Ia au i te parau a te Bible, e riro te tiaraa o te feia papai., O Iesu te Upoo o te Ekalesia. Ua riro te Ekalesia ei Tino To'na e e ti'a ia'na ia riro ei ti'a no Iesu Mesia e ia haamau i To'na Basileia i ni'a i te fenua nei. E mea ti'a i te Ekalesia ia farii ia Iesu Mesia; te Parau e a faaroo ia Iesu e a haapa'o ia Iesu. Teie râ, te Upoo noâ anei o Iesu o te Ekalesia? Te auraro ra anei te mau Kerisetiano ia Iesu, te faaroo ra anei ratou e te haapao ra anei ratou i Ta ' na mau parau, aore ra te faaino ra anei te mau parau a Iesu ia ratou e te faatupu ra anei Iesu i rapae i te ekalesia?? Mai roto mai i te Faufaa Tahito, Ua pei te taata ia Iesu i rapae i te fare haapiiraa, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela, no te mea ua faaino te mau parau a Iesu ia ratou e aita ratou i nehenehe e faaoromai ia Iesu’ Re'o?
Ua poro Iesu i roto i te fare haapiiraa
E ratou atoa i roto i te fare haapiiraa, i to ratou faarooraa i teie mau mea, ua î ratou i te riri, E ua ti'a mai, e ua pei atu ia Iesu i rapae i te oire, e ua arata'i atura ia'na i ni'a i te hiti o te mou'a i reira to ratou oire i patuhia'i, ia nehenehe ratou e tuu ia'na i raro. Tera râ, ua haere Oia na roto ia ratou e ua haere atura (Luka 4:28-30)
Ua paari mai o Iesu i Nazareta. Ua matau te taata ia Iesu ei tamaiti na Iosepha, te taata hamani raau. I to Iesu haereraa i te fare haapiiraa i Nazareta i te mahana sabati, Ua ti'a mai o Iesu i ni'a no te tai'o. Ua horoa te faatere ia Iesu i te buka (te buka) o te peropheta Isaia, e ua tai'o Iesu:
Tei ni'a nei te Varua o te Fatu ia'u, no te mea ua riri oia ia ' na ia poro i te evanelia i te feia veve; Ua tono atu oia ia'u ia'u no te faaora i te feia pohe, te ti'aturiraa i te mau tao'a tahi, e te oraraa i te matapo, No te faaafaro i te mau fifi i te pae no te ture, e mea rahi râ te mau mea e ino roa ' tu â no te mea e nehenehe te mau mea e tupu mai., No te poro i te matahiti e fariihia e te Fatu (Luka 4:18-19)
I muri a'e i to Iesu parauraa i teie mau parau, Ua tapuni Iesu i te buka e ua faaho'i atu i te reira i te faatere. Ua faatumu noa te mata atoa i nia ia Iesu, Ua parau Iesu ia ratou, “Ua tupu teie papa'iraa mo'a i roto i to outou mau tari'a i teie mahana.”
Ua faatura te nunaa ia Iesu mai te peu e ua faahiti Iesu i te mau parau aroha
Te mau taata atoa, ua faaite papû ratou ia Iesu e ua uiui ratou i Ta'na mau parau aroha i roto i te fare haapiiraa. Ua pauroa maere e maere ia Iesu, mai te peu e ua faahiti Iesu i te mau parau aroha.
No te mea, i to Iesu haamataraa i te paraparau no ni'a i To'na satauroraa e te Basileia o te Atua o te tae mai i ni'a i te mau Etene, no te mea aita te nunaa o Iseraela i faaroo i te Atua, e i te taime a faaruru ai Iesu ia ratou i to ratou haerea, Ua taui roa to ratou maere e to ratou maere. I te pohe, Aita faahou ratou i maere roa e aita ratou i farii i te mana'o o Iesu.
E parau mau outou i teie parau papa'i ia'u, Taote, faaora ia oe iho: te mau mea atoa ta tatou i faaroo i te ohipa i ravehia i Kapernauma, A rave atoa i ô nei i To oe fenua. E oia, Te parau faahou nei au e, Aita e peropheta e fariihia i roto i To'na iho fenua” (Luka 4:23-24)
Ua faahiti Iesu i te mau parau fifi
Ua tamau noa o Iesu i te parau e, “Teie râ, te parau atu nei au ia outou i te hoê parau mau, e rave rahi vahine ivi i Iseraela i te tau o Elia, i te taime a opanihia ' i te ra'i e toru matahiti e ono ava'e, i te taime a tupu ai te o'e rahi i ni'a i te fenua taatoa; Aita râ o Elia i tonohia ' tu i te hoê a'e o ratou, e tae atu i Zarepata, te hoê oire no Sidona, i te hoê vahine ivi. E e rave rahi feia lepera i Iseraela i te tau o te peropheta Eliseu; e aita hoê a'e o ratou i tamâhia, te faaoraraa ia Naama no Siria (Luka 4:25:28)
Ua parau Iesu ia ratou, Mea nafea te Atua i tono ai ia Elia i te vahine ivi i Sarepta, te hoê oire no Sidona (i Lebanona), e ia Siria Naama (Syria).
Ua aupuru te Atua i teie na taata e piti, e To'na iho nunaa; te nunaa Iseraela, e tiamâraa to ' na ia fana'o i te maa e te faaoraraa. Aita râ te Atua i tono ia Elia i te hoê a'e o ratou.
Nō te aha? No te mea ua faaatea ê te nunaa o te Atua ia ' na e ua fariu ê atu ia ' na.
Ua rave te arii Ahaba i te ino i mua i te Fatu e ua haere oia i roto i te mau hara a Jeroboama. Ua haru o Ahaba ia Iezebela, te tamahine a Etabaala, te arii o te mau Zidonia, ei ta'na vahine. Ua tavini oia ia Baala e ua haamori oia ia Baala (A tai'o atoa: Eaha te haapiiraa tumu e te varua o Jezebel).
Ua rave te arii Ahaba i te tahi atu mau mea no te faatupu i te riri i te Fatu, te Atua no Iseraela, hau atu i te mau arii atoa o Iseraela i mua ia ' na.
Ua rave te nunaa o te Atua i te mea ino i To'na aro. Eita ratou e faaroo i te Atua e i Ta'na mau peropheta. Aita ratou i hinaaro no te tatarahapa o ta ratou mau hara, ua tamau noa râ ratou i te haere i roto i te orureraa hau i te Atua.
Ua tiavaruhia Iesu i rapae i te fare haapiiraa
I to Iesu farereiraa i te nunaa o te Atua i roto i te fare haapiiraa, ua î ratou paatoa i te riri. Aita ta ratou e nehenehe e faaoromai ia Iesu; te Parau ora faahou.
Ua maere e ua here ratou i Ta'na mau parau aroha e te mau fafauraa faahiahia no te manuïaraa. Teie râ, i to Iesu faaiteraa ' tu ia ratou e teie mau parau fifi, aita ratou i nehenehe faahou e faaoromai i te mau parau a Iesu.
Ua mimiti te tari'a o te taata e aita ratou i nehenehe e faaroo i te haapiiraa tumu a Iesu. Aita ta ratou e nehenehe e faaruru i te parau mau o te Atua. No reira, Aita ratou i maere i to Iesu faaiteraa ia ratou no nia i to ratou haerea ino e ta ratou mau hara.
No to ratou riri rahi e to ratou riri rahi, ua ti'a mai ratou i ni'a e ua tiavaru ia Iesu i rapae i te fare haapiiraa e i rapae i to ratou oire. Ua riri roa ratou, ua î i te inoino, e ua arata'i atura ia Iesu i ni'a i te hiti o te mou'a, i reira to ratou oire i patuhia ' i, e ua hinaaro oia e tuu ia Iesu i raro.
Ua hinaaro ratou e faaru'e i teie Taata, o tei faaô atu i roto i to ratou oraraa e o tei faaite i ta ratou mau hara.
Ua î to ratou mafatu i teie huru riri, ua riro teie mau mana'o ino ei mau mana'o taparahiraa taata.
Ua nehenehe teie mau taata i parauhia e, e mea mo'a ratou, e taparahi ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua.
Te Atua, Ua mana'ohia e, o vai ta ratou paatoa i ite. Teie râ, ahiri e ua ite mau ratou i to ratou Atua e ua tavini ratou i te Atua ma te mafatu taatoa, Aita roa'tu ratou i hinaaro e taparahi pohe i Ta'na Tamaiti, O vai te hoho'a o te Atua (a.o.. Heberia 1:3).
Te parau mau râ, o te, aita ratou i ite i te Atua, ua tavini râ ratou i te hoê Atua feruriraa, mai te mau Kerisetiano e rave rahi i teie mahana o tei hamani i te hoê Atua feruriraa e te tavini ra i te hoê Iesu feruriraa (A tai'o atoa: Te hamani nei o Iesu i te mau Kerisetiano).
Ua haapa'o noa ratou i te ture a Mosesa (ture, Fa'a'itira'a, fa'a'ōhipa, Tu'u, e tē vai atura.) i mua i te mata o te taata. Ua faahiti ratou i te mau parau haamori i mua i te tahi atu mau taata, tera râ, ua atea roa to ratou mafatu i te Atua (A tai'o atoa: Te mau taa-ê-raa i rotopu i te feia faatere o te nunaa o te Atua i taua taime ra e i teie nei).
Mea faufaa a'e to ratou huru i rapae i to ratou huru i roto. Aita to ratou e taairaa e te Atua, e no reira, aita ratou i ite ia'na. No reira, te parau mau hinaaro o te Atua ua hunahia mai ia ratou.
Ua tiavaruhia anei Iesu i rapae i te ekalesia?
Teie râ, eaha no nia i teie tau? E ere anei te reira i te huru tupuraa e aita anei Iesu i tiavaruhia i rapae i te ekalesia? Aita anei Iesu, te parau, ua tiavaruhia i rapae i te mau ekalesia e rave rahi, mai ta Iesu i tiavaruhia i rapae i te fare haapiiraa? E ua ite outou eaha te mea ino roa ' ' e? Aita te nunaa i ite i te reira, ua tiavaru ratou ia Iesu i rapae i te ekalesia. Mai ta te mau taata i roto i te fare haapiiraa i ore i ite.
Ia faahiti ana'e te hoê taata poro i te mau parau faaitoito maitai, Te mau parau no te manuïaraa, te mau tao'a rahi, e te aroha, E haamorihia e e faaturahia te taata poro e te nunaa.
E tano atoa te reira no te mau peropheta. No te mea, mai te peu e e faahiti te hoê peropheta i te mau parau turu e te maitai i te taata e e horoa i te mau parau tohu faahiahia no nia i to ratou oraraa, Ahitia, ta'u, tū'era'a, mau vahi, Tauturu i te fenua, e te tahi atu â. E haamorihia e e haamorihia te peropheta e e fariihia oia i roto i te mau ekalesia.
Teie râ, i to ' na riroraa ei taata poro, E haere mai te tia faatere aore ra te peropheta e te parau mau, o te amui pinepine nei i te faatitiaifaroraa e te a'oraa, ua inoino te taata.
Maoti i te auraro i te mau parau a te Atua, i faahitihia e te vea a te Atua, ua inoino te taata, Mataku, Te mau mana'o tauturu no te, e a pato'i i teie mau parau a'o e a pato'i i te reira.
Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi Kerisetiano o te ore e nehenehe faahou e faaoromai i te haapiiraa tumu o te Parau a te Atua. Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa ua faaamuhia to ratou tino i teie mau matahiti atoa. No reira, te faatere nei to ratou tino i roto i to ratou oraraa, e te faaterehia ra ratou e te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to ratou tino
E faaroo a'e ratou i te mau parau a te taata eiaha râ i te mau parau a te Atua. No reira, te patoi nei ratou i te mau parau mau a te Atua. Teie râ, na roto i te patoiraa i te mau parau a te Atua, te pato'i nei ratou ia Iesu te Parau Ora.
E rave rahi ekalesia tei ma'iti i te mau orometua haapii, tānau, a'au, e mau huru, o te feia i te pae tino e o te poro nei i te mau a'oraa faaitoito o te faaamu i te tino o te nunaa. E poro ratou i te mau parau haavare e te faaheporaa ia au i te mau hinaaro o te taata iho (Te mau nota), o te farii i ta ratou mau hinaaro e te mau hinaaro pae tino e te farii e faaitoito erā i roto.
E tae mai te taime e ore ai ratou e faaoromai i te haapiiraa tumu; tera râ, i muri a'e i to ratou iho mau hinaaro, e haapao ratou i te mau orometua haapii, mā'u; E e fariu ê ratou i to ratou tari'a i te parau mau, e e fariuhia ïa i ni'a i te mau rave'a (2 E hō'ē 4:3-4)
A tatarahapa e a ho'i atu i te Parau
Tera râ, mai te mea e, aita Iesu i ho'i mai no Ta'na Ekalesia, te vai ra te taime no te tatarahapa. Ia tatou, āre'a, A faahaehaa ia tatou iho e a ani i te faaoreraa hara, no te mea ua haapohe tatou i te Parau; Ua faaru'e o Iesu i te ekalesia e ua mono i te Parau na roto i ta tatou iho mau parau taata.
Ia tatou ōhipa e a fariu atu i ni'a i te Parau mau; te Parau e ia taui i to tatou oraraa a te parau, eiaha râ e taui i te Parau ia au i to tatou iho mau hinaaro i te pae tino, hina'aro, Te mau nota, e te mau hinaaro. Ia vai noa te tatarahapa mau i roto i te mafatu o te feia faaroo. Eiaha râ tatou e faatumu i ni'a ia tatou iho, a faatumu tatou i ni'a ia Iesu Mesia.
Mai te mea e, te hinaaro mau nei outou e pee e e tavini ia Iesu, i muri iho, te auraa ra ïa te hoê te poheraa i roto i te tino (i to outou mau hinaaro atoa, Te mau nota, hina'aro, Te mau nota, Te mau nota, Te mau mana'o, e te tahi atu â). Te auraa ra, ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e oomo i te ahu o te taata apî, tei fanauhia i roto i te pape e te Varua e tei hamanihia mai te au i te hoho'a o te Atua.
“Ia riro ei miti no te fenua”





