Aita, aita te Bible e te ihi e haere amui ra. Mea maramarama roa te Parau a te Atua no nia i te reira. a tahi, Te vai ra te mau taata, e tae noa'tu i te taata poro o te poro i te taa-ê-raa. Ia au i ta ratou parau, e ohipa amui te Bible e te ihi. O vai te parau ra i te parau mau?
Te faatupu nei te feia poro i te feaa i roto i te mafatu o te feia faaroo
E rave rahi feia poro o te tino nei, no te ao nei, e te vai ra te hoê â huru mai to ratou metua tane, te diabolo, e te faatupuraa ïa i te feaa i roto i te mafatu o te feia faaroo. Ta ratou ohipa, o te haapapuraa ïa e te feaa nei te mau Kerisetiano i te parau mau e te parau mau o te Bible e te faaau ra ratou i te ao nei, ia faaru'e ratou i te Parau a te Atua.
Te poro nei ratou i ta ratou iho mau philosophia, Te mau feruriraa, e Te mau nota te faaûruhia ra e te paari e te ite o teie nei ao, te patoi ra râ i te Bible.
Ei faahopearaa, Ua roohia te feaa i te faaroo o te mau kerisetiano e rave rahi. Te feaa nei ratou i te parau mau e te parau mau o te Bible. Ua faatupu te mau Kerisetiano i te faaroo rahi a'e i te ihi i te Bible.
No reira, e rave rahi kerisetiano o te ore e haere na roto i te faaroo i muri a'e i te Varua ia au i te Parau i papa'ihia a te Atua, tera râ, te haere nei ratou na roto i te faaroo ia au i te tino, te mau parau i papa'ihia a te taata, e te ite aivanaa o teie nei ao.
E haere mai te diabolo mai te hoê melahi no te maramarama
E haere mai te diabolo mai te hoê melahi no te maramarama e e rave i te mau tapa'o e te mau ohipa maere e rave rahi. Te mana'o nei oia e, ua au oia i te Atua, e no reira, ua riro mai te diabolo ei Atua. Te hoê o te mau tuhaa ta te diabolo e rave ra, o te feruriraa ïa o te taata. E, E mana rahi to te diabolo i roto i te feruriraa o te taata.
E rave rahi taime e horoa ' i te mau Kerisetiano i te piha i te diabolo, ia nehenehe te diabolo e patu to'na mau pare i roto i to ratou mau feruriraa e te haamou i to ratou ora.
Ua ite te diabolo, ia farii ana'e outou i te feruriraa o te hoê taata, tei farii outou i te ora o taua taata ra. No te mea e no roto mai te mau parau atoa e te mau ohipa atoa i te feruriraa o te hoê taata.
I roto i te feruriraa o te taata, te faatupu nei te diabolo i te mau mana'o e au ra e mea haapa'o maitai, Maʻohi, ti'aturi, e te fafauraa, te tahi râte, e patoi i te Bible e e faatupu te reira i te ino e te apotata.
E o te reira iho â te ohipa e tupu ra i pihai iho ia tatou.
E rave rahi ekalesia tei faarue i te Parau e aita ratou e ora ra ia au i te te hinaaro o te Atua Ē.
Teie râ, eita te diabolo e ohipa noa na roto i te tuuraa i te mau mana'o i roto i te feruriraa. E ohipa atoa te diabolo i roto i te feruriraa na roto i te mau mana'o hape, hypnosis, ōfa'i, ha'amu, e te mau moemoeâ.
I roto i te mau tau atoa, e rave rahi feia aravihi matau-maitai-hia o tei farii i te mau hi'oraa e te ite apî, e ua haamau i te mau ture e te mau mana'o tumu apî i nia i te mau heheuraa, ōfa'i, Te mau mana'o hape, e te mau moemoeâ.
Teie te tahi mau hi'oraa matau-maitai-hia Socrates, Rene Descartes, Dimitri Mendeleev, Ua, Ātete, Srinivas Ramanujan, Otto Loewi, e o Louis Agassiz.
Ua farii te ao nei i to ratou ite, paari, e te mau ture e te mau mana'o tumu no te ihi, e ua iriti mǎrû noa te ekalesia i to'na uputa e ua farii i teie ite, paari, e te ihi atoa. Ua itehia te reira i roto i te Te huru o te ekalesia i teie nei, e te parau mau patoi o te porohia ra i roto i te mau ekalesia e rave rahi.
Ua ma'itihia e ua haamaitaihia anei te mau taata aravihi e te Atua?
Aita, aita te Atua i ma'iti e i haamaitai i te feia aravihi. Mai te mea e, ua fanau-faahou-hia outou e ua farii outou i te Varua o te Atua, eita ta outou e nehenehe faahou e parau, ua haamaitai te Atua i te ihi. Eita ta outou e nehenehe e parau, terā te feia tuatapapa i te pae rapaauraa, te feia tuatapapa i te mau fetia, te feia tuatapapa i te huru o te fenua, e te tahi atu â. ua ma'itihia ratou e te Atua e e ohipa ratou na te Atua. No te mea aita ta ratou mau ohipa tino i niuhia i nia i te Bible (te parau a te Atua), i ni'a râ i te mau parau a te taata, no roto mai i to ratou feruriraa tino.
No ratou, i muri a'e i te auahi, a haamana'o na i te mau mea o te tino; tera râ, te vai ra te reira i muri a'e i te Varua. Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau. No te mea e mea maitai te feruriraa o te opu i nia i te Atua: no te mea e ere te reira i te ture a te Atua, e aore râ, aita hoê a'e e ere i te mea. I muri iho, eita ta ratou e nehenehe e faaite i te Atua (Roma 8:5-8)
Te parau ra te Bible e, e enemi te hoê feruriraa tino i te Atua. Te tumu, no te mea ïa e eita te hoê feruriraa tino e auraro i te Atua, Ta'na Parau e To'na hinaaro.
No reira, eita ta te Atua e nehenehe e haamaitai i te hoê mea aita i noaa mai ia ' na, Ta ' na Parau, To'na, no roto mai râ i te hoê feruriraa tino o te faaterehia ra e te diabolo e te basileia o te pouri.
E mea tino e e faatere te feia aravihi i te pae tino. Te ti'aturi nei ratou i ni'a i to ratou iho mau hi'oraa, fa'atere, ite, paari, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a, ua haapiihia ratou i roto i ta ratou mau haapiiraa i te pae aivanaa.
Te ohipa nei ratou na roto i te faaroo i teie ite natura, paari, e te mau parau a te taata, e te mau maimiraa i roto i te ao e itehia ra e te faaohiparaa i te mau mea, ta ratou i haapiihia, te mana'o nei ratou e fana'o i te mau faahopearaa. E rave rahi taime ta ratou e rave ra.
Eaha ' tu â no nia i te feia aravihi Kerisetiano?
Noa ' tu e te vai ra te feia aravihi, o te parau ra e e kerisetiano ratou e te tiaturi ra ratou i te Atua, e a ti'aturi Ia'na e a rave i te ohipa na roto Ia'na, te haapapu ra ta ratou mau ohipa i te tahi atu. Eita ta ratou mau ohipa e tu'ati i te mau parau ta ratou e faaite ra, no te mea aita ratou e tiaturi ra i te Bible.
Aita ratou e rave nei i te ohipa na roto i te faaroo i te Parau, te ti'aturi nei râ ratou e te ohipa nei ratou i ni'a i te ite e te paari o teie nei ao, no roto mai i te feruriraa tino o te taata, e aita oia e farii ra i te Atua e Ta ' na Parau, tera râ, e pato'i oia Ia'na.
No reira te ite aivanaa e riro ai ei mea faufaa roa no te ao nei (te pouri) eiaha râ i te Basileia o te Atua.
Te mata'u i te Fatu o te haamataraa ïa o te paari
Te mata'u i te Fatu o te haamataraa ïa o te paari: e te ite no ni'a i te mo'a, o te iteraa ïa (Tau 9:10)
Ua horo'a te Atua i ta'na Parau no te farii i te mau hi'oraa no ni'a i To'na Basileia e no te ite Ia'na e To'na hinaaro. Ua horo'ahia mai te mau papa'iraa mo'a atoa na roto i te faaûruraa a te Atua e e mea faufaa no te haapiiraa, no te mea, no te, no te haapiiraa i te parau-ti'a, e no te mea ho'i e, te taata a te Atua (te poieteraa apî) e nehenehe e riro ei mea tia roa, i te mau ohipa maitai atoa (2 E hō'ē 3:16-17) .
Eita roa'tu te ao nei e nehenehe e taa i te Bible. No reira, te faariro nei te ao nei i te Bible ei Buka maamaa, ua î te reira i te mau hoho'a e te mau aamu. Eiaha te reira ia maere, no te mea ua faaite mai te Bible ia tatou no nia i te reira.
Te tumu ratou e faariro ai i te Bible ei buka maamaa, no te mea ïa e ere ratou i te pae varua.
Eita ta te hoê taata e ere i te pae varua e nehenehe e taa e e taa maitai i te Bible. Ua faariro te u'i o te taata i topa i te paari e te ite o te Atua ei mea maamaa no taua tumu ra (1 Korinetia 2:14).
E pato'i te ture o te faaroo i te mau ture natura atoa
Te pato'i nei te ite e te paari o te Atua, e te ture o te faaroo, i te mau ture natura atoa e te mau mea atoa e itehia i roto i te ao natura, e eita te feruriraa tino e nehenehe e ferurihia.
Ei hi'oraa, a hi'o na, te ture o te mana. Ia au i te ture o te ô, Eita e ti'a ia haere na ni'a i te pape. Na roto râ i te ture o te faaroo, Ua haere atu o Iesu i nia i te pape e ua haamǎta'u oia i te ture o te mana. E ere Iesu ana'e tei haere na nia i te pape, tera râ, Ua haere atoa o Petera i ni'a i te pape.
Ua rahi roa te hanahana o to tatou Atua Mana Hope e Ta'na mau ohipa no te feruriraa o te taata ia ite e ia maramarama.
Aita te feruriraa o te taata e nehenehe e taa, nahea e ti'a ai ia outou ia hamani i te hoê mea mai roto mai i te aita e mea.
No reira, E nehenehe noa te feruriraa o te taata e maimi i te mau mea e itehia ra e e nehenehe e tape'ahia, e hi'opo'a e e faataa i te reira, Ia au i te mau mea ta ratou e ite e e ite na roto i to ratou mau ite.
i teie nei, ua farii tatou, e ere te varua o te ao nei, te Varua râ no ǒ mai i te Atua ra; ia ite tatou i te mau mea ta te Atua i horo'a mai ia tatou. Eaha atoa ta tatou e parau nei, eiaha na roto i te mau parau ta te paari o te taata e haapii ra, tera râ, ta te Varua Mo'a e haapii ra; te faaauraa i te mau mea pae varua i te mau mea varua. Teie râ, e ere te taata natura i te mau mea o te Varua o te Atua: no te mea e mea maamaa ratou ia'na: aita hoê a'e ta ' na i ite, no te mea e mea huru ê ratou i te pae varua (1 Korinetia 2:12-14)
Ana'e, ia Ta'na atu e ua riro mai oia ei taata pae varua, E nehenehe te feruriraa pae varua o te taata e taa i te Bible e e tiaturi i te mau mea i papaihia i roto i te Bible. Ua haapii mai te āra'a e ere faahou i te mea haavare, ua riro râ ei mea mau. Na roto i te tuatapaparaa i te Bible e te faaohiparaa i te mau parau a te Atua, E ora mai te parau i papa'ihia ra.
Ua riro te faaroo ei hotu no te Varua eiaha râ no te tino
Te taata apî (poieteraa apî), o tei hamanihia i muri a'e i te hoho'a o te Atua, E haere ratou ia au i te parau a te Bible e no reira, e haere ratou ma te faaroo. Te faaroo, o te hoê ïa te hotu o te Varua e eiaha râ no te tino.
Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi feia poro, o te mana'o nei e na roto i ta ratou mau haapiiraa i te pae no te teolosia e te haapaoraa, Te vai ra ia ratou te paari atoa, E mea hinaaro-rahi. Te ti'araa mau râ, e ere ratou i te pae varua e aita ratou e taa ra i te Bible. Aita ratou e poro nei na roto i te Parau e te Varua, na roto râ i to ratou tino; to ratou iho ite i te pae tino, Fa'ahouhia, fa'atere, ite, e te ihi.
E haamau ratou i ta ratou iho mau mana'o e mau haapiiraa i ni'a i te mau papa'iraa mo'a, ta ratou e rave ma te huru ê no roto mai i te Bible e i rapae i to ratou huru tupuraa e e tatara i te reira na roto i to ratou iho huru. E no te mea ho'i e, e rave rahi Kerisetiano aita i fanau-faahou-hia e aita ratou iho e tuatapapa ra i te Parau a te Atua, te mana'o nei ratou e te parau ra teie mau orometua haapii i te parau mau e te hi'opoa ra e te farii nei ratou i ta ratou mau parau ei parau mau.
Teie râ, e nehenehe te mau taata atoa e tuatapapa i te theology e e fana'o i te hoê Ph.D. E nehenehe te mau taata atoa e rave i te mau irava mo'a no roto mai i te Bible e e horo'a i ta ratou iho mau tatararaa. Ua haere atoa mai te diabolo ia Iesu e ua faahiti i te mau irava no roto mai i te Bible no te haavare ia Iesu.
E i teie mahana, na ta'na mau tamarii, o tei ma'itihia ei ti'a faatere i roto i te ekalesia, A rave i te hoê â ohipa. Maoti i te arata'i i te mau kerisetiano i te ora mure ore, e arata'i ratou ia ratou i te pohe mure ore; hade.
I muri a'e i te hoê haapiiraa, Eita te mau upoo parau e te mau papai mo'a e faaite mai e, ua fanau-faahou-hia anei te hoê taata e ua riro mai oia ei tao'a hamanihia apî. Tera râ, no te mea ho'i e, e mea tino teie taata ruhiruhia e aita oia e ite ra i te mau varua, tera râ, te faaterehia ra anei te mana'o e no reira, e hi'o atu â i te tiaraa, diploma e te mau ti'araa, e rave rahi o te haavarehia ra.
Eiaha e tiaturi i to oe iho ite
Ia au i te Bible, e ti'a ia outou ia haapa'o i te Fatu ma to outou aau atoa, e eiaha e ti'aturi i ni'a i to outou iho hi'oraa maitai e to outou iho feruriraa, no te mea ho'i e, e mea haavare to outou iho ite no roto mai i te varua. E faaterehia to outou iho hi'oraa maitai e e ite outou i te vahi e itehia ra eiaha râ i te pae varua.
A ti'aturi i te Fatu ma to aau atoa; Eiaha e ti'aturi i ni'a i to oe iho ite (Tau 3:5)
No te feia e pohe ra, ua riro te pororaa i te satauro ei mea maamaa; tera râ, no tatou nei, o te mana ïa o te Atua. Ua papa'ihia ho'i, E haamou vau i te paari o te feia paari, e e faaino oia i te ite o te feia paari. Teihea te taata paari? ihea te papa'i parau? Teihea te aimârôraa o teie nei ao? Aita anei te Atua i faariro i te paari o teie nei ao ei mea maamaa?
1 Korinetia 1:18-20
A rave amui i te Bible e te ihi?
Eita roa'tu te Bible e te ihi e haere amui. Eita te Bible e te ihi e nehenehe e tahoêhia, noa ' tu eaha ta te feia poro e rave rahi no teie tau e parau ra. E nehenehe ta ratou e parau i te mau mea atoa ta ratou e hinaaro e e faaohipa i te Bible e te ihi, o te paari e te ite ïa o te ao nei, tera râ, no te tahi atu basileia te Bible e te ihi.
Ua farii te rahiraa o te mau ekalesia o te ao nei i te varua o teie nei ao ia tomo mai e ua riro mai ratou ei te faaoromai i te hara e ua farii i te ao nei e ua faaru'e i te Bible; te Parau a te Atua e ia ora i te hoê â oraraa mai te ao nei.
Aita e taa-ê-raa i rotopu i te mau kerisetiano e te feia ti'aturi ore, maoti râ te haere o te mau Kerisetiano i te fare pureraa e te taioraa i te Bible e te pure i te tahi mau taime.
Ua farii te mau Kerisetiano i te paari, ite, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a aravihi o te ao nei, e Ua faariro ia ratou ei kerisetiano, ia riro te reira ei mea haamori i roto i te vahi natura ra, te tahi râte, aita to'na e auraa e te Atua, te parau, e te Varua Mo'a.
Te tahi atu, e ere te reira i te mea ê atu i te hoê faanahoraa sotiare no te tauturu i te taata, o te faaanaanatae e o te faaitoito i te taata, te horoa ra i te mau ravea tino (te mau rave'a e te mau rave'a) no te manuïa i te oraraa i ni'a i teie fenua, e te rave nei oia e rave rahi ohipa aroha.
Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Atua e te ihi?
Te faaô nei te ihi, i roto i te tahi atu mau mea, e te tumu e te faahopearaa. E tia ia vai noa te hoê tumu itehia no te hoê faahopearaa itehia. Ua tupu mai te mau mea atoa e itehia i roto i te ao natura i roto i te ao natura. E faatumu te ite aivanaa i nia i te taata (ōro'a) ite, paari, fa'aherehere, e te mana e te faaohipa ra i te mau ravea pae tino, Te mau rave'a aravihi, e te mau rave'a no te tata'i i te mau mea ino, tatara i te mau mea i ino, e faatitiaifaro i te mau fifi.
E Varua te Atua, e e ere To'na Basileia i te pae varua e e ere no teie nei ao (John 18:36). Ua haamata te mau mea atoa e itehia i roto i te ao natura i te ao pae varua.
Te taata apî, no te Basileia o te Atua, aita oia e tiaturi i ni'a ia'na iho (ōro'a) fa'atere, ha'ari'ari, ite, paari, te aravihi e te mana, e te mau rave'a e te mau rave'a tino, ta ratou i haapiihia, tera râ, te ti'aturi nei te taata apî i te Atua, e Ta'na Parau e To'na mana.
Taa ê roa ' tu â te ohipa a te Basileia o te Atua mai te ao nei (te basileia o te pouri) te ohipa ra.
Te ohipa nei te ao nei i rapae i te vahi e itehia ra, e te ohipa nei te Atua i rapae i te vahi e ore e itehia ra.
Ia au i te ao nei, te mau mea atoa e itehia ra (e e nehenehe e faito) E tumu natura to te reira i roto i te ao natura ra. Ia au i te Basileia o te Atua, Ua tupu te mau mea atoa i roto i te ao pae varua e ua hamanihia mai roto mai i te ao pae varua, e no reira, te mau mea atoa e itehia i roto i te ao natura ra, e pae varua to ratou (eita te mata natura e itehia) Nohoʻana.
E faaroo te hoê taata pae tino i te tino, area te hoê taata pae varua ra, e faaroo ïa oia i te Varua
Te hoê taata, o te tino nei e no teie nei ao, e ere ïa i te pae varua, e te ti'aturi nei e te ti'aturi nei i ni'a i to'na iho feruriraa tino, ha'ari'ari, ite, paari, fa'aherehere, mana, Te mau rave'a aravihi, e te mau rave'a, e te faaterehia ra te mana'o, e no reira, te pee nei oia i te mau mea ta'na e ite ra na roto i to'na mau mana'o
Te hoê taata, tei fanau-faahou-hia i roto i te varua, e mea pae varua ïa, e no te Basileia o te Atua ïa e te ti'aturi nei e te ti'aturi nei oia i ni'a i te Atua, Ta ' na Parau, To'na, e te pee nei oia i te Parau e te Varua eiaha râ i te mau mea ta'na e ite ra na roto i to'na mau ite.
E faatupu te ite aivanaa i te ti'amâraa i te Atua
Hoê mea huru ê to te feia aravihi atoa, oia hoi, ua haapapû ratou e, ua ti'amâ te taata i te Atua e ua ti'aturi ratou i ni'a i te ihi (te paari e te ite no teie nei ao) e te mau rave'a aravihi apî. Te mana'o nei te ao nei, aita ratou e hinaaro i te Atua e e nehenehe ta ratou e rave i te mau mea atoa.
Na roto i te tiaturiraa i to ratou iho feruriraa pae tino, te aravihi e te mana, te mau hi'oraa maitai, te ite e te paari o te ao nei, ua haapapû ratou e, aita te taata e hinaaro faahou i te Atua, tera râ, e nehenehe ta ratou e faaamu ia ratou iho e e faaora i te taata, e te faaho'i-faahou-raa e te faatitiaifaroraa i te mau fifi.
Te patoi nei te ite aivanaa i te Bible; te parau a te Atua
Te patoi nei te ite aivanaa i te faaroo e te Bible (Te parau a te Atua) e te parau ra oia e aita te faaroo e taairaa e te ihi. Ua turu te feia aravihi i nia i te mau mea ta ratou e tiaturi ra e aita ratou e farii ra i te hoê mea, o te patoi ra i te ihi aore ra o te faaino i te ihi. Eita ratou e faaru'e e e faaru'e i te evanelia, te paari e te ite o te Atua.
Aita te mau Kerisetiano e tamata ra i te turai ia ratou e haavare e aore râ, e tiaturi i te feia aravihi. Tera râ, te ti'aturi noa ra ratou i to ratou ite aivanaa e te ti'aturi nei ratou i to ratou paari e to ratou ite i te pae tino.
E ere anei i te mea maitai roa ia faaite te mau Kerisetiano i te hoê â mana'o e to te feia aravihi? Ia turu ratou i te Atua e Ta'na Parau, na roto i te faaatearaa i te ihi i te evanelia a Iesu Mesia, eiaha râ e faaino i te ihi e te faaroo. Aita e mea taa ê to te faaroo e te ihi, e eita roa'tu e farii i te hoê mea.
No te Basileia o te Atua te Parau a te Atua, e ua riro te ihi ei haapiiraa tumu a teie nei ao.
Mea peapea roa ia ite, ehia rahiraa kerisetiano o te ore e nehenehe e ti'aturi i ni'a i te Parau a te Atua, o tei haamǎta'uhia e te feia tuatapapa i te parau no ni'a i te aivanaa, o te faaafaro i te parau e te ao nei, e o te taui i te Parau ia au i te paari, ite, e te mau mea i itehia o teie nei ao.
Te mau kerisetiano ana'e, o tei fanau-faahou-hia mau, Eita roa ' tu e faarue e eita roa ' tu e faaohipa i te ihi, e vai noa râ. No te mea, no te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia, e mea maamaa teie paari e teie ite, mai te paari e te ite o teie nei ao nei, e mea maamaa ïa i mua i te Atua. E e vai noa te reira.
Mea nahea to Iesu hi'opo'araa i te mau ture natura atoa
Ua hi'opo'a Iesu i te mau ture natura atoa i roto i To'na oraraa i ni'a i te fenua nei. Te mea matamua, Ua fanauhia Iesu i roto i te opu o te hoê vahine na roto i te Varua Mo'a, ia au i te ihi natura eita e nehenehe e tupu. Ua faaamu Iesu 5000 Tagata (aita te mau vahine e te mau tamarii i faaôhia) e pae pane e e piti ika, e 4000 Tagata (aita te mau vahine e te mau tamarii i faaôhia) e 7 te mau pane e te tahi mau ika. Ia au i te ihi, Eita atoa te reira e nehenehe e tupu.
Ua haere o Iesu i ni'a i te pape, ua hau atu te reira i te ture o te mana.
Ua tere atu o Iesu mai te hoê vahi i te tahi atu ma te ore e faaohipa i te mau ravea faahororaa mau, ia au i te ihi, eita e nehenehe faahou e tupu.
E rave rahi atu â mau ture natura ta Iesu i haamǎta'u, tera râ, te ohipa rahi roa ' ' e, Ua hi'opo'a-faahou-hia te mau ture natura atoa, oia ho'i, ua ti'a mai o Iesu mai te pohe mai!
Aita te mau ture a te Atua e To'na Basileia e tu'ati ra i te mau ture natura o teie nei ao.
Nafea te ite aivanaa e faaino ai i te faaroo
Ia parau outou, te ti'aturi nei outou i te Atua e Ta'na Parau, e ua fanau-faahou-hia outou, Eiaha outou e amui atu i roto i te ihi. No te mea e faaino te ite aivanaa i te faaroo. E nehenehe “te mau Kerisetiano” e patoi i teie parau, na roto i te parauraa e ua haapuai te ihi i to ratou faaroo, e ere râ i te mea parau mau. E, peneia'e ua haapuai te reira i to ratou faaroo i roto i ta ratou evanelia i hamani ia ratou iho, e to ratou mātou. Tera râ, te faaino nei te ite aivanaa i te faaroo mau e te evanelia mau a Iesu Mesia.
Te tumu, no te mea ïa e aita te ite aivanaa i niuhia i nia i te Parau a te Atua. piti, Aita te ite aivanaa e farii ra i te Parau a te Atua, te patoi ra râ e te patoi nei i te Parau a te Atua.
Ua haamata a'ena te reira i roto i te Buka Genese pene hoê, na roto i te faarueraa i te Atua mai te Te taata hamani i te ra'i e te fenua e te vai ra te mau mea atoa i roto i te.
No reira, Nahea te ite aivanaa ia haapuai i te faaroo? Ua riro faahou teie ei haavare no ǒ mai i te diabolo ra, Ua haavare te reira i te mau kerisetiano e rave rahi tei piihia te feia tino.
Te feia e farii nei, a faaite, e feia tino e aita i fanau-faahou-hia, e te ora nei ratou ia au i te tino, e no reira, e faaterehia ratou e te mana'o, E faaô atu i roto i te ihi, e te ti'aturi i te ihi. No te mea no ratou, E mea maramarama e e mea tano te ihi.
Aita ratou e mana'o ra e mea tano te Bible, a faariro râ i te reira ei Buka aamu, e rave rahi mau hoho'a, E patoi te reira i te mau vahi e rave rahi.
No reira, e rave rahi mau Kerisetiano o te parau ra ia ratou iho o te ore e tiaturi mau ra i roto i to ratou mafatu i te Parau a te Atua, o te faaite ra i te, aita ratou e ora ra ia au i te Parau. Te rave nei ratou i te mau mea atoa no te faariro i te Parau a te Atua ei mea matau, ia tano te reira i roto i to ratou feruriraa pae tino.
E rave rahi ekalesia o te faaino nei i te Atua e Ta ' na Parau na roto i te faaohiparaa i te faaroo i te ihi
Ua tupu te reira i roto e rave rahi ekalesia. Maoti i te tapea i te ihi i rapae i te ekalesia e ia faariro i te Bible ei Parau mau e te Mana teitei roa ' ' e i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano, e na roto i te faaroo i te Bible A haamana'o faahou i to ratou feruriraa i te parau a te Atua, a haapa'o i te Parau, e ia faaohipa i te Parau a te Atua i roto i to ratou oraraa, Te ano'i nei ratou i te paari e te ite o te Atua i te paari e te ite o te ao nei.
Teie râ,, te faaino nei ratou i te Atua, te Parau a te Atua, e To'na mana. Te faateitei nei ratou ia ratou iho i ni'a i te Atua e te taui nei i Ta'na Parau; te Bible i te mau haavare o teie nei ao. E no reira, e taui ratou i To'na parau mau ei haavare.
Ua tupu te reira, no te mea te nunaa, E parau ratou i to ratou mana'o, tera râ, i taua area taime ra, ua farii ratou i te paari e te ite o teie nei ao ia tomo i roto i te ekalesia, Aita vau i farerei a'enei ia Iesu Mesia.
I to Paulo farereiraa ia Iesu Mesia, Ua horo'a o Paul i to'na iho ora, to'na feruriraa, e te paari e te ite atoa o te tino o te ao nei, no reira, ua ti'a ia'na ia A pee ia Iesu.
Mai te mea e, aita te hoê taata i farerei ia Iesu Mesia, aita oia i fanau-faahou-hia, e aore râ, aita oia i horo'a i to'na iho ora, eita ïa te hoê taata e nehenehe e tiaturi ia Iesu; te Parau e a pee Ia'na.
'Ia riro ei miti no te fenua’
No roto mai i te: KJV, ‘Te vai ra te hoê huru feruriraa Kerisetiano, wikipedia








