Ia hi'o ana'e tatou i te huru o te ekalesia, e nehenehe tatou e parau e te vai ra te hoê mea hape i roto i te ekalesia. No te ite i te hape o te Ekalesia, e ti'a ia tatou ia hi'o na mua i te hoho'a o te Ekalesia. E ite tatou i te hoho'a o te ekalesia i roto i te Bible e te hinaaro o te Atua no ni'a i te ekalesia. E hi'o tatou i ta Iesu i parau no nia i te ekalesia e te tiaraa o te ekalesia i nia i te fenua nei.
Eaha te auraa o te parau ekalesia?
E ere te auraa o te ekalesia i te mea ta te rahiraa o te taata e mana'o ra e te auraa o te parau ekalesia. Te mana'o nei ratou e te faataa ra te ekalesia i te hoê fare, e ere râ te reira te auraa o te parau ekalesia. No roto mai te ta'o ekalesia i te ta'o Heleni ‘eklesia’; 'O vau' e 'klēsis', i te mea: ‘I rapae’ e ‘te hoê piiraa’ (Kaleo, ‘ia pii’). Ua faaohipa te mau Heleni i te parau ‘ekklesía’ no te faataa i te hoê tino huiraatira, o tei putuputu no te tauaparau no nia i te mau ohipa huiraatira (Ā'ati'a 19:39).
Te Ekalesia o te Faufaa Tahito
Teie oia, i roto i te ekalesia i te medebara e te melahi o tei paraparau ia'na i ni'a i te mou'a Sinai, e to tatou mau metua: o tei farii i te mau parau ora no te horo'a mai ia tatou (Ā'ati'a 7:38)
Te taime matamua i roto i te Bible, Te tai'o nei tatou no ni'a i te ekalesia e aore râ, te tairururaa i roto i te Faufaa Tahito. I to te nunaa a te Atua putuputuraa i roto i te medebara i muri a'e i to te Atua aratairaa ia ratou i rapae i Aiphiti.
Ua faaora te Atua i To'na nunaa i te faaheporaa e te faatîtîraa a Pharao. Aita faahou ratou i riro ei tavini na Pharao, ua riro râ ratou ei nunaa na te Atua.
Ua piihia te nunaa Iseraela e ua faataahia te reira e te Atua. Ua faaatea - ê - hia ratou i te mau Etene.
Ua hinaaro te Atua ia pee To'na nunaa i ta'na mau parau e ta'na mau faaueraa; i muri a'e i To'na hinaaro, eiaha râ i muri a'e i te mau parau e te mau faaueraa a te mau peu tumu etene.
Eaha ta Iesu e parau no ni'a i te ekalesia e te niu?
I roto i te Mataio 16:18-19, Ua paraparau Iesu no ni'a i Ta'na ekalesia e i muri a'e i to Petera faaiteraa e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora, Ua parau Iesu e e patu Oia To'na ekalesia i ni'a i teie ofai. Te auraa o te reira, e patu Iesu i Ta'na ekalesia i ni'a i te faaiteraa a Petera, e Ta'na mau aposetolo, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. Teie te niu o te Ekalesia. (A tai'o atoa: Eaha te niu o te ekalesia i patuhia?)
E te parau atoa nei au ia oe, O oe o Petera, e i ni'a i teie ofai, e patu vau i ta'u ekalesia; e eita te mau uputa o te pohe e upooti'a i ni'a ia'na. E horo'a vau ia oe i te mau taviri o te basileia o te ra'i: e te mau mea atoa ta oe e here i ni'a i te fenua nei, e herehia ïa i ni'a i te ra'i: e te mau mea atoa ta oe e tatara i ni'a i te fenua nei, e tatara ïa i ni'a i te ra'i (Mataio 16:18-19)
Te patu nei Iesu i Ta'na Ekalesia eiaha râ i te nunaa.
Te mea ana'e e ti'a i te taata ia rave, o te haapa'oraa e te haapa'o maitai ia Iesu Mesia; te parau, A faaea noa i roto i te Parau, fa'i i Ta'na Parau, a tape'a i Ta'na Parau, e ia riro ei taata rave i te Parau e eiaha e faaru'e i te Parau.
Te fafau nei Iesu i ta'na Ekalesia, eita te mau uputa o te pohe e upooti'a i ni'a ia ratou.
Ua fafau atoa Oia e, e horo'a Oia i ta'na ekalesia i te mau taviri no te Basileia o te Ra'i e te mau mea atoa ta te ekalesia e here i ni'a i te fenua nei, E herehia i ni'a i te ra'i, e te mau mea atoa ta te ekalesia e tatara i ni'a i te fenua nei, E tatarahia ïa i ni'a i te ra'i. (A tai'o atoa: ‘Te auraa o te auraa o Iesu na roto i te taatiraa e te vavahiraa?‘).
Ua riro te ekalesia ei tino o Iesu Mesia
Ua riro te ekalesia ei putuputuraa no te feia faaroo fanau-faahou-hia. Mai te mea e, aita outou i fanau-faahou-hia (ua fanauhia oia i te pape e te Varua), e ere outou i te hoê tuhaa o te (te ao nei) Fare Pure. E nehenehe outou e tere atu i te hoê ekalesia no taua vahi ra, e haere i te mau putuputuraa a te ekalesia, e peneia'e atoa e riro mai ei melo o te hoê ekalesia no taua vahi ra, eita râ teie mau mea e horo'a ia outou i te rave'a ia tae atu i te Tino o Iesu Mesia.
Te rave'a hoê roa no te tomo i roto i te Tino o te Mesia, o te faaauraa ïa. E nehenehe outou e faaau i te reira i te fanauraa mau.
Na roto i te fanauraa mau, e riro mai outou ei melo o te hoê utuafare. E rave rahi mau ravea hape no te riroraa ei melo o te hoê utuafare, na roto ana'e râ i te fanauraa mau, E amo outou i te d.n.a. o te utuafare.
E hoê â huru no te Tino o te Mesia.
Ia fanau-faahou-hia outou i roto i te varua, E fanauhia outou na roto i te Varua o te Atua e e amo outou i To'na d.n.a.
Te Ekalesia, āre'a, te hoê putuputuraa o te feia faaroo fanau-faahou-hia; te mau tamaiti a te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), o tei farii i te natura o te Atua e te putuputu nei, ia paari i roto i te Parau e te ite i te hinaaro o te Atua.
Te opuaraa a te mau tamarii a te Atua, o te paari ïa i te pae varua, ia paari i ni'a i te hoho'a o te Mesia, e ia haere a Iesu i ni'a i te fenua nei ma te auraro e ma te haapa'o i te Metua. No reira, e faahoho'a ratou, a'oraa, e te afa'iraa mai i te Basileia o te Atua i ni'a i teie fenua.
Eaha te mana ta Iesu i horo'a i Ta'na Ekalesia?
Ua horo'a Iesu i te mana atoa i te ekalesia; te tairururaa o te feia faaroo fanau-faahou-hia, no te haere i ni'a i te mau ophi e te mau scorpion, e te mana atoa o te enemi. Ua fafau oia i te reira a rave ai oia i te reira, aita e mea e faaino i te feia faaroo fanau-faahou-hia (Luka 10:19). Ua horo'a Iesu i te mana atoa i Ta'na ekalesia, a te tape'araa e te mo'eraa. To'na auraa ra, ia faati'a e eiaha e faati'a.
Ua fafau Iesu i te tahi atu Taata tamahanahana e ua tono atu i te tahi atu Taata Tamahanahana, te Varua Mo'a, i Ta'na ekalesia. E arata'i e e haapii te Varua Mo'a ia ratou i roto i te parau mau atoa e e horo'a ia ratou i te mana a haere ai ratou i roto i te ao nei.
No te mea ua horoa Iesu i te feia faaroo (tū'era'a), te faaueraa ia haere i te ao nei, ia poro i te evanelia, e ia faariro i te mau nunaa ei pĭpĭ Ta'na.
Te mau tapa'o o te pee i te feia faaroo:
- vai Pā'ātea i roto i te pape,
- ia faaîhia outou i te Varua Mo'a,
- paraparau na roto i te mau reo apî,
- tiavaru i te mau demoni,
- A tuu i to oe rima i ni'a i te feia ma'i e e ora mai ratou,
- Faaora i te pohe,
- e mai te peu e e inu ratou i te hoê mea haapohe, eita te reira e faaino ia ratou
Te vai ra i roto i te Ekalesia te mana atoa o te Atua. No reira, e mea ti'a i te Ekalesia ia riro ei pŭpŭ puai roa a'e i ni'a i te fenua nei. Te parahi nei te Ekalesia i roto ia Iesu Mesia, hau atu i te mau mana faatere atoa, mana, ha'amaitai, e te faatereraa, e te mau i'oa atoa i faahitihia. No reira e ti'a i te Ekalesia ia upooti'a i ni'a i te mau mana atoa o te enemi, e eita te mau uputa o te hade e upooti'a i ni'a i te Ekalesia (A tai'o atoa: A haere na roto i te faatereraa ta te Atua i horo'a i te hamaniraa apî)
Teie râ, eaha te tupu ra i nia i te Ekalesia o teie mahana? E mana anei to te Ekalesia? E pee anei te mau tapa'o e te mau ohipa maere i te feia faaroo? E nehenehe anei ta te Ekalesia e horo'a i te ora, ta te Ekalesia i farii na roto ia Iesu Mesia? E nehenehe anei te Ekalesia e tauturu i te mau taata e e faaora ia ratou i te mau faaheporaa atoa a te diabolo? Te faahiti ra anei te Ekalesia i te mau taata, i muri a'e i to ratou pureraa, te ao, i te mau faanahoraa o te ao nei, mai te mau taote, (Keresetiano) Ua; taote, te mau taata aravihi i te pae no te feruriraa, e te tahi atu â?
E mana to te Ekalesia e te pahonoraa i te mau taata atoa e te mau fifi sotiare atoa o teie nei ao. Tera râ, te parau mau oia ho'i, ua vaivai te Ekalesia i te pae tino e i te pae varua, e no reira, eita ta te Ekalesia e nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei, aita atoa te mau fifi o te taata. Eaha ta te Ekalesia e horo'a?
Peneia'e ua tae i te taime no te faaruru i te parau mau fifi e no te ite e ua haru a'ena te Ekalesia i te mau uputa o te hade e te te parahi ra te ao nei i roto i te Ekalesia.
Eaha te hape i roto i te Ekalesia?
Ua faaatea ê te ekalesia i te mau parau a te Atua e ua ofati. Te vai ra i raro nei te hoê tabula no te mau mea e hape ra i roto i te ekalesia
Ua rave te mau tamarii a Iuda i te mea ino i mua ia'u, i ni'a i te Fatu: ua tuu ratou i ta ratou mau ohipa faufau i roto i te fare tei piihia to'u i'oa, no te faaino i te reira (Jeremieh 7:30)
- Ua haamau te Ekalesia i te mau ohipa faufau i roto i te fare o te Fatu e ua haaviivii i te Fare o te Fatu (te vai ra i roto te oraraa o te mau kerisetiano, no te mea te mau Kerisetiano; te feia faaroo o te ekalesia ïa)
- Te tapea nei te Ekalesia i te haavare e te patoi nei i te ho'i faahou. Aita te Ekalesia i parau maitai; aita hoê a'e taata i tatarahapa i to'na ino (e'a).
- Aita te Ekalesia i matau i te haavaraa e aore râ, i te hinaaro o te Fatu
- Te parau nei te Ekalesia e, e mea paari oia e te ti'aturi nei oia e, te vai ra te ture a te Fatu i piha'i iho ia'na. Ma te papu maitai, ua faariro te Ekalesia i te reira ma te faufaa ore; e mea faufaa ore te pene a te mau papa'i parau.
- Te faateitei nei te Ekalesia i to'na iho paari e ua pato'i oia i te Parau a te Fatu
- Te parau ra te Ekalesia e te vai ra te hau, ia ore ana'e te hau; Te parau ra te Ekalesia e, e mea ino, noa'tu e, e ere i te mea ino
- Eiaha te Ekalesia e haamâ ia rave ana'e te feia faaroo i te mau ohipa faufau.
- Ua riro te Ekalesia ei vahine faaturi, te hoê putuputuraa o te mau tane e te mau vahine haavare
- Te piko nei te Ekalesia i to'na arero mai to'na ana'e no te haavare, aita râ oia e itoito no te parau mau i ni'a i te fenua nei. Ua riro to'na arero mai te hoê pere i pupuhihia, o te faaite ra i te haavare.
- Te haere nei te Ekalesia i roto i te ino e te haere mai te ino i te ino
- Aita te Ekalesia i ite i te Fatu
- Ua î te Ekalesia i te mau taea'e, o te ore e nehenehe e tiaturi te tahi e te tahi no te mea te haavare nei ratou te tahi e te tahi e aita ratou e parau ra i te parau mau (te faaite nei ratou i te paari o te ao nei, o te patoi ra i te Parau a te Atua). Ua haapii ratou i to ratou arero i te parau haavare, e te rohirohi ia ratou iho no te rave i te ino.
- Te haere nei te Ekalesia i rotopu i te haavare; na roto i te haavare e te pato'iraa i te ite i te Fatu
- Uafa; Atiʻi; Mana'o, E paraparau hau i to ratou taata tapiri na roto i to ratou vaha, i roto râ i to ratou mafatu, ua tatari ratou.
- Aita te Ekalesia i haapa'o i te reo o te Fatu, aita atoa i haere i roto i Ta'na mau faaueraa. Tera râ, te pee nei te Ekalesia i te feruriraa o to'na iho aau e i te mau idolo.
- E haamou te mau tia faatere e A haaparare i te mamoe o te vahi faaapu a te Fatu
- Te mau peropheta e mea viivii te mau tahu'a. Ua ite te Fatu i to ratou ino i roto i To'na fare. E rave ratou i te, Haere na roto i te haavare, e a haapuai i te mau rima o te feia rave ino. Te tohu nei ratou no roto mai i to ratou iho aau
- Ua faaru'e te Ekalesia i te faufaa ai'a i te pae varua, ua farii oia ia Iesu Mesia e ua faatumu oia i nia i te mau idolo
(Jeremieh 7:30, 8, 9, 23 Ezekiela 13)
No te aha te mau rave'a e te mau rave'a o te ao nei e ore ai e tauturu i te faaho'i-faahou-raa mai i te Ekalesia?
E rave rahi ekalesia o te hi'o nei i te ao nei, o te ti'aturi nei i ni'a i to ratou paari e to ratou ite tino, e o te faaohipa nei i te mau haapiiraa a te ao nei, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a i roto i te ekalesia. No te upooti'a i ni'a i te taata e rave rahi atu â, e faaau ratou i te ao nei, te feia apî iho â râ. E faaohipa ratou i te ‘tau apî’ te mau ravea no te tomo i roto i te tahi huru hi'opoaraa i roto i te haamoriraa. E faaohipa ratou i te mau rave'a aravihi apî atoa no te faariro i te evanelia ei mea anaanatae e te arearea i roto i te mau taata tino. E farii te ekalesia i te mau huru haere'a atoa e e poro nei ratou i te mau a'oraa poto no ni'a i te " mana'o maitai " e te mau a'oraa faaitoito o te faatumu nei i ni'a i te taata.
E ravehia te mau mea atoa no te faaoaoa e no te haamaha i te mau taata tino, e no te faaoaoa ia ratou ia ho'i mai ratou.
E rave rahi tauiraa e ravehia ra i roto i te ekalesia, o te faatumu nei i nia i te hinaaro o te taata. Te vahi pe'ape'a, e rave rahi amuiraa aita ia ora ia au i te hinaaro o te Atua Ē, ia au râ i te hinaaro o te taata.
E rave rahi ekalesia o te faaino nei i te parau mau o te Parau a te Atua, i roto i te haavare. No te mea o te reira te mea ta te taata e hinaaro e faaroo. E mea au a'e na ratou e faaroo i te mau haavare, ia nehenehe ratou e tamau noa i te ora ia au i te tino, hau atu i te parau mau. No te mea e ua faaino ratou i to ratou ora i ni'a i teie fenua, e aita ratou e hinaaro e horo'a i to ratou ora.
Te faatumu nei te ekalesia i ni'a i te manuïaraa i te pae tino, Te mau mana'o tauturu no te, moni, Tiatura, ma'ohi, e te tahi atu â.
Teie râ, o vai te ekalesia e nehenehe e ho'i i ni'a i te Parau e e ora ia au i te hinaaro o te Atua e e faaore i te mau hara atoa i roto i te ekalesia, e te mau faahopearaa o te reira, e rave rahi taata e faaru'e? O vai te hinaaro e faarue i to ' na toroa no te parau mau o te Atua?
E rave rahi ekalesia o te faaino noa ra i te Parau e te ao nei. E hi'o ratou i te mau haapiiraa, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a o te ao nei e a faaohipa i te reira i roto i te ekalesia. Teie râ, eita te paari o te ao nei e maitai, Eiaha atoa ia faaho'i faahou mai i te ekalesia no te mea e fare pae varua te ekalesia. E ere te ekalesia no te ao nei; te basileia o te pouri, i te Basileia râ o te Atua.
Te paari o te ao nei (iri) e patoi ra i te paari o te Atua (Ōpu'upu'u), Eita ta ratou e nehenehe e haere amui. Hoê ana'e e'a no te faaho'i-faahou-raa, e te tatarahapa e te ho'iraa ' tu ia Iesu; te parau.
Nahea te Ekalesia ia faaho'i-faahou-hia mai?
Te rave'a hoê roa e nehenehe ai te ekalesia e faaho'i-faahou-hia mai, o te tatarahapa ïa i te mau ohipa faufau ta'na i rave e ta'na i farii i roto i te amuiraa, e ho'i atu i ni'a i te Parau a te Atua, e haapa'o e e rave i te Parau a te Atua. I muri iho ana'e, E tupu te hoê tauiraa i roto i te ekalesia.
Ua tae i te taime no te haapa'o maitai i te mau mea o te Basileia o te Atua e no te pee i te Varua, eiaha râ e pee i te tino. Ua tae i te taime no te imi i te mau mea i ni'a, ia parahi te Mesia, maoti râ i te imi e te hinaaro i te mau mea o teie nei ao. Ua fatata te taime no te faaore i te mau hara i roto i te Fare o te Fatu; i rapae i te oraraa o te feia faaroo e a haamata i te haere i muri a'e i te hinaaro o te Atua i roto i te ti'aturiraa e te parau-ti'a
Ua fatata te taime no te riroraa o Iesu ei Upoo no To'na tino; Ta'na Ekalesia, e ti'a faahou mai te Ekalesia i te pohe e e faatupu i te faaueraa ta Iesu i horo'a i To'na mau pǐpǐ. E taime faufaa roa no te faaroo i te Varua Mo'a, ia riro te Tino o Iesu Mesia; ōna atu, E ineine no te Ta'na i ho'i mai.
Ua fatata te taime, E ineine te vahine faaipoipo no ta ' na tane faaipoipo
A haapa'o i te reo o te Fatu, e e riro Oia ei Atua no outou, e e riro outou ei nunaa To'na: e ia haere i ni'a i te mau e'a atoa ta'na i faaue ia outou, ia maitai te reira no outou (Jeremieh 7:23)
'Ia riro ei miti no te fenua'





