Mai te mea e, te ora nei te mau Kerisetiano mai te ao nei, Eaha ta te ao nei e pahono mai?

Ua faaue Iesu Mesia to'na tino; Te Ekalesia ia riro ei ite no'na i ni'a i te fenua nei. Ua faaueraa oia i te mau melo o te reira., no'na e te pee nei Ia'na no te poro i te evanelia a Iesu Mesia e te piiraa ia tatarahapa i te feia, no te ao nei, ia faaorahia te mau varua e rave rahi i te mana o te pouri, ia faaorahia na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia, ia tomo i roto i te Basileia o te Atua, ia tatarahapa i te Atua, ia riro mai ei mau tamarii na te Atua, e ia fana'o i te ora mure ore. Teie râ, mai te peu e e ora te mau Kerisetiano mai te ao nei, Eaha ta te ao nei e pahono mai?

Nahea te mau varua ia faaorahia, mai te mea e, e ora te mau Kerisetiano mai te ao nei?

E rave rahi kerisetiano e parau ra e, te ti'aturi nei ratou ia Iesu Mesia e no'na ratou, tera râ, i taua area taime ra, Te ora nei ratou i te hoê â oraraa mai te ao nei e te rave nei ratou i te hoê â ohipa mai te ao nei. Aita roa ' tu e taa - ê - raa i rotopu i te mau Kerisetiano e te feia tiaturi ore, no te ao nei.

A tatarahapa no te mea ua fatata te basileia o te Atua

Aita te mau Kerisetiano i faafariu i te ao nei, e rave rahi kerisetiano tei faafariuhia e te ao nei (A tai'o atoa: ‘E taui te mau Kerisetiano i te ao nei, aore ra e taui i te ao nei i te mau Kerisetiano?‘).

Maoti i te faatupu i te hau i rotopu i te taata ruhiruhia e te Atua, na roto i te pororaa i te evanelia a te Mesia e te piiraa ia tatarahapa, e te faaho'i-faahou-raa i te taata i te Atua, na roto i te faaroo e te faaho'i-faahou-raa i roto i te Mesia, ua faatupu ratou i te hau e ua tahoê ia ratou iho e te ao nei, te tahi atu mau haapa'oraa, (ōhina) hōho'a, Te mau mana'o tauturu no te, te mau ohipa tahutahu e ite aivanaa ua haaviivii ratou i te parau mau o te Atua na roto i te mau haavare o te ao nei, ma te faaino i te evanelia.

E rave rahi ekalesia o tei ore i faaore i te hara e te ino, ua farii râ ua farii e ua vaiiho i te hara e te ino, na roto i te parauraa e e vai noa ratou ei feia hara, e e riro noa â te mau hara e te mau ohipa ino ei tuhaa no to ratou oraraa (A tai'o atoa: ‘E tamau noa outou i te riro ei taata hara? e ‘E nehenehe anei ta outou e faaohipa i te hoê ao parari ei otoheraa?‘) 

Parau mau, te vai ra te mau ekalesia, o tei iriti ê i te hara e te ino, e aita ratou e farii e aore râ, e faaoromai i te reira, e eiaha e faaru'e, ia pee râ i te Varua ei mau tamarii na te Atua ma te haapa'o ia Iesu Mesia; te parau, e ia rave i te Parau. Teie râ, mea varavara ratou.

Te oraraa mai te ao nei, tera râ, te ora mure ore

Eaha ta tatou e parau i muri iho? E tamau noa tatou i te pohe, e nehenehe taua ahu? Te Atua Atua (Roma 6:1).

No te mea e ore roa te hara e mana i ni'a ia outou: aore ho'i outou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha noa. Eaha ' tu â? E e pohe tatou, no te mea aita tatou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha? Te Atua Atua (Roma 6:14-15).

Te hinaaro nei te rahiraa o te taata e fana'o i te hoê â oraraa e te ao nei (parau-ti'a ore) te mau ohipa e te mau mea, e no reira, aita te mau tatarahapa mau e te mau faaauraa apî i roto i te Mesia e tupu faahou, e aita te tino e faaruehia, tera râ, e ora noa. Tūpāpā Ua tuu atura oia i te taata ruhiruhia e te ahuraa i te taata apî, te tamau noa ra ratou i roto i te hara.

Teie râ, mai te peu e, te parau nei e, e mau kerisetiano ratou, te tamau noa ra ratou i te hara, Eaha ta te piiraa ia tatarahapa e vai ra? Eaha te poroi a te mau Kerisetiano no te feia tiaturi ore ra?

I roto Ia'na, Te ora nei oia i roto Ia'na nei te hara

No te mea mai te peu e e ora te hoê taata i te hoê oraraa viivii e te mata'ita'i nei i te porn e/aore râ, te rave i te faaturi, nafea taua taata ra ia haafatata ' tu i te hoê taata tiaturi ore, o te ora ra i te hoê oraraa viivii e te mataitai ra i te mau hoho'a faufau e/aore ra te rave i te faaturi, e a faaruru i te taata ti'aturi ore e a pii i te taata ti'aturi ore ia tatarahapa e ia faaore i te hara?

Nafea te hoê taata ia, o vai te haavare noa ra, ia riro ei ite no Iesu Mesia e ia pii i te feia haavare ia tatarahapa?

Nafea te hoê taata ia, o te eiâ i te mau ite e o te titau i te feia eiâ ia tatarahapa?

Nafea te hoê taata ia, o tei faaturi e o te titau i te feia faaturi ia tatarahapa?

Nafea te hoê taata ia, aita i faaipoipohia e te vai ra te hoê taairaa taatiraa(s) e/aore râ ora amui e te hoê taata, e ere to'na hoa faaipoipo, faaite e e titau i te tatarahapa?

Nafea te hoê taata ia, o vai te rave ra Te mau mana'o tauturu no te e te pi'o i raro e te haamori i te tahi atu mau atua, faaite e e titau i te tatarahapa?

eita e nehenehe e parau! No reira, e rave rahi ekalesia tei ere i to ratou ti'aturiraa e ua riro atoa ei mea ataata no te ao nei. No te mea hoê â ohipa, ta te Parau e pii i te hara e ua faahapa te Parau, e te faaohipahia ra te reira e te ao nei, E faaohipa - atoa - hia te reira i roto e rave rahi ekalesia.

Ua faaorahia te taata apî i te hara e ua riro mai oia ei tavini na te Atua

I to oe mana'o e e hara oe i to oe mana'o, ou. Eaha te mau hua i roto i te mau mea atoa i reira outou i maere ai i teie nei? no te hopea o taua mau mea ra, o te poheraa ïa. I teie nei râ, ua ravehia te hara, e ei tavini i te Atua, oia, e te hopea o te oraraa hopea. No te feia hara, o te poheraa ïa; tera râ, te horo'araa a te Atua, o te oraraa mure ore ïa na roto ia Iesu Mesia (Roma 6:20-22)

Mai te mea e, ua fanauhia faahou outou i roto i te Mesia, ua riro mai outou ei mea hamanihia apî e ua faaorahia outou i te hara. Na roto i te faaauraa, Ua tauihia to outou huru. Aita faahou outou e melo o te diabolo e aita faahou outou e tavini ra ia'na mai te hoê faaoreraa hara e te tamau noa i te hara, tera râ, ua riro mai outou ei tavini no te Atua e e tavini outou Ia'na mai te hoê ha'amu'u e ia farii i ta outou hotu no te mo'araa.

Teie râ, mai te peu e e tamau noa outou i te rave i te hara e e riro noa â outou ei tavini no te hara, i hea outou i faaorahia ' i? Nahea e ti'a ai ia outou ia haere i te ao nei e ia poro i te ti'amâraa i roto i te Mesia, mai te mea e, aita outou i faati'amâhia, ia ora râ i roto i te pouri i roto i te faatîtîraa a te hara e te pohe?

Te mau taata atoa, o tei tatarahapa e te fanau-faahou-raa i roto i te Mesia na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, e tomo i roto i te ohipa no te haamo'araa. Te parau e te Varua Mo'a, e haapii te feia e parahi ra i roto i te taata apî, Tika, e ia faaruru i te taata i ta'na hara, e i muri iho, ua ti'a i te taata ia haapa'o i te Parau e te Varua Mo'a e ia auraro i te Atua aore râ aita.

E haava te Parau i te mau taata atoa

Ua ta'i o Iesu e ua parau, Te ti'aturi nei oia e, i ni'a ia'u, aita oia e ti'aturi ia'u, i ni'a râ ia'na tei tono mai ia'u. E o tei ite ia'u, e ite ïa ia'na tei tono mai ia'u. Te ite nei au i te hoê maramarama i roto i te ao nei, Ia ore te feia atoa e tiaturi ia'u ia parahi i roto i te pouri. E mai te mea e, e faaroo te hoê taata i ta'u mau parau, e aita e ti'aturi, Te faahapa nei au ia ' na: no te mea aita vau i haere mai e haava i te ao nei, te tahi râ, no te faaherehere i te ao nei. Ua pato'i oia i te mea e, ua pato'i oia ia'na, e aita ta'u mau parau, Te vai ra te hoê o te haava ia ' na: te parau ta'u i parau, e hi'opo'a te reira ia'na i te mahana hopea.

Aita hoi vau i parau no ' u iho; te Metua râ o tei tono mai ia'u, Ua horo'a mai Oia i te hoê faaueraa, eaha ta'u e parau, e eaha ta'u e parau. E ua ite au e, o Ta'na faaueraa te ora mure ore: no reira, te mau mea atoa ta'u e parau atu, mai ta te Metua i parau mai ia'u, e parau atu vau (John 12:44-50)

E nehenehe te taata e parau i te mau huru parau atoa e e turai ia vetahi ê ia tiaturi e aita e fifi to outou oraraa e e aroha te Atua e e faaoromai oia, te haapapu ra, e te farii nei i te mau mea atoa, mai te peu. Teie râ, te parau ra te Parau i te tahi atu mea e i te pae hopea, e ere te taata te faaoti, o te tomo i roto i te ora mure ore e te tairihia i roto i te roto auahi mure ore, te Parau râ (a.o. Mataio 12:36-37, John 12:48, Tō'o'a 20:11-15).

'Ia riro ei miti no te fenua

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.