Tau 10:17 – Te ora nei oia i te oraraa o te tape'a i te haapiiraa

Eaha te auraa o te mau Proverbs 10:17, Te ora nei oia i te oraraa o te tape'a i te haapiiraa: tera râ, o te ore e patoi i te erreth? Eaha te tupu i ni'a i te hoê taata, o te tapea i te haapiiraa e te mea e tupu i nia i te hoê taata, Te tahi atu o te patoi nei i te mau mea?

Aita e ture i roto i te Basileia o te Atua?

Te ora nei oia i te oraraa o te tape'a i te haapiiraa: tera râ, o te ore e patoi i te erreth (Tau 10:17)

Ia hinaaro ana'e te hoê taata faaroo e te pee ia Iesu Mesia, e hinaaro ïa oia e paari mai i roto i To'na hoho'a, Te mau faaueraa e te mau faatitiaifaroraa (fa'a'ōfa'i) fa'aea.

Ia au i te rahiraa o te mau kerisetiano, Ua rave outou i te ohipa ma te tamoni ore i roto i te Mesia. No reira, e ere te tapearaa i te mau faaueraa e te faati'araa i te hoê tuhaa o te Faufaa Apî. Ia faaroo ana'e ratou i te haapiiraa, ōhipa, fa'a'ōfa'i, e 'ā, ua mana'o oioi ratou e ua taa ê aore ra ua taa ê, e te patoi nei ratou i te reira. E rave rahi mau parau tumu e faahitihia, here:

E faaroo mau, ua faaorahia mai te haapaoraa!” ”, “Eiaha e riro ei mea ture, E mea maitai roa” ”, “Te ora nei matou i roto i te Faufaa Apî, Mātou ‘ātoro aita i raro a'e i te ture Ē”, “Eita outou e nehenehe e haava i te tahi atu taata”, “A hi'o na mua ' ' e i to outou iho mata, hou outou e faaea ai i te anaana i roto i te mata o to outou taea'e” ”, “O Oia te hara, ua tuu oia i te ofai matamua” ”, E mau taata hara tatou paatoa” ” E e nehenehe au e haere i te, e teie mau parau atoa (A tai'o atoa: Eaha te auraa o te reira, e aita e hara ta te hara i nia i te ofai matamua?).

E mea titauhia te mau ture no te arai i te arepurepuraa

ture, Ture, e e mea tano roa te mau ture i roto i teie ao. fa'aea, ōhipa, ōrama'ohu, farehau, Faʻahana, ōhipa, Tamari'i, e te tahi atu â. E mau ture e te mau faaueraa atoa ta te mau mea atoa. Mai te mea e, aita teie mau ture e te mau faaueraa (To'aro'o), e riro te reira ei hoê tao'a faufaa roa. E mea titauhia te mau ture e te mau faaueraa no te tapea i te faaueraa, ta'ere, pārahurahu, e te tahoêraa, te tahoêraa, e te arai i te arepurepuraa.

Mai te mea e, e tape'a te hoê taata i te mau faaueraa e te mau titauraa a te hoê taata, E riro te mau mea atoa ei mea mau. Teie râ, ia taui ana'e te hoê taata i teie mau ture e te mau ture, E vai noa te mau faahopearaa. E faautuahia te taata, no te hape(s) (s)ua parau oia e.

Te ture o te Varua

E tano atoa te hoê â mea no nia i te fenua e te Basileia o te Atua. I roto i te Basileia o te Atua, te vai ra te hoê faatereraa e te hoê ture: te ture o te Varua.  Te vai ra te ture o te Varua na mua ' ' e i te hamaniraahia teie ao nei e na mua ' ' e o Adamu. Te vai noa ra â teie ture.

Aita te ture o te Varua o te oraraa i taui e eita roa'tu e taui.

Ua riro te Ekalesia ei mana ti'a no te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei. No reira, e ora te Ekalesia i muri a'e i te ture o te Varua e e tape'a i te mau faaueraa a te Atua.

Te ture o te tino i ni'a i te ture o te Varua

Ia hamani ana'e outou ia Iesu Mesia i to outou Faaora e to outou Fatu, e ia fanauhia ratou i roto i te Mesia, E afaihia outou i te tahi atu Basileia; te Basileia o te Atua, i hea Iesu Mesia. Te auraa atoa o te tauiraa o te basileia, o te tauiraa ïa i te ture.

Ua taui outou i te ture o te tino (te ture o te hara e te pohe), no te ture o te Varua (te ture o te Varua o te ora i roto ia Iesu Mesia). To'na auraa ra, e taui to outou oraraa (A tai'o atoa: Eaha te mea huna o te ture?).

Eita faahou outou e ora ia au i te mau parau a te ao nei e a haere i muri a'e i te tino, e ora râ outou ia au i te te parau parau e a haere i muri a'e i te Varua.

E faaroo outou Ia'na e e ora i muri a'e i Ta'na mau faaueraa, Ta'na mau haapiiraa, o te faaohipahia i roto i te Basileia o te Atua, i reira outou e haere ai ia au i te hinaaro o te Atua e ia ora i roto i te hinaaro o te Atua.

Paha, Te vai ra te hoê oraraa i roto i te ora

Ia fanauhia ana'e te hoê taata i roto i te varua, ua riro mai te taata ei melo o te Fatu o te Mesia. Ia riro ana'e te taata ei melo o te Fatu o te Mesia, (s)E ti'a ia'na ia mana'o.

Ia tape'a noa i ta'u mau parau, e tape'a noa ïa i ta'u mau parau, te mau 4:4, Tauturu

E mea ti'a ia haapiihia te taata i roto i te mau faaueraa a te Basileia o te Atua, o vai oia (s)E nehenehe ta ' na e haere ia au i te mau faaueraa a te Parau.

Na roto i te amuiraa, E paari te pĭpĭ e e paari mai i roto i te hoho'a o te Mesia.

I roto i teie ohipa i roto i teie ohipa, (s)Eita oia e farii noa i te haapiiraa, e tae noa ' tu te faatitiaifaroraa. Teie râ, e ere te faatitiaifaroraa i te mea ino! Mai te mea e, aita e arata'iraa e mau faatitiaifaroraa, eita roa ' tu te hoê kerisetiano e paari e e paari mai i roto i te hoho'a o te Mesia.

E mea ti'a atoa ia haapiihia te hoê tamarii e ia faati'ahia e te mau metua. Te hoê ïa tuhaa o te aupururaa i te hoê tamarii. tē, Aita te tamarii e hinaaro i te tamarii e hinaaro i te hoê mea ino ia tupu i ni'a i te tamarii.

Ia tapea ana'e te hoê tamarii i te hoê haapiiraa, te faaite ra te reira e, te hoê tamarii e here i te tamarii, Mataku, Atiʻi, e te ti'aturi nei i te mau parau e te mau a'oraa a te mau metua (A tai'o atoa: Te tamarii tei pohe).

Te hinaaro nei te Atua e paruru i ta ' na mau tamarii i te ino

E tano atoa te reira no te mau Kerisetiano. Te here nei te Atua i Ta'na mau tamarii e te hinaaro nei ratou e paruru i Ta'na mau tamarii i te ino. Aita oia e hinaaro i te hoê mea ino ia tupu i ni'a ia ratou. Ua horoa mai te Atua ia tatou i Ta ' na mau faaueraa (ōra'a), no te arai i te hamani - ino - raa.

Ia farii ana'e te hoê taata faaroo i te mau haapiiraa e te faatitiaifaroraa, (s)E piti ta ' na mau maitiraa:

  • Te feia faaroo e faaroo nei, tai'o, e tapea i te faatitiaifaroraa, e te vai ra i roto i to ' na ora
  • E faaore te feia orure i te mau fifi e e patoi i te faatitiaifaroraa, e e tamau noa ïa i te hape

Te parau, te hoê taata, Te tapea nei te feia e tapea ra i te mau haapiiraa e te farii nei i te faatitiaifaroraa, te vai ra te ora. Te vahi hopea o teie huru oraraa, o te oraraa mure ore ïa.

E rave rahi mau mea i ni'a i te e'a o te oraraa

I ni'a râ i te e'a o te ora, E rave rahi mau hoho'a. Ia ino ana'e te hoê taata e a patoi i te haapiiraa, ōhipa, e te tama'i, (s)e ' na. (Ā'ati'a)E arata'ihia oia i te omuaraa e e tomo i roto i te e'a o te parau-ti'a ore, Eita te reira e faatupu i te ora mure ore, tera râ.

No reira, no reira te hoê taata, o te faaore i te mau faaueraa e te mau faatitiaifaroraa, e haere na roto i te te'ote'o e err i roto i te oraraa.

Te hamaniraa e te faatitiaifaroraa (fa'a'ōhipa) e titauhia no te tape'a i te Ekalesia e no te ara.

E rave rahi mau mana'o i piha'i iho ia tatou, E nehenehe te reira e aratai ia tatou i te omuaraa mai te e'a o te oraraa. Aita te feia faaroo e ite nei, e te arataihia ' tura ratou i te ara. No reira, te vai ra te mau melo o te Fatu o te Mesia no te tahi e te tahi. No te tape'a i te mau mea atoa, a'ora'i, ora.

Ia horoa ' tu outou i te haapiiraa, ōhipa, e te hoê taata, E ere te reira i te mea, e, aita outou e haere ra ma te here. Aita roa'tu, ia haapii ana'e outou e ia faati'a e ia faaara i to outou taea'e e aore râ, to outou tuahine, ua faaite anei oe ia'na e, te here nei oe ia'na. No te mea aita outou e hinaaro i te hoê mea ino, e ti'a ia'na ia tupu i ni'a ia'na aore ra ia'na (A tai'o atoa: Eaha te auraa no te parau ra, e aroha'tu oe i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na?).

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.