E rave rahi ekalesia o tei faaino e o tei viivii e te varua o te tau apî o te faatere ra i te ao nei. Teie râ, nafea te reira ia tupu? Nahea te Ekalesia e parahi ra i roto ia Iesu Mesia; te Parau e ua ma'itihia oia no te ti'a e no te faatupu i te Basileia o te Atua i ni'a i teie fenua, Ua farii teie varua o te tau apî i roto i te Ekalesia? Na te aha i faariro i te ekalesia ei ekalesia tahutahu? Na vai te hopoi'a no te vaiiho i te reira ia tupu? Nahea te ekalesia mo'a a Iesu Mesia i riro ai ei ekalesia tahutahu a te diabolo o te e haere oia i muri a'e i to'na hinaaro?
Nafea te ekalesia i riro mai ai ei ekalesia tahutahu?
Ua riro te ekalesia ei ekalesia tahutahu na roto i te ereraa i te ite i te Parau a te Atua e te orureraa hau i te Parau a te Atua. No teie mau mea, e rave rahi feia faaroo o tei pee i to ratou iho e'a e o tei faaru'e i te ao nei, to'na mau haapa'oraa etene e to'na mau philosophia.
Ua faaau te ekalesia i te ao nei e i te roaraa o te mau tau, Ua farii te ekalesia i te mau peu e te mau faanahoraa faaroo etene e ua faaohipa i te reira i roto i te ekalesia, o vai oia, ia au i te ekalesia, e nehenehe ta ratou e upooti'a i ni'a i te mau Etene no Iesu Mesia. Teie râ, e haavare teie a te diabolo, ta te ekalesia i tiaturi e te tiaturi noa ra â.
B
No te mea ho'i e, e rave rahi ekalesia i teie mahana o te faaru'e noa nei â i te ao nei e te farii nei e te faaohipa nei i te mau rave'a pae tino, i te mau tumu parau, e te mau rave'a o te ao nei i roto i te ekalesia, no te ume i te feia ti'aturi ore, te feia apî ihoa râ, e te upooti'araa ia ratou no Iesu Mesia.
Mai te mea e, e ere outou i te pae varua, E tiaturi outou i teie haavare e e faariro outou i te reira ei ravea maitai.
Teie râ, te hoê te taata ti'aturi fanau-faahou-hia, Te haere nei ratou i muri a'e i te Varua, ua ite oia e eita teie mau ravea pae tino e faatupu i te hoê faahopearaa. No te mea, Nahea e ti'a ai ia outou ia faaitoito i te mau taata no te Basileia o te Atua na roto i te mau rave'a e te mau rave'a a te diabolo, o te arii ïa o teie ao nei? Eita ta outou e nehenehe!
Eita te hoê taata e nehenehe e upooti'a no te Basileia o te Atua, na roto i te faaohiparaa i te mau ravea a te tino e te mau ravea a te taata. E nehenehe ana'e te hoê taata e upooti'a na roto ia Iesu Mesia.
Te varua mo'a, o te parahi ra i roto i te hamaniraa apî, o te hoê ana'e, o te faahapa i te hoê taata i te hara. E na roto i te tiaturiraa i te hara, e nehenehe te hoê taata no te tatarahapa. No te mea, nafea ' tu te hoê taata ia tatarahapa mai te peu e aita oia e ite ra i to ' na huru hara e ta ' na mau hara?
No reira, e mea titauhia ia fanau-faahou-hia te feia faaroo, pohe i te tino e ia ora ia au i te Varua e ia rave i te mau parau a te Atua. No te mea eita ta tatou e nehenehe e ora ma te ore te Parau e te Varua Mo'a.
Ua haamouhia te nunaa o te Atua no te ereraa i te ite
Te hoê o te mau tumu, no te aha te hoê ekalesia i faaûruhia ' i e i roohia ' i teie varua o te tau apî e ua riro mai ai ei ekalesia tahutahu, no roto mai ïa i te ereraa i te ite i te Parau a te Atua e te orureraa hau i Ta ' na Parau.
Te parau ra te Atua i roto i ta'na Parau, ua haamouhia To'na nunaa no te ereraa i te ite. No te mea hoi e aita te nunaa o te Atua i ite i te hinaaro o te Atua e ua To'na parau, Ua haamouhia to ' na nunaa.
Ua haamouhia to'u nunaa no te ereraa i te ite: no te mea ua pato'i oe i te ite, E patoi atoa vau ia oe, ia ore oe ia riro ei tahu'a no'u: no te mea ho'i e, ua haamo'e oe i te ture a to oe Atua, E haamo'e atoa vau i ta outou mau tamarii. (E 4:6)
O te ohipa mau ïa i tupu i roto i te ekalesia. Ua ua patoi i te Parau a te Atua e ua tomo i ni'a i te mau e'a ta ratou iho i ma'iti. Te mana'o nei te taata, Ua ite maitai a'e ratou i te reira atoa i te Atua, e ua haamau ratou i ta ratou iho faaroo e faanahoraa ti'aturiraa i roto i te ekalesia, e ua haamau ratou i ta ratou iho mau ture, ia au i to ratou mau mana'o, Te mau nota, a'au, ite, ha'amu, e te tahi atu â. (A tai'o atoa: Ua faaûruhia te ekalesia i nia i te mau mana'o o te taata).
E vai noa ratou i ni'a i te pae tino, te pee nei ratou i te tino i roto i te pouri, e te taoto ra ratou i te pae varua. No te mea ïa e, Aita ratou i paruru i te mau uputa pae varua o te ekalesia e aita ratou i farii i te varua o teie nei ao e te taoto ra ratou, e tae noa'tu i te te varua o te tau apî, no te tomo.
E rave rahi feia faaroo o tei matau i te Bible, aita râ te reira e haapapu ra i te hoê mea. E rave rahi feia faaroo, o te haere i te fare pureraa, o te ite nei i te Bible taatoa ma te mafatu, e o te nehenehe e faahiti i te mau irava atoa o te Bible, ma te ore e farii i te ite no ni'a i te Parau mau.
Ua ite ratou i te Bible na roto i to ratou upoo, aita râ ratou e tiaturi ra i te Bible, e no reira, aita ratou e haapa'o nei i te mau parau a te Atua e aita ratou e faaohipa nei i te mau parau a te Bible i roto i to ratou oraraa.
Noa ' tu e ua ite ratou i te Bible i papaihia, aita ratou i ite i te parau ora.
No te reira, no te mea ïa e, E mea tino noa â ratou, aita i pae varua, e a pee i te tino i roto i te vahi e itehia ra. They are led by their feelings and emotions and what their senses perceive. They fill themselves with the wisdom and knowledge of the world and believe in it and walk after the wisdom and knowledge of the world.
Although they visit a church and maybe even have a task in the church, they are not born again in the spirit and still have an unrepented heart. Their spirit is dead and their flesh reigns as king in their lives. There is no total surrender and devotion to Jesus Christ in every area of their lives, and therefore they live like the world.
No te mea e, that they are unspiritual and live like the world, they are also being controlled by the spirit of this world, e tae noa'tu i te te varua o te tau apî, and participate in the works of darkness.
They look and search for alternative medicine, have a huge interest in nutrition and supplements, mai te ao nei. They go along with the trends of this world and look for pleasures, enjoyments, and relaxation in fellowshipping, social activities, faaanaanataeraa mana', wellness centers, Te mau mana'o tauturu no te, taputôraa tapone, and other eastern sports, which derive from eastern religions and philosophies.
They lead the same life as those, o te ora nei ma te Atua ore. There is hardly any difference anymore between believers and unbelievers.
No te mea e, that many believers have become involved with the (Ari) world and the kingdom of darkness, the kingdom of darkness has entered the church (A tai'o atoa: ‘Te ineine nei te ekalesia o te ao nei no te aneti-Mesia‘ e ‘Te ti'araa teitei‘).
Former occultists converted to Christianity
Another reason, why the church has become occult and walk in the ways of the occult, are the doctrines of former occultists (former witches, mā'ana, mā'ana, mā'iti, Sikhs, brahmans, Taua'au, e tē vai atura.), who converted to Christianity. Instead of that the church has discipled them and they put away all their occult knowledge, paari, fa'a'ōfa'i, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a, Ua faaroo te ekalesia i ta ratou mau iteraa atoa e te mau heheuraa atoa e ua faati'a ia ratou ia faaite i to ratou ite e to ratou paari no ni'a i te (Ari) te ao varua i roto i te ekalesia e te haapii i te feia faaroo i te mau mea e ore e itehia.
Ua farii te ekalesia i te reira, no te mea e rave rahi feia faaroo o te anaanatae rahi nei i te mau mea apî e te mau mea hau atu i te natura. E mea au na ratou e faaroo i te mau aamu hau atu i te natura, ite, e te mau heheuraa a te feia tahutahu tahito, o tei haere i roto i te mau ohipa tahutahu.
Maoti râ, e haapiihia e e arata'ihia te feia faaroo i fanau-faahou-hia e te Parau e te Varua Mo'a, ua haapiihia ratou e teie mau taata tahutahu tahito.
E ani ratou i teie mau taata tahutahu tahito no te hoê a'oraa e te a'oraa no nia i te ao pae varua e e faaitoito ratou i te mau mea atoa.
E no reira, te rahiraa o te feia faaroo, e ere i te pae varua e te matapo i te pae varua, A farii i ta ratou mau hi'oraa i roto i te āra'a, by what these former occultists say and are led by their words, which are based upon their supernatural experiences and revelations.
They go to seminars and conferences and are fed with all this information, that derives from the kingdom of darkness.
Instead of the Word, these former occultists will inform the believers about the supernatural things of the spiritual realm. They will build their faith, paari, ite, Teo nei te mau, fa'a'ōfa'i, and strategies upon their supernatural experiences and revelations.
But these former workers of darkness were sons of the devil and walked in darkness. They walked in the lies of the devil.
They applied knowledge, paari, fa'a'ōfa'i, strategies and used formulas, that derived from revelations and the words of evil spirits. They were inspired by the realm of darkness and were workers for the kingdom of darkness.
Aita ratou i fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, ua pohe râ to ratou varua. Ua faaterehia ratou e te mana o te pohe e ua tomo atu ratou i roto i te ao pae varua mai roto mai i to ratou tino (mā'ohima) na roto i te faaohiparaa i te mau huru ravea natura atoa, fa'a'ōfa'i, Te mau rave'a aravihi, e te mau tao'a materia.
Aita to te ekalesia tino e ite i te pae varua
No te mea e, e ere te ekalesia tino i te pae varua e aita to ' na e hi'oraa i te pae varua, e no reira, aita oia e ite ra i te mau varua, Ua faaroo te ekalesia e ua arata'ihia ratou e te feia tahutahu tahito e to ratou ite e to ratou mau iteraa hau atu i te natura.
Ua faaite teie mau taata tahutahu tahito i te vahi e ore e itehia i mua i te ekalesia. No reira, ua iriti te ekalesia i te mau uputa pae varua o te ekalesia no te mau haamaramaramaraa no nia i te mau ohipa tahutahu, no roto mai i te basileia o te pouri e ua niuhia i nia i te mau heheuraa e te mau ohipa tahutahu.
Ua faaroo te ekalesia i teie haamaramaramaraa tahutahu e i teie nei, te haere ra te reira i nia i te niu o teie ite tahutahu i roto i te ao pae varua.
Ua haapii mai te Aita te ekalesia e ite ra i te reira tera râ, ua faatupu e ua patu oia i te faaroo i ni'a i te niu o te mau haamaramaramaraa, Fa'ahouhia, ite, e te mau heheuraa a te feia tahutahu tahito. No reira, ua ino roa te ekalesia e ua viivii oia e te mau ohipa tahutahu.
Te faahopearaa o te hoê ekalesia tahutahu
Te faahopearaa o te hoê ekalesia tahutahu, o te vai - noa - raa ïa i te pae tino e te ora noa ' tura te feia e faaroo ra i te hoê ekalesia tahutahu, Te mau nota, a'au, e tē vai atura.. Aita ratou e tâu'a ra i te hara, e ia farii e ia faaoromai i te hara e ia tamau noa i te hara. Aita ta ratou e taairaa e o Iesu; te Parau aore râ, e mea mahanahana ratou i roto i to ratou taairaa e o Iesu. No reira, Aita ratou e haapii ra i te Bible e aita ratou e pure, Eiaha e paraparau i te mau reo ê i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa.
Te faateitei nei e te haamori nei te feia faaroo o te hoê ekalesia tahutahu (āmui)ōhipa, e te patu i to ratou faaroo i ni'a i te mau mana'o, e te mau parau, Te mau ohipa i tupu i roto i te mau fenua, ha'amu, e te faaroo o vetahi ê.
T
E anaanatae rahi teie feia faaroo i te mau buka no nia i te mau mana o te mau demoni, te basileia o te pouri, te mau rave'a tino, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a no te (Demoni) Fa'a'ōhia, faaoraraa, te tohu, mau faaiteraa, ha'amu, e tē vai atura.. e a imi tamau i te mea apî i muri iho e te mana'o rahi i muri iho.
Ua rahi a'e to ratou anaanatae i te mau mea o te fenua hau atu i te natura e te mau faaiteraa e te mau heheuraa hau atu i te natura o te taata iho i to ratou anaanatae i te Parau a te Atua e te haereraa i muri mai E hinaaro mau te Atua e.
Aita ratou e anaanatae ra i te pohe ia ratou iho, ia faatupu i te hoê huru Atua, e ia ora i te hoê oraraa mo'a.
Te hinaaro nei ratou e faaea noa i te te tahi atu taata papa'i, o te hinaaro nei e faaroo i te mau mea apî hau atu i te natura i te mau taime atoa, e te fariiraa i te ite apî, A tomo i roto i te mau faito apî, A haapii i te mau ravea apî, fa'a'ōfa'i, fa'a'ōfa'i, te mau rave'a no te ite i te mau faaiteraa e te heheuraa hau atu i te natura.
Teie râ,, e ere teie i te mea apî. No te mea, i te taime a haere ai Iesu i nia i te fenua nei, e mea tino noa â te nunaa a te Atua e e ere i te pae varua, ua tamata tamau ratou ia Iesu e ua ani i te mau tapa'o e te mau ohipa maere. Te mau tapao, mā'ofa'i, e ua pee noa te mau mea maere ia Iesu i te mau taime atoa (A tai'o atoa: A pee ia Iesu no te mau tapao e te mau mea faahiahia).
Te mau hotu i roto i te oraraa o te feia faaroo,
o te tomo nei i roto i te vahi varua mai roto mai i te tino
No te mea e, e aita te rahiraa o te feia faaroo e fanau faahou ra aore ra e ora noa ra ia au i te tino, te hinaaro râ e hi'o, A tomo e a ite i te vahi varua, e rave rahi feia faaroo o tei farii i te mau ohipa tahutahu e o tei vaiiho i te mau varua ino ia tomo mai i roto i to ratou oraraa.
Aita ratou e ite ra i te hotu o te varua, aita ratou e ite ra oaoa, hau, mahana, te pe'ape'a nei râ ratou, fa'a'itehia, a'au, Fa'a'itehia, hō'iti'i, Fa'uru, e te rohirohi, Te mau nota, mata'u, mau aroraa, a'o, e tē vai atura.. Te tumu, no te mea ïa ua tomo ratou i roto i te ao pae varua na roto mai i to ratou tino na roto i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau ohipa tahutahu, fa'a'ōfa'i, Te mau rave'a aravihi, e te mau rave'a
I roto i te ohipa 19:19, ua tai'o tatou no ni'a i te reira, o tei rave i te mau ohipa maere e Te mau nota. Ua pee ta ratou mau ohipa i to ratou tatarahapa, no te mea ua vavahi oioi ratou i ta ratou mau buka faufaa atoa e te paari tahutahu, ite, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a.
Ta ratou mau ohipa, ua aroha ratou i to ratou oraraa tahito, e tae noa'tu i to ratou ite atoa, paari, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a.
Ua tatarahapa ratou ma te mafatu taatoa e ua horo'a i to ratou ora ia Iesu Mesia e ua pee Ia'na.
Ia tatarahapa ana'e outou i ta outou hara e to outou natura hara, te auraa ra, ua ma'iti outou i te A pee ia Iesu e aita outou e haere faahou ra mai te au i to outou oraraa tahito.
Ua faaru'e outou i te mau mea atoa no Iesu. Ua hope to outou oraraa tahito e aita to ' na faufaa, no te mea to outou tino (Te ora) ua faasataurohia oia e o Iesu Mesia e ua tanumia i roto i te Pō'ōra'i. To'uinai, Ua pohe, Ua ora mai.
I roto i te varua, tae atu Ua parahi Iesu Mesia i te mau vahi i te ra'i, e no reira, eita e ti'a ai ia outou ia faaohipa faahou i te mau rave'a e te mau rave'a pae tino e aore râ, ia faaohipa faahou i te mau rave'a mau.
I teie nei, e ti'araa apî ta outou i roto ia Iesu Mesia, E mea ti'a ia outou ia haere na roto i te reira faatereraa apî ei tamaiti na te Atua.
Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te tomoraa i roto i te ao pae varua ei taata ti'aturi ore (ager apî, te taata tahutahu, Māpōti, e tē vai atura.) e ei taata faaroo, E hi'opoahia i roto i te blogpost i muri iho ‘Na e'a e piti no te tomo i roto i te ao pae varua'.
'Ia riro ei miti no te fenua’


