Iesu i rotopu i te feia faatere matapo

I te roaraa o to ' na’ Te ora nei, Ua haere atu o Iesu i rotopu i te feia faatere matapo. I roto i te Mataio 15:14, Ua pii Iesu i te feia faatere faaroo o te feia faatere matapo o te matapo. Eaha te auraa o Iesu na roto i te feia faatere matapo? Eaha ta te Bible e parau nei no nia i te feia faatere matapo e to ratou vahi?

Iesu i rotopu i te feia faatere matapo

Hi'o, E haere mai te Atua e te Atua ma te rima puai, e e faatere to'na rima no'na: fa'a'ōfa'i, Te faaho'i nei to'na utu'a ia'na, e te ohipa i mua ia'na. E faaamu oia i To'na tino mai te hoê Shepred: E ti'a ia'na ia haaputuputu i te mau arenio e to'na rima, e te amo ra ia ratou i roto i to'na opu, E arata'i mǎrû noa oia i te reira i te feia apî (Isaiah 40:10-11)

E ua here, E riro to'u tavini ei arii i ni'a ia ratou; e e farii ratou paatoa i te mau mea atoa: E haere atoa ratou i roto i to'u mau haavaraa, e a hi'o i to'u mau ti'araa, e ani ia ratou (Ezekiela 37:24)

Ua parahi Iesu i ni'a i te fenua no Gennesera, Ua haere mai te tahi mau papa'i parau e te mau Pharisea no Ierusalema ia Iesu, no te mea ho'i e, ua amu To'na mau pĭpĭ i te mau rima. Ua ui atu ratou ia Iesu, no te aha ta'na mau pĭpĭ i te faaiteraa i te peu tumu a te mau matahiapo.

Mai te mea e, ua ti'a ratou i roto i to'u a'oraa e a faaroo i ta'u mau parau Jeremiah 23:22

Eiaha râ ratou e pahono i ta ratou uiraa, Ua ui Iesu ia ratou ei uiraa, no te aha ratou i haamǎta'u ai i te faaueraa a te Atua na roto i ta ratou mau peu tumu?

Ua horoa Iesu i te hoê hi'oraa. Ua parau maua, i roto i to ratou iho peu, ua faatupu ratou i te faaueraa a te Atua o te Atua i te.

Ua pii Iesu i te mau ti'a faatere faaroo o te nunaa a te Atua i te mau taata faata'i hoho'a no te oraraa, Na vai o vai tei rave i te hoê ohipa, aita ratou i reira. E mea maitai roa te reira.

Ua tauahi te feia faatere faaroo i te Atua e to ratou vaha e ua faatura ratou ia ratou. Teie râ, e ere to ratou mafatu i te Atua, tera râ, e mea atea roa te Atua (Isaiah 29:13).

Ua haamori te feia faatere o te nunaa o te Atua i te Atua ma te maitai, na roto i te haapiiraa i te mau parau, te mau faaueraa a te taata eiaha râ no te Atua. E mea na reira ïa, ua rave ratou i te mau taata no te pee i te taata eiaha râ i te mau pĭpĭ no te Atua.

I to Iesu piiraa ia Iesu i te rahi, Ua parau maua, inaiaia; Aita hoê a'e o te mau mea e haere ê atu i roto i te vaha, tera râ, te vai ra te hoê taata i rapae i te vaha.

Ua faaroo te mau papa'i parau e te mau Pharisea i te mau parau a Iesu e aita ratou i ite i te mau parau aroraa a Iesu. Ua faaite te mau parau a Iesu i te mau ti'a faatere o te nunaa (Mataio 15:1-12).

Ua ino roa te mau Pharisea i muri a'e i to ratou faarooraa i te mau parau a Iesu

No reira, a parau atu te Atua i te mau tiai mamoe; A faaea noa i te mau tiai mamoe no Iseraela o te faaamu ia ratou iho! Eiaha te mau tiai mamoe e amu i te mau flocks? Ua amu matou i te ngako, e te ta'i nei oe ia outou i te ahu, e te haapohe ia ratou o tei pohe: aita râ oe e amu i te flock. Aita outou i tamǎrû i te ma'i, e aita atoa oe i ite e ua ma'ihia oe, aita atoa ta outou e tumu i parari ai, aita atoa oe i faaite faahou e o tei faahoro-ê-hia, aita roa ' tu oia i ani e ua moe te reira; tera râ, ma te puai, e ua faatere outou i te reira, E ua haruhia ratou, no te mea aita e hephe: e ua riro mai ratou i te i'a i te mau animala atoa o te faaapu, i te taime a haruhia ' i ratou. Ua haere ta ' u mamoe na roto i te mau mou'a atoa, e i nia i te mau mou'a teitei: Oia, Ua hi'opo'a-maite-hia ta'u flock i ni'a i te fenua atoa, e aita hoê a'e i imi aore râ i imi i muri ia ratou (Ezekiela 34:2-6)

i muri iho ua tae mai te mau pĭpĭ, ua parau mai ma te parau atu ia'na, A ite e ua ino oe i te mau Pharisea, I muri a'e i to ratou faarooraa i te reira, ua faaroo ratou i te reira? Tera râ, ua pahono mai Oia e ua parau mai, Te mau mea atoa, aita to ' u Metua i te ra'i i tanuhia, ōhipa. E vai ratou ana'e: e riro ratou ei mau ti'a faatere matapo no te matapo. E mai te peu e e aratai te matapo i te matapo, E topa raua toopiti i roto i te apoo (Mataio 15:12-14)

Ia parau ana'e te mau pǐpǐ ia Iesu, ua ino roa te mau Pharisea i ta'na mau parau, Aita Iesu i faaore ia'na iho no Ta'na mau parau. Aita Iesu i taui i Ta'na mau parau no te mau mana'o o te mau Pharisea.

Ua faaino roa ' tu â Iesu i te mau Pharisea ma te parau, Te mau mea atoa, aita to ' u Metua i te ra'i i tanuhia, ōhipa. E vai ratou ana'e: e riro ratou ei mau ti'a faatere matapo no te matapo. E mai te peu e e aratai te matapo i te matapo, E topa raua toopiti i roto i te apoo.

Ia vai ana'e te feia faatere matapo

E pae varua o Iesu e. No reira, ua ite Iesu i to ratou huru pae varua e to ratou mana'o. Tera râ,, Aita Iesu i tape'a i To'na vaha no ni'a i te huru pae varua o te fare o Iseraela e te (fa'aro'o) te feia faatere o te fare. Teie râ, ua faaite o Iesu i te parau mau e ua ite atura i te hara.

John 14:10 Tei roto vau i te metua tane e te metua tane i roto ia'u i te mau parau ta'u e paraparau ra ia outou eiaha no'u iho, o te metua tane râ o tei parahi i roto ia'u

Noa'tu e, ua haavare te feia faatere, ua ma'itihia ratou e te Atua e ua ite ratou i te Atua e to ratou mau parau aroha e te mau hoho'a (Te mau pure roa i mua i te mau taata, i te mau ohipa, Fa'a'itira'a, te tape'a nei i te mau peu tumu no te taata, e tē vai atura.) e ua maere oia i te nunaa e ua faatupu ratou ia ratou e te ti'aturi nei ratou e, ua ti'a ratou i roto i te taviniraa a te Atua, Aita Iesu i maere e ua haavarehia e to ratou mau huru i rapae. Te tumu o te reira, no te mea ïa aita te tino i arataihia e te tino, e.

No reira, ua ite Iesu i te parau mau. Ua'na, e aita ratou i farii i te Atua, e aita oia i ite i te Atua e aita roa ' tu oia i ti'a i roto i Ta'na taviniraa.

Ahiri ratou no te Atua, ua ite i te Atua, e ua tu noa ratou i roto i to'na taviniraa, ua rave ïa ratou i To'na hinaaro.

Ua haapa'o noa ratou i Ta'na mau faaueraa e aita roa'tu ratou i tuu i te mau parau e te mau peu tumu a te taata (to ratou mau tupuna) i ni'a a'e i te mau parau e te mau faaueraa a te Atua.

aita te feia faatere matapo i ite ia Iesu Mesia; te parau ora

Mai te mea e, no te Atua mau ratou, ua ite ratou i te Atua, e ua tavini ratou i To'na, ua faaroo paha ratou i te mau parau a Iesu. Ua ite paha ratou e no ǒ mai te mau parau a Iesu i te Atua ra. Ua ite e ua farii ratou ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua. E ua tatarahapa ratou ia au i ta ' na mau parau (e te ohipa). Aita râ ratou i na reira.

Maoti i te tatarahapa, ua inoino ratou i Ta'na mau parau, i reira ratou i riri ai i te Atua.

Teie râ, ua parau Iesu, E vai ratou ana'e. Ma te mana'o e ua inoino ratou i te mau parau a Iesu, Na vai i poro i te mau parau e te parau mau a te Atua, o tei haapapu, e mea tino ratou, a'au, e no reira, aita ratou i hinaaro e faahaehaa ia ratou iho, e tatarahapa, e e tavini i te Atua ora.

Te mau mea atoa, ta te Metua i te ra'i i tanu, ōhipa

No reira, e te mau tiai mamoe, faaroo i te parau a te Fatu; A ora ' i au, Te Atua, Oia mau, no te mea ho'i e, ua riro ta'u nǎnǎ ei animala, Ua riro ta'u nǎnǎ ei maa no te mau animala atoa o te fenua, no te mea aita e tiai mamoe, aita atoa ta'u mau tiai mamoe i imi i ta'u nǎnǎ, tera râ, ua arata'i te mau tiai mamoe ia ratou iho, e aita vau i faaamu i ta'u nǎnǎ; No reira, E te mau tiai mamoe, faaroo i te parau a te Fatu; No reira, ua parau te Atua; Hi'o, Te pato'i nei au i te mau tiai mamoe; e e ani au i ta'u nǎnǎ i to ratou rima, e ia faaea ratou i te faaamu i te nǎnǎ; eita atoa te mau tiai mamoe e faaamu faahou ia ratou iho; no te mea e faaora vau i ta ' u nǎnǎ i to ratou vaha, ia ore ratou ia riro ei maa no ratou (Ezekiela 34:7-10)

E faaruru te Metua iho i teie mau ti'a faatere matapo, o te mau ite haavare ïa no te Atua e te mau orometua haapii haavare, o tei parau haavare no nia i te Atua e o tei haapii i te nunaa na roto i te mau haapiiraa hape. E no te reira, ua faahoho'a ratou i te hoê atua haavare, e ere te Atua mau.

Noa'tu to ratou ti'araa e to ratou ti'araa faatere, ua matapo ratou i te pae varua e ua arata'i ratou i te mau matapo. Te haere ra raua amui no te topa i roto i te hoê apoo.

I muri a'e i to ' na faarooraa i te mau parau a Iesu, ua ti'a ia ratou ia tatarahapa. Aita râ ratou i na reira. Maoti râ, ua patoi ratou i te mau parau a Iesu e ua faaoti ratou e vai matapo noa.

E e rave rahi taata, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela, pee i te hi'oraa o to ratou mau ti'a faatere. Ua maiti atoa ratou ma te ite i te patoi i te mau parau a Iesu e ia vai matapo noa. Ua faaroo noa ratou e ua haapa'o noa i te mau parau e te mau faaueraa a te feia faatere matapo.

Te mau tiai mamoe haapa'o ore, o tei arata'i e o tei faaamu ia ratou iho eiaha râ i te mau mamoe

No reira, ua haere o Iesu i rotopu i te mau ti'a faatere matapo e te mau matapo. Ua ite oia i te huru pae varua o te (fa'aro'o) te feia faatere o te nunaa o te Atua, Te nunaa a te Atua, e te hiero.

Aita Iesu i ite i te mau ti'a faatere, o tei riro ei mau tiai mamoe haapa'o maitai a te Atua e tei haapa'o Ia'na. Aita oia i ite i te mau tiai mamoe, tei haapa'o i Ta'na nǎnǎ, tei aupuru, tei faaamu i Ta'na mau mamoe, e tei paruru ia ratou, ua haapuai ia ratou, Ua faaara oia ia ratou, ua tauturu oia ia ratou, ua horo'a ia ratou i te mea ta ratou i hinaaro, e ua faaora ia ratou, e ua afa'i mai i te mau mamoe tei faahoro-ê-hia, e ua imi i te te mau mamoe tei mo'e.

Teie râ, ua ite Iesu i te mau tiai mamoe haapao ore, o tei ore i auraro i te Atua e o tei miimii, a'au, Te mau mana'o tauturu no te, e ua faaamu ratou ia ratou iho, e ua faatere i te mau mamoe ma te puai e te ino. Te mau tiai mamoe, ua î roa ratou ia ratou iho, ua rave i te mau mea atoa no te roo e no to ratou iho moni, e ua faariro i te mau mamoe ei tao'a hoo. No reira, ua taui ratou i te hiero mai te hoê fare pure ei apoo eiâ (a.o.. Ezekiela 34, Mataio 21:13; 23, Mareko 11:17, Luka 11; 19:46).

Te mea ana'e ta Iesu i nehenehe e rave, o te pororaa ïa i te mau parau e te parau mau a te Atua, afa'i mai i te Basileia o te Ra'i i te fare o Iseraela, faaara i te taata, e a pii ia ratou ia tatarahapa. Teie râ, ua faaoti te taata i te tiaturi e te haapao i te mau parau a Iesu, e tatarahapa aore ra aita.

Te mau ti'a faatere matapo i roto i te ekalesia

Aita e mea rahi i taui. No te mea, a haere ai Iesu i rotopu i te mau ti'a faatere matapo, o tei faatoro'ahia i roto i te hiero i roto i te Faufaa Tahito, Te faaruru noa ra â Iesu i te feia faatere matapo, o tei ma'itihia i roto i te ekalesia i roto i te Faufaa Apî.

Te mau ti'a faatere matapo, aita i fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, aita i ite i te Basileia, aita i tomo i roto i te Basileia, e aita te Varua Mo'a e parahi ra i roto ia ratou, e aita to ratou e ite e te ite i te pae varua no ni'a i te maitai e te ino. Teie râ, te vai noa ra â ratou i te pae tino e ua patu ratou i to ratou faaroo i nia i te mau parau, te mau haapiiraa tumu e te mau peu tumu a te taata e te peeraa i te tahi mau ture, Te mau faaueraa e te mau faaueraa a te taata.

E nehenehe te matapo e aratai i te matapo ia topa i roto i te apoo luke 6-39

I te hoê pae, te ite nei tatou i te hoê ekalesia ture e te hoê feruriraa Faufaa Tahito, e mea etaeta te mau haapiiraa a te ekalesia e te pee ra i te mau ture e te mau faaueraa a te ekalesia, te mau peu e te mau rave'a a te ekalesia tei haamauhia e te taata e te rave nei i te mau ohipa a te taata.

E i te tahi a'e pae, te ite nei tatou i te hoê ekalesia ino e aita e ture, i reira te mau mea atoa e fariihia ai.

Te tahi atu, i reira te mau parau a te Atua i haere ai i muri, e te mau faaueraa a Iesu i maere roa ' i, e te taata e ora ra mai te ao nei i roto i te viivii e te viivii

Te hoho'a i rotopu i na mea e piti, o te, ua taui ratou i te mau parau a te Atua e te mau faaueraa a Iesu ia (te hinaaro e te mau hinaaro o te) te tino e ua haamau ratou iho i ta ratou iho mau ture e te mau faaueraa, ua tupu mai te reira i te taata tino eiaha râ i te Atua. 

E mono te feia faatere matapo i te mau parau a te Atua i ta ratou mau parau

Mai te mea e, ua parau mai te Atua e, eiaha outou e haapohe, tera râ, te farii nei te hoê tia faatere i te euthanasia e te rave ra i te ohipa ino, mea maitai ia rave, Te haapapu ra te reira e e ere te tia faatere i te melo o te mau ti'a faatere pae varua, no te Atua ïa e te parau nei i te mau parau e te parau mau a te Atua, i te feia faatere matapo râ, no te ao nei, e te parau nei ratou i ta ratou iho mau parau, no roto mai i to ratou mau mana'o (iri) e te hoê tino (te ao nei) mana'o.

Ua tuu ratou i ta ratou iho mau parau i ni'a a'e i te mau parau a te Atua, i reira ratou i nehenehe ai e ite. E te arata'i nei ratou i te mau matapo na roto i ta ratou iho mau parau, mau, i te pohe.

Teie te hoê noa o te mau hi'oraa e rave rahi, i reira te mau faaueraa a te Atua i horo'ahia e te Metua e o Iesu i te feia faaroo, ua patoihia e ua faaorehia.

Na roto i teie rave'a, e ere te mau parau a te Atua i te mea faufaa ore (aita). Mai ta te feia faatere matapo i roto i te Faufaa Tahito i faaino i te mau parau a te Atua.

E arata'i te matapo i te matapo i hea?

E nehenehe anei te matapo e aratai i te matapo? Eita anei raua toopiti e topa i roto i te apoo? (Luka 6:39)

Noa'tu e, te feruri nei ratou e te parau nei ratou e, te ite nei ratou, mai te mau ti'a faatere matapo i roto i te Faufaa Tahito, Te matapo nei ratou i te pae varua e te arata'i nei ratou i te mau matapo i ni'a i to ratou e'a ..., E arata'i te matapo i te matapo i hea?

ua opani outou i te basileia o te ra'i e te mau papa'i parau e te mau pharisea 23-13

Mai te mea e, ua pato'i ratou i te parau mau o te Atua e aita ratou e tomo i roto i te Basileia o te Atua, nahea ratou ia poro i te parau mau no ni'a i te Atua e te Basileia, e arata'i i te mau matapo i te parau mau e ia tomo atu i roto i te Basileia o te Atua?

Nahea ratou ia titau i te taata ia tatarahapa mai te mea e, te rave noa ra ratou i te mau ohipa a te tino e te haere nei ratou i roto i te hara? (A tai'o atoa: Nahea ia tuu i te taata paari?)

Nahea ratou ia poro i te faaauraa mai te mea e, aita ratou i fanau-faahou-hia?

Nafea ratou ia poro i te hamaniraa apî, mai te mea e, e ere ratou i te mea hamanihia apî e aita to ratou mafatu i faaapîhia? No te mea e no roto mai te mau mana'o ino i te mafatu, tā'u, tete mau faaturi, ha'api'ira'a, i roto i te mau, fa'a'ōfa'i, e te mau parau faaino, o te faaino i te hoê taata.

Nahea ratou ia mana'o e, e ora te taata i te hoê oraraa mo'a, aita râ ratou e ora ra i te hoê oraraa mo'a? Nahea ratou ia mana'o e, e rave te taata i te hinaaro o te Metua, a faaino ai ratou i te hinaaro o te Metua e a taui ai i To'na hinaaro i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te mau taata? (A tai'o atoa: E taui anei te Atua i To'na hinaaro ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te taata?).

Nahea ratou ia mana'o e, e riro te taata ei ite no Iesu Mesia, e parau i te parau mau, e e haere na ni'a i te parau mau, e mau ite haavare râ ratou, o te poro nei i te mau iteraa papû haavare e te Te mau peu e te haereraa i roto i te pouri?

Te ora noa ra â Iesu i ropu i te mau raatira matapo

Te ora noa ra â Iesu i ropu i te mau raatira matapo. Te mau ti'a faatere, o te ore e faaroo Ia'na e o te pato'i i te auraro ia'na e te rave i te hinaaro o te Metua. Te mau ti'a faatere matapo, e mana'o tino to ratou, e te etaeta, e pee nei i to ratou iho e'a, e e pee i to ratou iho mau mana'o. Eita ratou e faaora i te matapo o to ratou matapo, no te mea e matapo ratou iho. Aita ratou i ite i te hinaaro o te Atua e To'na Basileia.

E arata'i te matapo i te matapo, e e topa raua toopiti i roto i te apoo. Te mea ino roa ' ' e, aita ratou i ite i to ratou matapo, no te mea e (i te) tarara'a. Te mana'o nei ratou e, te ite nei ratou, e no reira, aita ratou e tatarahapa e aita ratou e hi'o.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.