Mai tei faahitihia i roto i te blog na mua ' tu, Ua maraa rahi te anaanatae o te feia ti'aturi ore e te feia faaroo i te mau mea hau atu i te natura i te mau matahiti i ma'iri a'e nei. Eiaha outou e fanau faahou e ia pee ia Iesu no te haere na roto i te mau mea hau atu i te natura e no te rave i te mau tapao e te mau ohipa maere. E rave rahi feia faaroo, mai te feia ti'aturi ore, no te anaanatae e te anaanatae i te mau mea hau atu i te natura, e no reira, te anaanatae nei ratou i te faaroo hau atu â no nia i te reira. No reira, i roto i te mau ekalesia e rave rahi, te mau a'oraa, Tō'o'a (a'a) e ua faaûruhia te mau putuputuraa i nia i te haereraa na roto i te mau mea hau atu i te natura e te raveraa i te mau tapao e te mau ohipa maere.
E mea hape anei ia rave i te mau tapao e te mau ohipa maere? E ere te mau mea atoa! Teie râ, te mau tapao (i.e. Te mau demoni i roto, te paraparauraa na roto i te tahi atu mau reo, Te faaoraraa i te feia ma'i na roto i te tuuraa rima, Te raveraa i te mau ophi, te faaho'i-faahou-raa mai i te pohe) E pee i te feia faaroo. Ua faaue Iesu ia poro i te evanelia, te tatarahapa, e te faaoreraa i te mau hara, e no te haapii e no te faariro i te mau nunaa atoa, bapetizo ia ratou, A haapii ia ratou ia haapa'o i te mau mea atoa ta Iesu i faaue, e te faaoreraa aore râ, te tape'araa i te mau hara (Mat 28:18-20, Mar 16:15-18, Lu 24:47-49, Jon 20:21-23). Teie râ, nahea outou ia poro i te evanelia e ia faaineine i te mau pĭpĭ, e a haapii ia ratou ia haapa'o i te mau mea atoa ta Iesu i faaue mai te mea e, aita outou i ite e aita outou i rave i te Parau? Nahea e ti'a ai ia outou ia faaite e ia faaite i te Basileia o te Atua i mua i te taata mai te mea e, aita outou e ite ra, ia ite e ia haere i roto i te Basileia o te Atua?
A faatumu i ni'a ia Iesu Mesia
Eiaha te feia faaroo atoa ia haamau i te mau tapao e te mau ohipa maere, ia Iesu Mesia râ, ha'api'ira'a Ta'na mau faaueraa, te oraraa ia au i To'na hinaaro, Te oraraa i te hoê oraraa mo'a (te hoê oraraa horo'a i te Atua) e ia faahoho'a e ia afa'i mai i To'na Basileia i ni'a i teie fenua. E nehenehe noa outou e rave i te reira na roto i te faatupuraa i te hoê taairaa e o Iesu e na roto ia Iesu e te Metua. Na roto mai i to outou apitiraa ia Iesu Mesia e to outou ti'aturi Ia'na e i To'na mana, ma te faaohipa ore i te mau ravea e te mau ravea a te taata, E haere outou na roto i To'na i'oa, e ti'a ia'na i rotopu i te nunaa, e e rave outou i te mau ohipa a te Basileia o te Atua i roto i To'na mana, i reira te taata e ōhipa i ni'a i te mau parau ta outou e parau e na roto i te Varua Mo'a, e e pee mai te mau tapa'o e te mau ohipa maere ia outou eiaha râ i te tahi atu pae. Mea faufaa a'e te faaoraraa i te hoê varua i te mau tapa'o e te mau ohipa faahiahia.
I to te mau pǐpǐ ho'iraa mai ma te oaoa, no te mea ua faahepohia te mau diabolo na roto i To'na i'oa, Ua parau Iesu, Eiaha ratou e oaoa i te mea e, ua auraro te mau varua ia ratou, ia oaoa râ ratou i te mea e, ua papa'ihia to ratou mau i'oa i ni'a i te ra'i (Lu 10:17-20)
Teie râ, i roto i te rahiraa o te mau ekalesia pae tino, te ite nei tatou e, aita te mau a'oraa e te mau haapiiraa tumu e faatumuhia ra i ni'a i te taairaa e o Iesu Mesia, haamo'araa, Ua tuu atura oia i te taata ruhiruhia e te ahuraa i te taata apî, Hi'opo'a ia'na iho, a'a, e te mau faatitiaifaroraa no roto mai i te Parau a te Atua, ia paari te feia faaroo i te pae varua e ia tupu i ni'a i te hoho'a o Iesu i roto i te huru e te haereraa. Teie râ, ua niuhia te mau a'oraa e te mau haapiiraa tumu i nia i te haereraa na roto i te mau mea hau atu i te natura, te mau haamaitairaa hau atu i te natura e te raveraa i te mau tapa'o e te mau ohipa maere, i reira te feia faaroo e haapiihia ai ia haere na ni'a i te mau mea hau atu i te natura na roto i te faaohiparaa i te mau huru raveraa e te mau rave'a atoa a te taata, e ei faahopearaa, e tohu, tu'u, ia farii i te mau orama e te mau heheuraa, e ia rave i te mau huru tapa'o e te mau ohipa faahiahia atoa.
Ia au i te mau parau e te mau ohipa i tupu i nia i te feia poro, a tomo i roto i te vahi pae varua
E rave rahi feia faaroo o tei ore i fanau-faahou-hia aore ra o te ora noa ra ia au i te tino, e aita to ratou e ite i te pae varua, tera râ, ua noaa mai ia ratou te mau hi'oraa e te ite no ni'a i te pae varua, na roto i te mau mea ta te mau orometua haapii e te mau orometua haapii e haapii e e faaite ra ia ratou no nia i te fenua pae varua na roto i to ratou iho mau iteraa. E farii ratou i teie haamaramaramaraa e e faariro i te reira ei mea na ratou iho e e faaohipa i te mau ravea e te mau ravea a te tino, ta ratou i haapiihia, i roto i to ratou oraraa.
Teie râ, no te mea e ere ratou i te pae varua e aita ratou e ite ra i te mau varua, aita ratou e ite ra i te ohipa mau ta ratou e rave nei e te ohipa e tupu ra i roto i te ao pae varua.
E tomo ratou i roto i te ao pae varua eiaha na roto i te Parau, te Varua Mo'a, e to ratou varua, na roto râ i te mau parau a te taata e to ratou varua (iri).
Maoti i te pure e te tuatapaparaa i te Bible, e ia farii i te ite e te hi'oraa maitai na roto i te Varua Mo'a i roto i te Parau no ni'a i te hinaaro o te Atua e te Basileia o te Atua, e haere ratou i te mau putuputuraa e te mau putuputuraa, i reira te fenua pae varua e te tama'i pae varua e faataahia ai na roto mai i te mau ohipa i tupu i ni'a i te hoê taata, e i reira te mau faaiteraa o te mau tapa'o, Ua riro te mau mea faahiahia e te mau semeio ei mau pu.
E rave rahi taata o te anaanatae nei i te mau ohipa e te mau faaiteraa hau atu i te natura iho â râ. Te haapapu ra te reira e e rave rahi feia faaroo e vai noa ra â i te pae tino, ua faaterehia e ua arataihia te mana'o e to ratou tino. Te hinaaro nei ratou e ite i te mau tapa'o, Kau, e te mau faaiteraa hau atu i te natura e te iteraa e te iteraa i te ‘Varua Mo'a’. Teie râ, e ere te Varua Mo'a i te hoê mana'o aore ra te hoê ito, tera râ, e Varua Oia, e e paraparau oia e e rave oia i te ohipa na roto i te varua o te feia faaroo fanau-faahou-hia.
Te imiraa i te mau tapa'o
Ua haapii mai te ōrama (te taata ruhiruhia) no te u'i haapa'o ore (o te mau vipers) mai ta Iesu i parau: Te ino, te u'i ino e te faaturi, o te imi ra i te hoê tapao (Mat 12:38-39, 16:1-4, Mk 8:11-12, Lu 11:29). Teie râ, mai te peu e ua ite ratou i te hoê tapao aore ra te hoê semeio, aita i navai, e ratou Aita â e tiaturi ra, te hinaaro nei râ ratou e ite i te tahi atu mau tapao e mau mea faahiahia.
Ua tupu te reira i ni'a ia Iesu e i te feia, tei pee Ia'na. Ua pee te rahiraa o To'na mau pĭpĭ ia Iesu no Ta'na mau tapa'o e Ta'na mau ohipa maere, eiaha râ no Ta'na mau parau no ni'a i te oraraa, i te rahiraa o te taime, e mea fifi e te fifi. Aita, Aita ratou i anaanatae i Ta'na mau parau etaeta e aita ratou i hinaaro e faaroo i te reira, ua anaanatae noa râ ratou i Ta'na mau tapa'o, te mau semeio e te mau faaiteraa hau atu i te natura. Ei hi'oraa, a hi'o na i te 5000 te mau pĭpĭ (aita te mau vahine e te mau tamarii i faaôhia). I te pae hopea, hoê ahuru ma piti ana'e tei toe, Ta'na mau pĭpĭ, o tei faaru'e i to ratou iho ora (maoti râ o Iuda) e ua pee ia Iesu no Ta'na mau parau.
Ua pee te nahoa taata ia Iesu no te mau tapao e te mau ohipa maere
E ua pee maira te hoê nahoa rahi Ia'na, no te mea ua ite ratou i ta'na mau semeio ta'na i rave i ni'a i te feia ma'i (Joh 6:2)
Ei hi'o 6, te tai'o nei tatou no ni'a i te huru e te haerea o te taata ruhiruhia. Te nahoa taata ua pee ia Iesu no te mea ua ite ratou i te mau semeio, ta'na i rave i ni'a i te feia ma'i. I to te nahoa taata peeraa ia Iesu e iteraa ' tu ia ' na e ta ' na mau pǐpǐ i nia i te mou'a, Ua faaamu Iesu i te 5000 (aita te mau vahine e te mau tamarii i faaôhia) e pae noa pane e e piti ika. I muri a'e i teie mau tapao e teie mau semeio atoa, ua ite ratou, e o Iesu te peropheta, O vai tei haere mai i te ao nei, e no reira, ua hinaaro ratou e rave Ia'na ma te puai e e faariro Ia'na ei Arii. Tera râ, aita Iesu i farii ia ratou, ua faaru'e atura oia e ua haere atura i ni'a i te mou'a (Jon 6:14-15)
Ua ite Iesu i te natura e te mafatu o te taata i topa, e ua ite oia e e maere roa te taata ruhiruhia, arue e a faateitei ia outou i te hoê taime, e te taime i muri iho, e faahapa ïa, faahapa, e vavahi ia outou e e vaiiho ia outou ia topa. E o te ohipa mau ïa i tupu i nia ia Iesu e te nahoa taata.
I te mahana i muri iho, I te taime a imi ai te taata ia Iesu e a ite atu ai Ia ' na i roto i te fare haapiiraa i Kapernauma. ua ui atu ratou ia Iesu e mea nahea To'na taeraa mai i te tahi atu pae o te moana no te mea hoê ana'e pahi tei tere atu e ta'na mau pĭpĭ ana'e tei ni'a i te reira. Aita râ Iesu i pahono ia ratou, ua parau râ Oia:
ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Te imi nei outou ia'u, eiaha no te mea ua ite outou i te mau semeio, no te mea râ ua amu outou i te mau pane, e ua faaîhia ratou. Eiaha e rave i te ohipa no te i'a e pohe, no te maa râ e vai noa e tae roa ' tu i te ora mure ore, ta te Tamaiti a te taata e horo'a ia outou: no te mea ua tapa'o te Atua te Metua ia'na. Na ô maira ratou ia'na, Eaha ta tatou e rave, ia nehenehe tatou e rave i te mau ohipa a te Atua? Ua pahono atu Iesu, ua parau atu ia ratou, Teie te ohipa a te Atua, ia ti'aturi outou Ia'na ta'na i tono mai. Na ô maira ratou ia'na, Eaha ïa te tapao ta Oe e faaite mai, ia nehenehe tatou e ite, e te ti'aturi ia Oe? Eaha ta oe e rave ra? (Jon 6: 26-30)
E rave rahi taata ta Iesu i faaora, no reira ratou i pee ai ia Iesu. E pae noa pane e e piti ika ta Iesu i faaamu ia ratou, i muri iho ua faariro ratou ia'na ei peropheta e ua hinaaro ratou e faariro ia'na ei arii. E ti'aturi outou, e ti'aturi ratou ia Iesu te Mesia e e Tamaiti Oia na te Atua ora. Aita râ, ua ani ratou ia'na i te hoê tapa'o, ia ite ratou e ia ti'aturi e, o Oia mau te Mesia; te Hoê, Ua tono mai te Atua ia'na i ni'a i te fenua nei.
Te amuamu e te fifi i rotopu i te mau pĭpĭ a Iesu
Ua mana'o te nahoa taata i te hoê tapao no ǒ mai ia Iesu ra, aita râ Iesu i horoa ia ratou i te hoê tapao, Ua faaite papû oia e ua parau atu ia ratou e, O Oia te Taro, i haere mai mai te ra'i mai. I to te nahoa taata faarooraa i ta'na mau parau, ua haamata ratou i te amuamu Ia'na, no te mea ua ite ratou ia Iesu i te pae tino, ei tamaiti na Iosepha (Jon 6:32-41).
Ua tamau noa Iesu i te faaite, e O Oia te pane o te ora, e mai te mea e, e ti'aturi te hoê taata ia'na, e farii ïa oia i te ora mure ore. Ahiri te hoê taata e amu i te pane, E ora oia e a muri noa'tu, e te pane, o To'na ïa tino o ta'na e horo'a, ta'na e horo'a no te ora o te ao nei. I to te mau ati Iuda faarooraa i ta'na mau parau, ua haamata ratou i te aro i rotopu ia ratou iho e ua uiui ratou e nahea Iesu ia horo'a ia ratou i To'na tino ia amu (Jon 6:48-52)
Aita Iesu i haapeapea e aore râ, i riaria i to ratou amuamu e to ratou tutavaraa, ua tamau noa râ Oia e ua parau, ia ore ratou ia amu i te tino o te Tamaiti a te taata e ia inu i To'na toto, Eita ratou e ora i roto ia ratou.
Ia amu ana'e ratou i To'na tino e ia inu i To'na toto, E farii ratou i te ora mure ore, e e faati'a Oia ia ratou i te mahana hopea. E ua parau faahou Iesu (Jon 6:53-59).
Aita râ te nahoa taata i faariro i Ta ' na mau parau ei mau parau no te ora, tera râ, mai te mau parau etaeta, e no reira, ua inoino ratou. Ua faariro ratou i Ta'na mau parau ei parau fifi e aita i ti'a ia ratou ia faaroo i te reira.
Aita Iesu i haamata'uhia e te taata
Ua ite Iesu i to ratou mafatu e ua ite, no te aha ratou i amuamu ai e ua ui atu ia ratou e, ua faaino anei ta'na parau ia ratou. Teie râ, aita Iesu i mǎta'u ia ratou e aita oia i taui e aore râ, i taui i ta ' na mau parau fifi, i te mau mea ta te taata i hinaaro e faaroo. Aita Iesu i mamû noa, ua tamau noa râ oia i te faaite i To'na iteraa papû. Ua turai te reira i te pae hopea e rave rahi o Ta'na mau pĭpĭ ia ho'i, ia faaru'e Ia'na, e aita i haere faahou i piha'i iho Ia'na.
Ua ani ta'na mau pĭpĭ i te mau tapa'o no te mea ua hinaaro ratou e ite i te mau tapa'o e te mau ohipa maere. Aita ratou i ani i te mau parau fifi, o te turai ia ratou ia taui i to ratou oraraa e tae noa ' tu i te faarue i to ratou iho ora.
Ua faaru'e Iesu ia ratou ia haere. Aita oia i taui e aore râ, i faaafaro i ta'na mau parau. Aita Oia i ani ia ratou ia faaea noa e ia horo'a Ia'na i te tahi atu tauiraa. Aita, Aita Oia i pee ia ratou e aita oia i faaohipa i te mau parau haavarevare no te turai ia ratou ia faaea noa i pihai iho ia ' na. Maoti râ, Ua ui atu oia i na pĭpĭ ahuru ma piti, o vai ana'e tei toe, mai te mea e, ua hinaaro atoa ratou e haere. Tera râ, aita na pǐpǐ ahuru ma piti i pee ia Iesu no te mau tapao e te mau ohipa maere, no Ta'na râ mau parau. E no taua tumu ra, ua faaea noa ratou i piha'i iho Ia'na no te mea e parau ta Iesu no te ora mure ore.
Te tatarahaparaa niuhia i nia i te mau tapao e te mau ohipa faahiahia aore ra te Parau a te Atua?
Te vahi pe'ape'a râ, Te ite nei tatou i te hoê â ohipa i rotopu i te feia faaroo i teie mahana, i reira te feia faaroo e rave rahi e riro ai ei kerisetiano e e faaoti ai e pee ia Iesu no te mau tapao e te mau ohipa faahiahia, eiaha râ i te Parau. Teie râ, e noaa mai te faaroo na roto i te faarooraa e te faarooraa i te Parau a te Atua, eiaha râ na roto i te mau tapao e te mau ohipa maere (Rom 10:17)
Te feia e farii nei, a faaite, o tei tatarahapa ia au i te mau tapao, Kau, e te mau faaiteraa hau atu i te natura, E rave rahi taime aita ratou e faatumu nei i nia i te Parau e aita ratou e au i te mau parau etaeta e te fifi, e te mau parau faatitiaifaroraa, te faatumuhia ra râ ratou i nia i te mau tapao, te mau mea faahiahia e te mau faaiteraa hau atu i te natura. Te horo nei ratou mai te hoê (āmui) taata poro, aposetolo, te evanelia e aore râ, te peropheta i te tahi atu. E tamau noa ratou i te haapii, te faarooraa e te mataitairaa e rave rahi hora i te afata teata Kerisetiano aore ra te mau ravea haapurororaa i nia i te Internet e te peeraa ' tu i te mau huru poro atoa, Tā'a'āra'a, te mau peropheta e te mau evanelia, o te rave nei i te mau tapao rahi, te mau mea faahiahia e te mau faaiteraa hau atu i te natura, eiaha râ e rave i te Bible, e tuatapapa i te Parau a te Atua, e e farii i Ta'na mau parau no ni'a i te ora, E mea pinepine te reira i te faatupu i te fifi e te faatitiaifaroraa e te haru ra i te ora, Te mau parau faatiani atoa a Iesu; te Parau e ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. No te mea e ohipa Ta'na mau parau i ni'a i te taata tahito no te tino, e ia haapapû e, e paari te taata apî i roto i te hoho'a o Iesu Mesia
Ua farii te ekalesia i te basileia o te pouri
No te mea e, e rave rahi feia faaroo o te vai noa ra ei taata tahito no te pae tino, A haere i muri a'e i te tino e A tomo i roto i te vahi pae varua i rapae i te varua (iri) e/aore râ, a amui atu i roto i te mau ohipa tahutahu, e rave rahi ekalesia tei faariro i te mau ohipa tahutahu e te ora ra i raro a'e i te mana o te mau varua ino o te pouri, e itehia ïa i roto i te vahi natura ra, i rotopu i te tahi atu mau taata, na roto i te mau hara a te feia faaroo ((A tai'o atoa: ‘Te ekalesia' e 'Te mau tamarii apî i roto i te ekalesiahō'ē).
E rave rahi o te parau ra e mea pae varua ratou, no te mea te ite nei ratou i te mau faaiteraa hau atu i te natura i roto i to ratou oraraa e i roto i te ekalesia, tera râ, te mau faaiteraa hau atu i te natura, Eiaha e haapapu e, ua fanau-faahou-hia anei te feia faaroo e ua pee ratou i te Varua e aore râ, aita.
To ratou iho oraraa e te mau ohipa ta ratou e rave ra, haapapu e no vai ratou: Iesu aore râ, te diabolo, e na vai ratou e rave ai i te mau tapa'o, Kau, e te mau faaiteraa hau atu i te natura.
Ia mahanahana ana'e te feia faaroo, aita e pure, te tuatapaparaa i te Bible e te mau mea o te Basileia o te Atua e te oraraa tamau i roto i te hara, te faaite ra te reira e te feia faaroo, o vai te ekalesia, ia ora i raro a'e i te mana o te diabolo.
Te arata'ihia ra ratou e te diabolo e te pee nei ratou E tē haere mai, eiaha râ, te arata'ihia ra ratou e Iesu e te haere nei ratou i muri a'e i To'na hinaaro, o te hinaaro atoa ïa o te Atua.
Mai te mea e, e tupu te mau ohipa hau atu i te natura i roto i te ekalesia, te farii nei râ te ekalesia i te mau ohipa a te diabolo, ma te mana'o e ua taui te tau, e aore râ, ia faatura ia vetahi ê, te te maitai o te Atua Eaha te tahi mau here o te Atua, Ia au i te mana'o e rave rahi, e farii e e farii i te mau hara, te haapapu noa ra e te taoto ra te ekalesia i te pae tino e te taoto ra i te pae varua. No te mea aita te ekalesia e ite ra e aita e ite ra i te diabolo mana o te hara; te huru pae varua e te herepata o te ekalesia i te basileia o te pouri, o te faaitehia ra i roto i te tino na roto i te hara.
Mai te mea e, aita te hoê ekalesia e ite ra, no te faahoho'a e no te afa'i mai i te Basileia o te Atua i ni'a i teie fenua, te haapapu ra te reira e aita te ekalesia i fanau - faahou - hia e e mea tino noa â. No te mea mai te peu e e ite te ekalesia i te Basileia o te Atua, E ite ratou i te mo'araa e te parau-ti'a o to tatou Fatu te Atua e To'na here parau-ti'a, o te faaite ra i To'na aroha, te maitai, te aroha, e te horo'araa i Ta'na Parau. Te parau ora; Iesu e To'na toto ei Parau i papa'ihia ra, o te faaite ra i To ' na hinaaro.
Te titau nei te aroha o te Atua i te taata ia tatarahapa
E Atua mo'a te Atua, e Atua parau-ti'a, e te feia, o vai mau here ia'na, E horo'a ratou ia ratou iho Ia'na e i Ta'na mau faaueraa e e ora ia au i To'na hinaaro. E ere to'na aroha noa i te hoê parau faati'a no te ora noa i roto i te hara, tera râ, te pii nei To'na aroha i te taata ia Fa'a'afa'a e te iritiraa i te mau hara (Rom 2:4).
Eita te Atua e nehenehe e rave i te hara, Eita Iesu e nehenehe e rave i te hara (Ua faaruru oia i te hara, ia nehenehe te mau taata atoa e faaorahia mai i te natura hara, o te faatupu i te hara, na roto i te riroraa ei mea hamani apî i roto Ia'na) e te Varua Mo'a, o te ora nei i roto i te feia faaroo, eita atoa e nehenehe e riro ei taata rave hara.
Ia tupu ana'e te mau faaiteraa hau atu i te natura, te feia faaroo râ, te ora noa ra ratou ia au i te tino e te tamau noa ra ratou i roto i te hara, aita te Varua Mo'a e rave ra i te ohipa, te tahi atu râ varua (e aore râ, te mau varua) te rave nei oia i te ohipa, o te haamǎta'u i te pae hopea i te oraraa o te feia faaroo
Te feia faaroo, E haavarehia te feia e faatumu nei i nia i te mau tapao e te mau ohipa maere
Te feia e farii nei, a faaite, o te vai noa ra i te pae tino, e te haereraa i muri a'e i te tino o te faaterehia ra e te arataihia ra e te mau mea ta ratou e ite ra e te tupu ra i roto i te ao e itehia ra. Teie râ, mai te peu e e faatumu noa ratou i nia i te mau ohipa hau atu i te natura, e tupu ra i roto i te vahi e itehia ra, e rave rahi o te haavarehia e o te haavarehia. No te mea mai ta te blog na mua'tu, Eiaha e titauhia ia fanau-faahou-hia no te haere na roto i te mau mea hau atu i te natura e te parau tohu, moemoeâ i te ra'i, A farii i te mau orama e te mau heheuraa, e a rave i te mau tapa'o e te mau ohipa maere.
Ua faaara Iesu, e i te mau mahana hopea Te mau Mesia mārōhia e tano, o te faaite ra i te mau tapao rahi e te mau ohipa maere, noa ' tu e e nehenehe, e haavare i te feia i maitihia (Mat 24:24-25, Mar 13:21-23). No reira, Eiaha tatou ia faatumu i ni'a i te mau tapa'o e te mau ohipa faahiahia e ia arata'ihia tatou e te reira, ia tape'a noa râ tatou i to tatou mata i ni'a ia Iesu e To'na hinaaro, e ia rave i Ta'na mau faaueraa.
Paari i te pae varua
Eita outou e paari i te pae varua na roto i te mau tapa'o, Kau, e te mau faaiteraa hau atu i te natura. Mai tei faahitihia na mua ' tu, ia ravehia ana'e teie mau mea atoa na roto i te tino, E faahepo outou i te mau mana demoni, Na vai e faatere i to outou oraraa. Te tahi mau tapao o te ohipa a te mau demoni i roto i to outou oraraa, o te pureraa ïa, i roto i te tuatapaparaa i te Bible e te mau mea o te Basileia o te Atua, te rohirohi, te oto, te varua hepohepo, pāpā'amu, Te mau nota, Mataku, Te aroha ia'na iho, Te mauruuru ore, fa'ahou, e te viivii i te pae taatiraa.
Te hotu o te varua e ere te reira i te mau tapa'o, Kau, e te mau faaiteraa hau atu i te natura. No reira, E nehenehe ta outou e haere na roto i te mau mea hau atu i te natura e e rave i te mau tapa'o e te mau ohipa maere, aita râ te reira e haapapu ra e ua fanau-faahou-hia anei outou e ua faaorahia anei outou aore ra aita.
E ere te mau taata atoa e parau mai ia'u, Ariki, Ariki, E tomo i roto i te basileia o te ra'i; o tei rave râ i te hinaaro o to'u Metua i te ra'i ra. E rave rahi o te parau mai ia'u i taua mahana ra, Ariki, Ariki, Aita anei matou i tohu i to oe i'oa? e ua tiavaru matou i te mau demoni na to oe i'oa? e ua rave au i te mau ohipa faahiahia e rave rahi na roto i to oe i'oa? E i muri iho e faaite atu vau ia ratou, Aita roa'tu vau i ite ia outou: a haere ê atu ia'u, o outou e rave i te ino (Mat 7:21-23)
Ua tohu teie mau taata faaroo e ua tiavaru i te mau diabolo na roto i te i'oa o Iesu e ua rave i te mau ohipa faahiahia e rave rahi, aita râ Iesu i farii ia ratou ia tomo i roto i te Basileia o te Ra'i. Eaha i te haere 'o'ona? No te mea aita Iesu i ite ia ratou. Ua pii atoa oia ia ratou te feia rave ohipa ino!
Noa'tu e, ua rave ratou i te mau tapa'o e te mau ohipa maere na roto i To'na i'oa, they didn’t do the will of God the Father. Their lives were not changed, but they lived after the flesh in sins. They didn’t love God above all and didn’t walk after the Spirit, ma te rave i te hinaaro o te Atua, because if they did, they wouldn’t do the works of iniquity and sin.
Ua huna au i ta oe parau i roto i to'u aau, that I might not sin against thee (āmui 119:11)
Don’t let this happen to you and make sure that you do know the Iesu Mesia mau personally, by spending time in the Word and in prayer. Don’t feed yourselves with the things of this world, but feed yourself with the Word and the things of the Kingdom of God. A imi i taua mau mea ra, i ni'a i te vahi ta te Mesia e parahi ra, but you should do this by the spirit, through the Holy Spirit and the Word. If you live after the Spirit and doing His words and His will, then the signs and wonders shall follow you and not the other way around.
'Ia riro ei miti no te fenua’


