te, ia farii ana'e outou i te hoê massage, e ohipa ïa outou e te mau mana demoni.

Aita e hi'oraa eaha te tumu aore ra eaha to outou (fa'ahoro) Te opuaraa, o te fariiraa ïa i te hoê massage.

Te parau mau i te pae varua no nia i te atâtaraa o te massage, o te, ia tuu noa ' tu outou ia outou iho i te taata aravihi i te pae no te rapaauraa ma'i o te faaohipa i te mau ravea no ǒ mai i te mau demoni e te basileia o te pouri, e amui atu outou i roto te taata hi'ohi'o.

Peneia'e e ere te taata aravihi i te mea tiaturi i te Atua aore ra e parau oia ia ' na iho ei kerisetiano e eita paha oia e tiaturi i te faaroo Tao, Te faaroo Hindu, e te tahi atu â. Teie râ, aita te reira e taui i te pae varua.

Eita ta outou e nehenehe e faataa ê i te pae varua i te ohipa natura o te massage

Aita e hi'oraa eaha ta outou e parau e aore râ, eaha ta outou e tiaturi. Te parau mau, na roto i te faaohiparaa i teie mau ravea faaoraraa, Ua faaûruhia te reira e te mau varua demoni e ua tumu to ratou i roto i te mau ohipa tahutahu, te faaite ra outou e te faaroo ra outou i teie mau ravea faaoraraa e te haapao ra outou i te reo o teie mau varua demoni o tei horoa i teie mau faaueraa na roto i te heheuraa i te feia paari no te tamǎrû, te faaoraraa e te tape'araa i te oraora - maitai - raa.

Eita ta outou e nehenehe e faataa ê i te tumu e te huru o te pae varua i te ohipa mau o te faaoraraa. (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e faataa ê i te pae varua i te mau philosophia Hitia o te râ e te mau peu Hitia o te râ?).

Te tahi atu atâtaraa pae varua o te rapaauraa ma'i, o te, na roto i te tuuraa i te rima, te patiaraa e te faaohiparaa i teie mau ravea faaoraraa, E tupu te hoê tauiraa i te pae varua o te mau varua demoni mai te taata ma'i e tae atu i te taata ma'i.

Te vai ra anei te mau taote Kerisetiano?

Aita, Aita te mau taote faaoraraa Kerisetiano e vai ra! E rave rahi taata o te pii nei ia ratou iho ei kerisetiano e o te rave nei i te mau rapaauraa ma'i no te ume i te mau kerisetiano, te pii nei ratou ia ratou iho ei mau taote Kerisetiano. Teie râ, aita e mea mai te rapaauraa Kerisetiano, e no reira, aita e mea mai te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa Kerisetiano.

Te ti'aturi ra anei oe e, te hinaaro nei te Atua ia outou ia tape'a, massage e patia i te mau tino taata ore?

E nehenehe ta outou e faataa ê i te pae varua i te mau haapaoraa e te mau philosophia no te pae hitia o te râ

Ua riro te rapaauraa ma'i ei tuhaa no te faanahoraa faaoraraa etene o te ao nei e e ere hoi te reira i te hoê tuhaa o te ravea faaoraraa a te Atua.

E nehenehe te hoê taata e pii ia ' na iho ei kerisetiano, e rave i te mau ravea rapaauraa ma'i, e e pii oia ia ' na iho ei taata faaora ma'i Kerisetiano, aita râ te reira e taui i te hoê noa ' e mea no nia i te tumu o te mau etene e te mau ohipa tahutahu o te rapaauraa ma'i.

E faaohipa te hoê taata aravihi i te pae no te faaoraraa Kerisetiano i te mau ravea e te mau ravea faaoraraa tahutahu mai te tahi atu mau taata faaora ma'i.

Te mau ravea faaoraraa ta te hoê taata faaora Kerisetiano e faaohipa ra, aita te reira no ǒ mai i te Bible e te Basileia o te Atua, no roto mai râ i te mau haapaoraa e te mau philosophia tahito no te pae Hitia o te râ, e te basileia o te pouri (Te ao).

Ua fanauhia teie mau rave'a faaoraraa na roto i te heheuraa e te mau varua ino, eiaha râ na roto i te heheuraa a te Varua Mo'a.

“Eiaha e amui atu i te feia ti'aturi ore”

Te parau ra te Bible e, BEiaha outou e amui atu i te feia ti'aturi ore: no te aha te hoê taairaa e te parau-ti'a ma te parau-ti'a? e eaha te huru o te maramarama e te pouri? E te huru o te Mesia e te Belial? eaha râ te tuhaa o te taata e faaroo ra e te taata aita e faaroo ra? E eaha te faaauraa o te hiero o te Atua e te mau idolo? no te mea o outou te hiero o te Atua ora; mai ta te Atua i parau, E haere au i roto i te reira, A haere atu; e e riro vau ei Atua no ratou, e e riro mai ratou ei nunaa. I te vahi e haere mai ai ratou i rotopu ia ratou, e tae'ahia, i ni'a i te Fatu, eiaha râ te mea papû ore; e e haere au iā 'oe?, E e riro mai ïa ei Metua, e e riro outou ei mau tamarii tamaroa e ei mau tamahine, te parau ra te Fatu Mana Hope (2 Korinetia 6:14-18)

Eiaha te mau kerisetiano ia faariro i te mau mea o teie nei ao ei kerisetiano

Eiaha te mau Kerisetiano ia pee i te mau ravea, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a o te ao nei; te pouri, e ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa e Faariro i te kerisetiano rātou. Teie râ, e tia i te mau Kerisetiano ia tiaturi i te Bible; te Parau a te Atua e ia faaohipa i te mau parau a te Atua i roto i to ratou oraraa.

Ei kerisetiano, E mea ti'a ia outou ia tatara i te mau mea atoa, o te ore e au i te Bible e te hinaaro o te Atua.

Ua papa'ihia te mau mea atoa ta outou e hinaaro i roto i teie oraraa i roto i te Bible; te parau a te Atua. Te mea ana'e e ti'a ia outou ia rave, o te raveraa ïa i te Bible e te fariiraa i te Parau, a rave i te Parau, e te haere na roto i te Parau.

E mea ti'a i te mau Kerisetiano ia tape'a i te Parau

Te hinaaro nei te Atua ia riro ei Metua no outou. Te hinaaro nei Oia e ia haapa'o outou i ta'na Parau eiaha râ i roto i te mau parau e te paari o teie nei ao, no roto mai i te faaûruraa a te diabolo e te mau mana demoni. No taua tumu ra, ua faaue te Atua i ta ' na mau tamaroa e ta ' na mau tamahine ia faaatea ê ia ratou iho i te ao nei e te mau ohipa o te pouri, eiaha râ ia amui atu i roto i te mau ohipa ino o te pouri.

I roto i te Faufaa Tahito, te tai'o nei tatou no ni'a i te nunaa tino o te Atua (te fare o Iseraela). Te tai'o nei tatou i te ohipa i tupu i ni'a i te fare o Iseraela, i te mau taime atoa a faarue ai ratou i te mau parau a te Atua, a haere ai i nia i te e'a o te mau Etene, e a tavini ai i to ratou mau atua, ua faaroo i te mau haapiiraa a te mau varua ino, e ua farii i ta ratou mau ohipa ino.

I te mau taime a haere ai ratou, ua faaruru ratou ia ratou iho i roto i te fifi, ua farerei oia i te mau fifi e te faatîtîraa.

No taua tumu ra, ua parau tamau te Atua i To ' na nunaa e eita e tia ia ratou ia tavini i te tahi atu atua maori râ te Fatu Te Atua, te Hamani o te ra'i e te fenua e te vai ra te mau mea atoa i roto i te, e ia faaatea ê ia ratou iho i te paari e te ohipa a te mau Etene, i ta ratou mau haapaoraa e te mau peu etene.

Ia haere ana'e outou e farerei i te hoê taata aravihi i te pae varua, eaha te tupu i roto i te ao pae varua?

Ia farerei ana'e outou i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa, E taa ê to outou mana'o i muri a'e i te faaoraraa. E nehenehe te reira e riro ei mea papu aore ra ei mea ino. E nehenehe outou e ite i te tamǎrûraa e te tahi huru tamǎrûraa i te mauiui, tera râ, e nehenehe atoa outou e taoto aore ra e rohirohi i muri a'e i te hoê faaoraraa, e aore râ, te faateimaharaa, rūhiehie, ma'i, te hepohepo aore ra te ahoaho. E nehenehe atoa outou e roohia i te ma'i upoo, te hoê mana'o teimaha huru ê, aore rā…

E ere teie mau mana'o atoa i te mea no roto mai i te mau rima o te hoê taata o te hamani ra i to outou tino, na roto râ i te hoê tauiraa o te mau puai demoni. Ua faaûruhia outou e teie mau varua ino o te pouri. No reira to outou mana'o taa ê.

Te mau irava Bibilia Ioane 14-27 te hau, te vaiiho nei au ia outou i to'u hau, te horo'a nei au ia outou: E ere te ao nei i te mea, Eiaha to outou aau ia peapea e eiaha e mǎta'u

Ua tomo mai teie mau varua viivii i roto i to outou oraraa i te āra'a e e faaite mai ratou ia ratou iho i roto i to outou oraraa, e e itehia te faahopearaa i roto i te ao natura ra.

No te mea te mau mea atoa e tupu ra i roto i te ao pae varua (te fenua aita i itehia) I te pae hopea e itehia ïa i roto i te ao natura ra (te fenua e itehia ra).

Hoê ana'e misioni ta teie mau varua viivii no roto mai i te basileia o te pouri, oia ho'i, te eiâraa, haapohe e haamou.

Te mea matamua ta teie mau varua demoni e rave, o te faariroraa ïa ia outou ei taata mahanahana e te haapao ore i te Atua e te mau mea o te Basileia o te Atua e te faaatearaa ia outou i te Bible, pure; pure, te haapaeraa maa, e te tahi atu â.

E tamau noa teie mau varua ino i ta ratou mau ohipa haamou na roto i te faatupuraa i te ahoaho, mata'u, mau aroraa, pāpā'amu, tā'atira'a, (haapohe) Ora, Te faarooraa i te mau reo i roto i to outou upoo, e aore râ, te tahi atu mau fifi e te mau ma'i feruriraa, Tātāra'a, Te mau fifi o te faaipoiporaa, te mau mana'o e te mau mana'o taatiraa i te pae tino viivii, te riri eita e tape'a-ore-hia, e te tahi atu â.

E ohipa teie mau mea atoa na te pouri; te mau ohipa a te mau demoni, Te faaiteraa ia ratou iho i roto i te vahi natura i roto i to outou oraraa (te)

Te faatere nei te fenua Occult

Te ora nei tatou i roto i te hoê tau, i reira te mau ohipa tahutahu e faatere ai. Te ite rahi noa ' tura te mau mana a Satani i roto i te ao natura ra. Te tumu o te reira, no te mea ïa ua faarue te ao Tooa o te râ i te Atua e Ta ' na Parau e ua farii i te mau haapaoraa e te mau philosophia no te pae Hitia o te râ.

E rave rahi mau mea, Fa'ahoromatā'ara'a, fa'a'ōfa'i, fa'a'ōfa'i, Ua faaûruhia te mau ravea o te oraraa i te mau mahana atoa e teie mau haapaoraa e teie mau philosophia no te pae Hitia o te râ e ua haamatahia te reira i roto i te mau ohipa tahutahu.

Ua farii atoa te mau ekalesia i te mau haapiiraa, Ua faaohipa oia i te mau ohipa e te mau ravea a te mau haapaoraa e te mau philosophia no te pae Hitia o te râ e ua faaohipa i te reira i roto i te ekalesia. Ei faahopearaa, e rave rahi ekalesia tei riro ei ekalesia tahutahu.

No reira, e rave rahi kerisetiano o tei riro mai ei feia maamaa e te mahanahana ia Iesu Mesia e To ' na Basileia. Aita te mau Kerisetiano e faatumu nei i nia ia Iesu e To ' na Basileia, te faatumu nei râ ratou i nia ia ratou iho.

E rave rahi Kerisetiano aita e oaoa ra e aita ratou e ite ra i te hau i roto i to ratou oraraa. Teie râ, te pe'ape'a nei ratou e te haape'ape'a nei ratou, Fa'a'itehia, Fa'uru, e te mau fifi i te pae feruriraa, te mau fifi i te pae tino, e te arepurepuraa i roto i to ratou oraraa. Aita ratou i ite, no hea mai te reira, tera râ, te ite nei ratou i te reira i roto i to ratou oraraa, mai te ao nei.

Te faatupu nei te diabolo i te arepurepuraa

Teie fa'aheuea no ǒ mai i te diabolo e te pouri. No te mea o te ohipa ïa a te diabolo; te faatupu i te arepurepuraa. A hi'o na i te ohipa i tupu, i te taime a tuu ai te Atua i te diabolo e ta'na mau melahi i ni'a i te fenua. Ua faatupu ratou i te hoê arepurepuraa rahi i ni'a i te fenua. No te mea, i te taime a parahi ai te Varua o te Atua i ni'a i te fenua, e mea ino roa te fenua, e mea vai noa te pouri i ni'a i te hohonu (i 1:.1-2)

ōhipa 1 pa'o 5-8 a ara maitai no te mea te haere nei te diabolo a haere ai te hoê raiona tunu maa i ni'a i te imiraa e, o vai ta'na e nehenehe e rave

Te eiâ nei te diabolo, e haapohe, e te haamou, e te reira iho â ta tatou e ite nei e tupu ra i pihai iho ia tatou (John 10:10).

Te ite nei tatou i te hoê maraaraa o te mau ati natura, Te mau mana'o tauturu no te, Aute'a, tiamaraa, Te mau taparahiraa taata, Te mau haapoheraa, Fa'ahou, te arepurepuraa i roto i te ao nei, te oraraa e te mau utuafare o te taata.

Te faaitoito nei te ao nei ia outou ia farii e ia farii i te tahi atu mau haapa'oraa faaroo e mau philosophia e ia faatura i te mana'o o te tahi e te tahi no ni'a i te oraraa. Teie râ, te faaruru nei tatou i te oraraa mure ore, e ua maramarama te Bible i te vahi e haerehia ' i te feia paieti e te feia paieti ore.

E rave rahi taata, e tae noa ' tu te mau Kerisetiano, o te mana'o nei e ua ite ratou i te e'a e ua faaorahia ratou, na roto i te haereraa i roto i te here, te raveraa i te ohipa aroha, te faaauraa, e te fariiraa i te mau huru mea viivii atoa e te mau haerea hara atoa a te taata. Te parau mau râ, o te, e rave rahi o ratou aita roa ' tu i faaorahia, tera râ, te haere ra ratou i te hade.

E rave rahi kerisetiano tei faahepohia e tei mau i roto i te mau haavare a te diabolo. (A tai'o atoa: Te poroi e aita e taata e hinaaro e faaroo).

Te haavare nei te Diabolo e te haamou nei oia i te mau oraraa

Te haavare ra te diabolo, te haavare e te haamou i te oraraa o te taata. Ua ite oia e, te roto auahi mure ore to'na vahi hopea, e te hinaaro nei oia e arata'i i te mau taata e rave rahi. E ere ta'na opuaraa hopea no te huitaata nei i te ora mure ore, mai te mea e, e pohe roa;.

Ua haapii mai te Te haavare nei te diabolo i te mau taata, na roto i te faaohiparaa i te hoê tuhaa o te parau mau no nia i te Atua e te anoiraa i te reira i ta ' na mau haavare. E mea tino te mau tamaroa e te mau tamahine a te diabolo e te ti'aturi nei ratou i ta'na mau haavare.

Tera râ, te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia e te faaroo i To'na reo, Eita roa ' tu ratou e tiaturi i te mau haavare a te diabolo. Eita ratou e faaroo i ta'na mau haavare, A rave i ta ' na mau haavare e a haavarehia. Aita, E mea pae varua te mau tamaroa e te mau tamahine e te ite nei ratou i te mau haavare a te diabolo i te parau mau a te Atua. E faaite ratou i ta ' na mau haavare e e haamou i ta ' na mau ohipa.

Te e'a no te faaoraraa e te ora mure ore

hei hoê e'a e te hoê Parau mau, o Iesu Mesia ïa! Aita e e'a ê atu no te haere i te Atua maori râ na roto ia Iesu Mesia. O Iesu ana'e, Na vai e nehenehe e faaora i te hoê taata i te pohe mure ore e e horo'a i te hau, oaoa, Fa'aora, faaoraraa, e te ora mure ore.

Ua aufau Iesu i te hoo i te te satauro no te feia hara atoa.

Te mau taata e ere Ta'na atu, e nehenehe ta'na e parau e e fafau i te mau huru mea atoa, aita râ to ratou haapa'oraa faaroo e to ratou mau philosophia i faaûruhia e te Varua Mo'a, na roto râ i te mau varua demoni. E taa - ê - raa rahi te reira!

No reira, ua niuhia ta ratou mau haapiiraa e ta ratou mau philosophia i nia i te haavare eiaha râ i te parau mau.

E ti'a anei i te mau Kerisetiano ia farii i te mau massage?

E ti'a anei i te mau kerisetiano ia faaora? Te ti'aturi nei au e, ua ite outou i te pahonoraa i muri a'e i to outou tai'oraa i teie parau papa'i.

Mai te mea e, e Kerisetiano outou e ua rave outou i te ohipa ma'i, e ua ite outou e, ua mahanahana outou no te mau mea a te Atua e aita outou e tâu'a ra i te hara, e/aore râ, te ahoaho, mau aroraa, pāpā'amu, Mataku, Te mau reo i roto i to outou upoo o te faaite ra ia outou eaha te rave, e aore râ, te tahi atu mau ma'i feruriraa, te riri eita e tape'a-ore-hia, Tō'ē'ē, tā'atira'a, Ora, e te tahi atu â. E nehenehe te mau varua demoni o te pouri e ohipa ia outou.

Mai te mea e, e hinaaro outou e faati'amâhia, i muri iho, te mea ana'e ta outou e rave ōhipa e a fariu atu ia Iesu Mesia e a faaue i teie mau varua ino ia faaru'e i to outou oraraa na roto i te i'oa o Iesu.

E mea haapa'o maitai o Iesu, e e faaore Oia i to outou hara e e faaora Oia ia outou i te mau faaheporaa atoa a te diabolo. Teie râ, e ti'a ia outou ia tatarahapa no roto mai i te hoê aau oto e te tatarahapa o te hinaaro ia Iesu e ia tatara i te mau ohipa o te pouri i roto i to outou oraraa.

No reira, a tatarahapa, no te mea ua fatata te Basileia o te Atua.

Ia riro ei miti no te fenua’

No roto mai i te: KJV, Wikipedia

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.