E mea mau te vahi pae varua. Ua haamata te mau mea atoa i te Atua e no roto mai i te vahi varua. Mai te mea e, te ti'aturi nei outou i te Atua te Metua, te Tamaiti o Iesu Mesia, e te Varua Mo'a, aita râ outou e ti'aturi nei i te vahi pae varua, eita ïa e nehenehe e tiaturi. Mai te peu e e ere te vahi pae varua i te mea haavare e e ere i te mea mau no outou, eita ta outou e nehenehe e tiaturi i te Atua e te mau mea hamanihia. No te mea, mai te peu e e tiaturi outou i te hamaniraa, te ti'aturi nei outou e, ua hamani te Atua i te fenua e te mau mea atoa i roto na roto i ta'na Parau na roto i te mana o te Varua. Te mau mea atoa ta outou e ite ra i roto i te ao natura e aore râ, i te ao tino, no roto mai ïa i te ao pae varua. E hi'opoa tatou i te mau mea mau e te mau haapapûraa o te fenua pae varua.
E Kerisetiano anei outou na roto i te peu tumu?
E rave rahi mau kerisetiano, o tei paari mai i roto i te hoê utuafare kerisetiano, o tei farii i ta ratou haapaoraa e to ratou faaroo na roto mai i to ratou mau metua, e o tei ora ia au i to ratou peu tumu. Ia ui ana'e outou i teie mau Kerisetiano no ni'a i to ratou faaroo, e ite oioi mai outou, e ua riro to ratou faaroo e to ratou haereraa i te fare pureraa ei tuhaa no to ratou (ōrama'ohu) te ahurea e ua riro te reira ei peu tumu eiaha râ ei huru oraraa, e noaa mai te reira na roto i te hoê farereiraa e te hoê taairaa e o Iesu Mesia.
E rave rahi kerisetiano e parau ra e, te ti'aturi nei ratou ia Iesu Mesia e ua ite ratou ia Iesu, tera râ, te faaite ra to ratou oraraa e to ratou mau ohipa i te tahi atu mea.
Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e rave rahi mea ta ratou i ite no nia ia Iesu. Ua ite ratou ia Iesu i muri a'e i te rata e te mau mea i papa'ihia no ni'a ia Iesu eiaha râ ia ite ia Iesu (te parau) i te pae no te ite e te faatupuraa i te hoê taairaa e o'na iho.
E rave rahi kerisetiano o te parau ra e Ta'na atu, a ora ai ratou ia au i te tino e a rave ai ratou i te mau ohipa tino.
E haere ratou i roto i te ao materia e e ohipa ratou mai roto mai i te ao materia. Ua haamau te ao nei i to ratou tino mana'o. No reira, te paraparau nei ratou e te ora nei ratou mai te ao nei.
Te ti'aturi nei ratou i te hoê â mau parau, te faaohipa nei ratou i te hoê â ite e te mau rave'a, e te rave nei ratou i te hoê â mau ohipa mai te feia ti'aturi ore.
Te arata'ihia ra ratou e to ratou mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o, Ō'opa, Te mau nota, e te tahi atu â. Te ti'aturi nei ratou i ni'a – e te ti'aturi i to ratou iho paari e to ratou iho ite, eiaha râ e tiaturi- e te ti'aturiraa i te Atua e Ta'na Parau e te aratairaa e te Varua.
E fifi to ratou, te iteraa e te ti'aturiraa i te tahi mau mea i roto i te Bible. Te tumu, no te mea ïa e mea pae tino ratou, e ua hunahia te vahi pae varua ia ratou. Ei faahopearaa, e rave rahi Kerisetiano o te ore e tiaturi i te ao pae varua, o te riaria ra i te reira, e o te ore e hinaaro e paraparau no nia i te reira aore ra e amui atu.
Teie râ, te tiaturi ra anei outou i te pae varua aore ra aita, te parau mau e, e mea mau te vahi pae varua.
Eaha te vahi pae varua?
Te vahi pae varua, o te vahi ïa e ore e itehia i muri mai i te vahi tino.
Eaha ta Iesu i parau no nia i te vahi pae varua?
Mai te mea e hoê Taata i roto i te Bible, o tei paraparau tamau no nia i te pae varua, o Iesu ïa. Ua paraparau tamau Iesu no nia i te vahi pae varua e ua faaite oia i te taata i te vai - mau - raa o te Basileia pae varua o te Atua, i reira To'na haereraa mai, e te basileia o te pouri. . Ua faaite oia i te (ōtahi) ua faaite mai te reira i te mana e te mana o te Basileia o te Atua.
Ua faaite Iesu i te fenua i te pae varua e te Basileia o te Atua, na roto i Ta'na mau parau e Ta'na mau ohipa.
No te mea ho'i e, e mea tino te nunaa, Ua faaohipa Iesu i te mau hoho'a natura no roto mai i te oraraa i te mau mahana atoa; fa'a'ōri'i.
Ua faaite atoa Iesu i te Basileia o te Atua e to ' na huru mau, tā'atira'a, e te mana e itehia i te taata na roto i te mau tapa'o e te mau ohipa maere (Te haereraa na ni'a i te pape, te faarahiraa o te maa, Te mau demoni i roto, Te faaoraraa i te feia ma'i, te faaho'i-faahou-raa mai i te pohe etc.).
Te mau mea atoa ta Iesu i rave, Ua rave oia i te reira mai roto mai i te vahi pae varua i roto i te mana e te mana o To'na Metua.
Ua horo'a Iesu i teie mana e te mana pae varua i To'na tino; tū'era'a.
Ua horo'a o Iesu i To'na I'oa i Ta'na ekalesia. O To'na I'oa te I'oa teitei roa'e e te mana teitei roa'e to'na i ni'a i te ra'i e i ni'a i te fenua nei. Te mau mea, e i'oa to'na, e ti'a ia ratou ia piko i mua i te i'oa o Iesu.
No reira, ua faateitei rahi atoa te Atua Ia'na, e ua horo'a Ia'na i te hoê i'oa tei hau a'e i te mau i'oa atoa: Ia pi'o te mau turi atoa i mua i te i'oa o Iesu, o te mau mea i te ra'i, e te mau mea i ni'a i te fenua nei, e te mau mea i raro a'e i te fenua; E ia faaite te arero atoa e, o Iesu Mesia te Fatu, no te hanahana o te Atua te Metua
Philemona 2:9-11
Te faahoho'a ra te ekalesia i te Basileia pae varua o te Atua i ni'a i te fenua nei
O Iesu te Upoo o te ekalesia. Ua ma'itihia te ekalesia ei faatereraa pae varua no te Basileia pae varua o te Atua i ni'a i te fenua nei e te faahoho'a ra te reira i te Basileia o te Atua. Te ohipa nei te ekalesia na roto i te i'oa o Iesu (te tā'atira'a no roto mai ia Iesu Mesia (te Upoo)), I nia i te fenuaohia.
Te putuputuraa o te feia faaroo, tei fanau-faahou-hia i roto i te varua e I roto ïa i te Mesia, te ekalesia.
Ua faaatea - ê - hia teie mau taata ti'aturi i fanau-faahou-hia i te ao nei (te basileia o te pouri). No reira, e ere ratou i te mea no te ao nei, i te Atua râ. E nunaa ratou a te Atua, te ora nei i roto i te ao nei, e ere râ ratou no te ao nei (a.o.. John 17:16; Roma 12:2; 1 Korinetia 2:12; Ephesia 2:19; Kolosa 1:13-14; 3:2).
Te fanauraa o te taata apî na roto i te Parau e te Varua
E ere te taata apî i te mea no roto mai i te mau ohipa a te taata tahito e ua hamanihia i roto i te ao tino. Teie râ, ua fanau te Parau e te Varua i te taata apî i roto i te ao pae varua. Noa ' tu e hoê â te hoho'a o te taata i te pae tino, i roto i te ao pae varua, ua riro mai te taata i roto i te Mesia ei poieteraa apî. Ua hamanihia te hamaniraa apî ma te ti'amâ i roto Ia'na e ua ti'amâ i roto Ia'na (a.o.. Kolosa 2:6-10; 1 John 4:17).
E taata hara teie taata, tera râ aita hoê a'e e hara.
na roto i te bapetizoraa i roto i te pape, ua faaite mai te taata ia'na iho na roto i te satauroraa, pohe, e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia.
ta'na i te auraa, ua pohe te taata ruhiruhia e to ' na natura hara, e te taure'a ua faaamuhia te pohe.
Ua pohe te taata i ni'a i te tino, e ua faati'ahia mai to'na varua i roto i te Mesia na roto i te mana o te Varua Mo'a e ua riro mai oia ei mea hamanihia apî. (Kolosa 2:11-12).
Te natura hara o te tino o tei tapea i te taata i roto i te te faatîtîraa ua pohe te basileia o te pouri. No reira, aita te taata e tapeahia faahou ra i roto i te basileia o te pouri.
Ua horoihia râ outou, ua mo'a râ outou, ua faati'a-maitai-hia râ outou na roto i te i'oa o te Fatu o Iesu, e te Varua o to tatou Atua
1 Korinetia 6:11
Ua faati'ahia mai te hamaniraa apî i roto i te Mesia e ua parahi i roto Ia'na
Ua faati'ahia mai te hamaniraa apî i roto i te Mesia e ua parahi i roto Ia'na i te toru o te ra'i. (Ā'ati'a)Te faatere nei oia e te Mesia i te basileia o te pouri. Te ora nei e te faatere nei te taata apî na roto ia Iesu Mesia; te parau.
Metua tāne, E parau atu vau, ta Oe i horo'a mai ia'u, A parahi i piha'i iho ia'u i te vahi ta'u e parahi ra; ia ite ratou i to'u hanahana, ta Oe i horo'a mai ia'u: no te mea ua here mai oe ia'u hou te haamauraa o te ao nei (John 17:24)
E te taata faaapu ia matou amui, e ua tura'i ia matou ia parahi i piha'i iho i te ra'i i ni'a i te ra'i i roto ia Iesu Mesia: I te mau matahiti no te haere mai, e nehenehe Oia e faaino i te mau tao'a rahi a'e o To'na maitai i roto i To'na hamani maitai ia tatou na roto ia Iesu Mesia (Ephesia 2:6-7)
Ua ara mai te hamaniraa apî i te pae varua e ua tomo atu i roto i te Basileia o te Atua
Na roto i te faaauraa, ua ara mai te taata i te pae varua e ua tomo atu i roto i te Basileia o te Atua. Ua riro te Basileia o te Atua i te pae varua ei mea itehia e te mau. Te tumu o te reira, no te mea ïa e te varua o te taata, o te pohe ïa, e i raro a'e i te mana o te pouri, ua faatiahia mai oia i te pohe e ua ora mai oia.
Eiaha te tatarahapa, eita outou e nehenehe e ite e aore râ, ua tomo i roto i te Basileia o te Atua. Mai te mea e, aita e ti'a ia outou ia hi'o e aore râ, ia tomo i roto i te Basileia o te Atua, nahea outou ia ora ia au i te hinaaro o te Arii o teie Basileia e ia riro ei ti'a no teie Basileia? Mau, eita oe e nehenehe e. Eiaha te tatarahapa, Te vai noa ra â outou no te ao nei e no te basileia o te pouri, e matapo outou e te haere ra outou i roto i te pouri.
Ua parau Iesu, Ma te ora faahou, eita ta'na e nehenehe e ite i te Basileia o te Atua. E mai te mea e, aita te hoê taata i fanauhia i roto i te pape e te Varua, eita ta'na e nehenehe e tomo i roto i te Basileia o te Atua. (John 3:3-5).
E Varua te Atua, e e Basileia pae varua To'na Basileia
Ia haere 'oe”Ia fanau-faahou-hia i roto i te varua e ia haere mai te hamaniraa apî, E pee outou i te Varua eiaha râ i te tino. ta'na i te auraa, aita outou e arata'ihia e e faaterehia ra, na roto i te mau mea ta outou e ite ra i roto i te vahi natura e to outou mau ite (eaha ta outou e ite ra, Tuku, honi etc. ), Te mau nota, Te mau mana'o, mau mana'o etc. Teie râ, te auraa ra, te arata'ihia ra outou e te Parau e te Varua Mo'a.
Te faaite mai nei te Parau e te Varua Mo'a i te vahi pae varua ia outou.
E haapii e e arata'i te Parau e te Varua Mo'a ia outou ia au i te mau mea o te Basileia o te Atua e e faaite mai i te parau mau ia outou.
E riro te vahi pae varua ei mea mau no outou, e e ohipa outou mai roto mai i te vahi pae varua.
E pii outou i taua mau mea ra, o te ore e, mai te mea e, ua. Mai te hamaniraa mai te.
Atua, o tei faaora i te pohe, e ua pii i te mau mea e ere i te mea maitai (Roma 4:17)
E ora outou e e ohipa outou mai roto mai i te ao pae varua, ia imi ana'e outou i te mau mea i ni'a, ia parahi te Mesia, e eiaha râ i ni'a i teie fenua.
No reira, E mea faufaa roa ia ite i te mau mea ta outou e faaohipa i to outou taime; te mau mea o te fenua nei e aore râ, te mau mea o te ra'i.
Ua riro te Atua ei Varua: e e ti'a i te feia e haamori ia'na ia haamori ia'na ma te varua e ma te parau mau
John 4:24
E mea tino te hamaniraa tahito e te ora ra mai roto mai i te fenua tino
No te mea mai te peu e e vai noa outou ei hamaniraa tahito (te te tahi atu taata papa'i) e aore râ, mai te mea e, e fanau-faahou-hia outou, e tamau noa râ outou i te haere i muri a'e i te tino, E faatere noa â outou e e arata'ihia outou e to outou mau mana'o, Te mau nota, e te mau mana'o.
E ora outou e e ohipa outou i rapae i te fenua tino, area te vahi pae varua ra, e huna ïa.
E faaohipa outou i te mau mana'o tumu o te Bible, o ta outou i haapiihia i roto i to outou oraraa, iti râ aore ra aita e faahopearaa. Te tumu, no te mea ïa e te faaohipa ra outou i te mau mana'o tumu i nia i te taata tahito no te pae tino eiaha râ i nia i te taata apî i te pae varua no te pae varua.
Eita to outou varua e nehenehe e faaho'i-faahou-hia mai i te pohe, mai te mea e, e tuu outou i to outou tino ma te ti'amâ e pohe i roto ia Iesu Mesia.
Ua tauaparau tatou no ni'a i te tumu pae varua o te ekalesia, te tumu pae varua o te taata apî, I teie nei, a ho'i faahou tatou i te omuaraa e te tumu o te hamaniraa.
Eaha te tumu o te hamaniraa?
Ua haamata te taatoaraa o te mau mea hamanihia i te pae varua. Ua haamata te mau mea atoa i te pae varua. No te mea e, aita te feia aravihi e ite ra no nia i te pae varua, te ti'aturi nei ratou i te ihi natura e te hoê 'tumu e te faahopearaa' o te tino. No to ratou faaroo, Te vai ra te mau huru mana'o ‘maamaa’ atoa e te mau mana'o hape no ni'a i te tumu o te poieteraa e te oraraa o te taata.
Te parau e ua hamani te Atua i te mau mea hamanihia no roto mai i te vahi pae varua, no te feia aravihi, e mea maamaa. Te tumu, no te mea ïa e ere ratou i te pae varua, e no reira, eita ta ratou e nehenehe e taa aore ra e taa i teie parau.
Tera râ,, no te fanau-faahou-raa i te feia faaroo i te Mesia, te parau e te mana'o o te feia aravihi, Moekara te mana'o o te tauiraa, e mea maamaa.
Te vahi pe'ape'a râ, Te rahi noa ' tura te feaa o te mau Kerisetiano i te tumu o te poieteraa e te tiaturi ra ratou i te parau a te ao nei i nia ' ' e i te parau a te Bible.
Te ti'aturi nei ratou i te mau parau a te taata hau atu i te mau parau a te Atua i roto i te Bible.
No te reira, no te mea ïa e, e rave rahi ekalesia e ere i te pae varua e i te pae tino. E rave rahi ekalesia tei farii i te varua o teie nei ao ia tomo mai. Ei faahopearaa, e rave rahi kerisetiano tei pohe i roto i te varua o te ao nei. Te feaa nei ratou i te Parau a te Atua e te tumu o te mau mea poietehia.
I te haamataraa, te Atua (El-Elohim) ua hamani oia i te ra'i e te fenua
i 1:1
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te Atua e te mau mea hamanihia?
Te parau ra te Bible no nia i te Atua e te mau mea poietehia i muri nei:
No oe te ra'i, Na oe atoa te fenua: no ni'a i te ao nei e to'na î, Na oe i haamau ia ratou (Psé 89:11)
Te parau nei te Atua, te Fatu, Na ' na i hamani i te ra'i, e ua toro atura ia ratou; Oia tei haaparare i te fenua, e te mea e tupu mai i rapae i te reira; Oia tei horo'a i te hutiraa aho i te mau taata i ni'a i te reira, e te varua i te feia e haere ra i roto i te reira (Isaiah 42:5)
Na'u i hamani i te fenua, e ua hamani oia i te taata i ni'a i te reira: au, e tae noa'tu i to'u mau rima, ua faatoro i te ra'i, e ua faaue vau i to ratou nuu atoa (Isaiah 45:12)
Te parau nei hoi te Fatu o tei hamani i te ra'i; Na te Atua iho i hamani i te fenua e i hamani i te reira; Ua haamau Oia i te reira, Aita oia i hamani i te reira ma te faufaa ore, Ua hamani oia i te reira ia faaeahia: O te here; e aita e tahi atu (Isaiah 45:18)
E mea ti'a ia oe, Auê ïa te here, ia farii i te hanahana, te faatura, e te mana: no te mea ua hamani oe i te mau mea atoa, e ua hamanihia ratou e ua hamanihia ratou no To oe mauruuru (Tō'o'a 4:11)
Te ohipa nei te ihi mai te vahi natura mai â
Aivāna'a, te mau philosopho, ma'i, Ia au i te mau tamarii,, te mau taata aravihi i te pae no te feruriraa, Ua; taote, e rave rahi feia aravihi i te pae no te faaroo, ā'ao'a, e ere i te mea pae varua e e ohipa ratou mai roto mai i te vahi natura ra; te fenua tino. E nehenehe vetahi o ratou e parau e e Kerisetiano ratou e te rave nei ratou i te ohipa na roto i te faaroo, tera râ, mai te peu e e parau mau te reira, eita ratou e amo e e ti'aturi i ni'a i to ratou ti'araa e eita ratou e faaohipa i te mau philosophia, Teo nei te mau, e te mau rave'a o te ao nei. Mai te peu e e parau mau te reira, E tiaturi ratou i te Atua. E ti'aturi ratou i Ta'na Parau e e faaohipa i te mau rave'a a te Bible e te Varua. Te parau mau, e ora ratou, e te ohipa i roto e i rapae mai i te fenua natura e
Te ti'aturi nei ratou, te mau faahopearaa natura atoa, mai te tauiraa o te huru o te fenua, tū'ere, māra'a, te mau fifi i te pae feruriraa e aore râ, i te pae tino, tā'atira'a, te mau fifi i te pae no te huru, Te mau fifi i te pae no te taairaa, e te tahi atu â. E tumu natura to te mau mea atoa.
Mai teie te huru hi'oraa e te ihi, E faaohipa ratou i te mau ravea apî natura e, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a, no te faaho'i-faahou-raa mai i te natura e te mau taata, e no te faariro ia ratou ei mea ti'a aore râ, ei mea ti'a faahou.
He taote tapura, Moekara, no te faaore aore ra no te faaho'i faahou mai i te hoê mea i roto i te tino, e itehia te reira e ua ino aore ra ua ino.
TE ā'ora'a, o te rapaau ra i te hoê taata e fifi to ' na i te pae feruriraa aore ra te huru, e imi ïa i te (mā'ea'ea) tumu o te fifi(s) i roto i te oraraa, Te, te utuafare, e aore râ, te mau mea e haaati ra ia ' na. Mai reira mai, e haamau te taata aravihi i te pae no te feruriraa i te hoê faanahoraa rapaauraa, ma te faaohipa i te ite aivanaa, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a.
Te rave'a natura no te faaoraraa vs te rave'a pae varua no te faaoraraa
Teie te rave'a natura o te ao nei no te faaora, no te faaho'i-faahou-raa, e aore râ, no te faaore i te hoê faahuehueraa i roto i te oraraa o te hoê taata e no te faaora faahou i te hoê taata.
Tera râ,, Ua riro teie ravea no te faaora e no te faaho'i-faahou-raa ei mea maamaa i mua i te Atua e aita to ' na e auraa e To ' na Basileia. O te paari e te ite ïa o te ao nei, E mea maamaa roa na te Atua.
No te aha te reira i riro ai ei mea maamaa i mua i te Atua? No te mea ua ite te Atua i te parau mau. Eita to ' na Basileia e ohipa mai te huru natura ra (hina'aro) e aita e faaohipa ra i te mau ravea natura, rāve'a, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a. Teie râ, ua riro To ' na Basileia ei Basileia pae varua e te ohipa ra oia mai roto mai i te vahi pae varua.
Te parau ra te Basileia o te Atua, mai te peu e e haafifihia te hoê mea i roto i te vahi natura ra, ua tupu a'ena te hoê faahuehueraa i roto i te vahi pae varua.
Eaha te tupu i roto i te fenua pae varua, e itehia ïa i roto i te vahi natura ra
E ite - noa - hia te mau mea e tupu ra i roto i te ao pae varua i roto i te ao natura ra. No te mea te vai ra te tumu i roto i te vahi pae varua eiaha râ i te vahi natura ra. No reira, E itehia te mau faahopearaa o te tumu pae varua i roto i te ao natura ra. Eita tatou e ite noa i teie parau mau i roto i te hamaniraa, te faaite ra te reira i te hanahana o te Atua, tera râ, te ite atoa nei tatou i teie parau mau i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa.
No reira, te ite ra outou i roto i te vahi natura, eaha te tupu (e aore râ) te vahi i roto i te ao pae varua.
Mai te mea e, e ti'a i te hoê mea ia taui i roto i te huru natura ra, E ti'a i te hoê mea ia taui i te pae varua. Eita ta outou e nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi i roto i te ao natura mai roto mai i te ao natura na roto i te faaohiparaa i te mau ravea pae tino, i te mau tumu parau, āre'a, mai ta te feia aravihi e rave ra.
Ia au i te Bible, te tumu i te pae varua o te hoê ma'i
Ua riro te mariri ai taata ei ma'i haamou e e rave rahi taime ei ma'i haapohe, o te haapohe i te mau ora e rave rahi. E au te reira i te hoê ma'i pee. Noa ' tu te parau mau, e ite tamau noa te ite aivanaa e te mau ravea apî i te pae rapaauraa i te mau mea apî e e ora maitai a'e te taata, Te maraa nei te numera o te feia ma'i mariri ai taata.
Ia itehia mai e te mariri ai taata to te hoê taata, I roto e rave rahi tupuraa, e tapurahia te taata no te faaore i te tumu(s) e/aore râ, te chemotherapy, ia au i te huru o te mariri ai taata. E iriti - ê - hia te mau faahopearaa atoa o te mariri ai taata i roto i te tino.
Peneia'e e, te hoê taata, ua faaorahia te hoê tapuraa e te chemotherapy i te mariri ai taata. Tera râ,, i roto e rave rahi tupuraa, e ere te reira i te parau mau.
I te omuaraa, E au ra e ua faaorahia te taata. Teie râ, e pinepine te ma'i mariri ai taata i te ho'i mai i te hoê â vahi aore ra i te tahi atu vahi o te tino. Nafea te reira ia tupu? E tupu te reira no te mea aita te tumu o te ma'i mariri ai taata i faaafarohia. No te tumu, e ti'a ia outou ia vai i roto i te vahi pae varua eiaha râ i roto i te vahi natura.
Te tumu, o te hoê ïa varua ino o te pohe, o te ohipa ra i rapae i te basileia o te pouri e o te faaite ia ' na iho i roto i te tino o te hoê taata e o te faatupu i teie ma'i haapohe. No te mea te faahopearaa o teie ma'i, mai te peu e aita outou e rave i te hoê mea aore ra mai te peu e eita te mau ravea mau e manuïa, o te pohe ïa.
Teie râ, no te mea e rave rahi taata o te ore e tiaturi i te ao pae varua e o tei ore i fanau - faahou - hia, aita ratou e tiaturi i te reira (pohe) Ohirohi, te mau ma'i, e no roto mai te mau ati i te pae varua e te itehia ra i roto i te tino (te oraraa o te taata). No reira, E rave rahi taata e pohe nei i te mau matahiti atoa, no te ereraa i teie ite i te pae varua.
Te mau parau a te taata e te mau parau a te Atua
E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, e tae noa'tu i te mau Kereset, A faaroo rahi a'e i te mau parau a te mau taote e te feia aravihi, i te mau parau a te Atua. No taua tumu ra, e faaroo rahi a'e te feia faaroo i te rave'a no te rapaauraa ma'i i te rave'a no te Atua e To'na rave'a no te faaora.
Noa ' tu e e rave rahi o te faaite ra ia Iesu ei Fatu e ua faaorahia ratou na roto i To ' na mau pepe, tera râ, na roto i to ratou huru oraraa e ta ratou mau ohipa, te faaite ra ratou i te tahi atu mea.
Ia ite noa ratou i te hoê mea huru ê i roto i to ratou tino aore ra ia ite ana'e ratou i te mauiui, e rave rahi Kerisetiano o te ore e farii i te Bible, o te ore e ti'aturi e o te faaohipa i te mau parau a te Atua e To'na parau mau i roto i to ratou huru oraraa.
E rave rahi Kerisetiano o te ore e aro e ta ratou 'o'e pae varua e o te ti'a noa ra i ni'a i te Parau. E rave râ ratou i te hoê aspirine aore ra te tahi atu huru rapaauraa natura e/aore ra e faanaho i te hoê putuputuraa e te taote. No te mea, ia au i ta ratou parau, o te (vitiviti roa ' ' e) te rave'a no te ‘faaora’.
No te mea, mai te mea e, e pee outou i te e'a o te Parau, E maoro a'e paha hou te faaoraraa e te faaho'i-faahou-raa mai i te tino e itehia ' i i roto i te vahi natura ra.
Te aroraa i rotopu i te varua e te tino
E rave rahi taime e riro te reira ei tama'i pae varua no te mea te ti'aturi nei to outou tino i te ihi rapaauraa e te hinaaro nei oia e pee i te e'a o te ihi rapaauraa (te ao nei), tera râ, te ti'aturi nei to outou varua i te Parau e te hinaaro nei oia e haere Te e'a a te Atua.
I teie nei: o vai ta outou e haapa'o ra? Te tino aore ra te varua?
E ohipa teie, e tei te huru ïa o te mau mea atoa, eaha to outou vitiviti faaapî i to outou feruriraa i te parau a te Atua, A ti'aturi i Ta'na mau parau, A faaohipa i te reira i roto i to outou oraraa, e ia haere ia au i te Parau.
E ere râ te reira. No te mea ia ite ana'e outou i te vahi pae varua na roto i te Parau, E rave rahi taime eita outou e oaoa i te mau mea ta outou e ite ra.
Ia itehia ana'e te vahi pae varua i muri mai i te vahi tino, te mau mea atoa ta outou i mana'o e mea tano, aita outou e mana'o faahou ra i te mea tano. Ei faahopearaa, E faaru'e outou ia ratou e e faaru'e ia ratou i roto i to outou oraraa.
E hopoia na te mau taata atoa no te mau faaotiraa (s)e rave oia i roto i teie oraraa. Aita e taata ê atu e faahapahia no te reira.
Ua horo'a te Atua i te mau taata atoa i te hoê maitiraa ti'amâ e te ite no ni'a i te maitai e te ino. E faaoti te mau taata atoa e tiaturi anei ratou i ta te ao nei e te faanahoraa o te ao nei e parau ra, e aore râ, eaha te Bible (Te Parau a te Atua) hi'o.
Teie râ, hoê mea papû, eita te ao nei e te Parau e nehenehe e haere amui. Te ao nei aore ra te Parau; te tino aore ra te varua.
Te faaotiraa, o te parau haavare ïa i te pae varua aore ra te mau mea mau?
No te ho'i faahou i ni'a i te uiraa e, e mea mau anei te vahi pae varua e aore râ, e mea haavare ore. E nehenehe tatou e faaoti, no roto mai i te mau parau mau o te Bible, te parau a te Atua, e mea mau te vahi pae varua e ere râ i te mea haavare.
Mai te mea e, aita te mau Kerisetiano e ti'aturi nei i te ao pae varua, i roto i te hamaniraa, te taata apî (poieteraa apî), tū'era'a (te putuputuraa a te feia faaroo) ei tino o te Mesia e ei faatereraa pae varua o te Basileia o te Atua, Eaha ïa ta ratou e ti'aturi ra?
'Ia riro ei miti no te fenua’









