A ara maitai i te hoê taata e horo'a ia outou i te filosofia e te deceit

A ara maitai i te hoê taata e horo'a ia outou i te filosofia e te deceit, i muri a'e i te peu tumu o te mau tane, i muri a'e i te mau faatereraa o te ao nei, Aita râ i muri a'e i te Mesia (Kolosa 2:8)

Ua faaara faahou o Paula i te feia mo'a i Kolosa no te taata, o te tamata i te faaatea ê ia ratou ia Iesu Mesia e o te haru ia ratou i te Parau mau na roto i ta ratou philosophia e te haavare faufaa ore i muri a'e i te peu tumu a te taata e te mau mana'o tumu o te ao nei, eiaha râ i te Mesia.

Maoti i te riroraa ei mau tao'a haru e ei eiâraa i ni'a i te e'a o te Mesia, ua hinaaro o Paula ia vai noa ratou i roto i te haapa'o maitai ia Iesu Mesia e ia haere i roto Ia'na, na roto i te mau haapiiraa hape a te taata no roto mai i te hoê feruriraa pae tino, e ia riro faahou ei tavini na te diabolo, ia ora i raro a'e i to'na mana e to'na faatereraa, e ia arata'ihia e te tino e te mau mea tumu o te ao nei. 

No te mea ho'i e, o te reira te auraa o te parau ‘faaino’. Te parau ‘faaino’ ua iritihia mai roto mai i te parau Heleni ‘sulagōgeō’ e te auraa ra:

  • no te afa'i atu ei tao'a haru, Eiaha (fa'aro'o) faahema, tā'iti'iti (no te tatara, no te eiâ), (SC (G4812))
  • no te afa'i atu ei tao'a ino, arata'i i te feia faatîtî (Te buka haapiiraa)
  • No te afa'i i te mau tao'a, no te afa'i i te hoê ei faatîtî (e te tavini),  no te faaatea ê i te parau mau e no te auraro i te mana o te hoê taata (Te parau Heleni a Thayer)

Te paari o teie nei ao

No te feia e pohe ra, ua riro te pororaa i te satauro ei mea maamaa; tera râ, no tatou nei, o te mana ïa o te Atua. Ua papa'ihia ho'i, E haamou vau i te paari o te feia paari, e e faaino oia i te ite o te feia paari. Teihea te taata paari? ihea te papa'i parau? Teihea te aimârôraa o teie nei ao? Aita anei te Atua i faariro i te paari o teie nei ao ei mea maamaa? No te mea ho'i e, aita te ao nei i ite i te Atua na roto i te paari o te Atua, Ua farii te Atua i te faaora i te feia e tiaturi ra na roto i te maamaa o te pororaa (1 Korinetia 1:18-21)

Teie râ, e ere te taata natura i te mau mea o te Varua o te Atua: no te mea e mea maamaa ratou ia'na: aita hoê a'e ta ' na i ite, no te mea e mea huru ê ratou i te pae varua (1 Korinetia 2:14)

hoho'a.png

Te paari o teie nei ao, te philosophia o te taata, no roto mai i te feruriraa tino, e patoi rahi te reira i te paari o te Atua. No reira, te pato'i nei te mau parau a te ao nei i te mau parau a te Atua e eita ta ratou e nehenehe e haere amui.

Noa ' tu e te patoi nei e te patoi ra te tahi mau taata i te reira, ma te parau e e nehenehe ratou e haere amui, E mea maramarama roa te Parau. No te mea ua papaihia e ua riro te paari o teie nei ao ei mea maamaa i mua i te Atua, e ua riro te paari o te Atua ei mea maamaa i mua i te ao nei. 

Te tumu o te reira, no te mea ïa e ua faaûruhia te paari o te tino e te arii o teie nei ao, area te paari pae varua ra, ua faaûruhia ïa e te Atua. 

Te faataa ra oe e o vai e o vai ta oe e tiaturi? Te ti'aturi ra anei outou i te nunaa e te mau parau a te taata, e aore râ, te ti'aturi ra anei outou i te Atua e te mau parau a te Atua? (A tai'o atoa: ‘‘Te haere amui ra anei te Bible e te ihi?‘)

Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi taime, E faaroo rahi a'e te taata i ta vetahi ê e parau ra e e faaî i to ratou feruriraa i te mau parau a te taata, i muri iho, e faaroo ratou i te Atua, e faaî e e faaapî i to ratou mau feruriraa i Ta'na mau parau. No reira, Ua akatumuhia te nunaa i roto i te ao nei e te haere nei ratou i ni'a i te e'a rahi o te ao nei, eiaha râ ia haaatumuhia i ni'a i te Parau e ia haere na ni'a i te e'a piriha'o o te Mesia.

Taure'are'a, te hoê tapo'iraa no te varua orure hau

No te mea e au te orureraa hau i te hara o te peu tahutahu, e ua riro te aau etaeta mai te ino e te haamori idolo (1 Samuela 15:23)

Ia hi'o ana'e tatou i te puberty, Moekara, ia au i te ite aravihi i te pae rapaauraa, e te haere nei te feia apî i te taurearearaa e ua riro te orureraa hau ei tuhaa no te taurearearaa. Aita e mea ta outou e nehenehe e rave no ni'a i te reira, E tia ia outou ia farii i te reira e ia faaite i te aroha no te taurearea orure hau. 

Teie râ, te pii nei te Parau a te Atua i te reira te haerea orure hau, e e ere te haerea orure hau no ǒ mai i te Atua ra e e hara.

Ua riro te haerea orure hau ei huru o te natura o te diabolo (ua orure hau te diabolo i te Atua i te faaapu i Edene i te ra'i). 

Mai te peu e e orure te hoê taurearea, E varua orure hau to te taure'are'a, o te pato'i i te auraro e aita e faaroo i te mau metua.

Ia faaorehia teie varua orure hau i roto i te I'oa o Iesu, E faaho'i faahou te taure'are'a i te haerea " maitai " e eita oia e orure hau.

Te ohipa nei te ao nei i roto i te vahi natura e te tiaturi ra te reira i te hoê tumu natura, te ohipa ra te Parau i roto i te ao pae varua e te tiaturi ra oia i te hoê tumu pae varua.

Na te aha e ti'a ai ia outou ia faaapî i to outou feruriraa?

Ia fanau-faahou-hia outou e ia riro mai outou ei mea hamani apî, Te vai noa ra â to outou feruriraa tino o te ao nei. No reira, e mea faufaa roa ia faaapî i te feruriraa, i te vave roa ' ' e, ia taui to outou feruriraa e ia farii outou i te feruriraa o te Mesia.

Ia faaapîhia to outou feruriraa e te Parau a te Atua, e te haapa'o nei e te faaohipa nei outou i te mau parau a te Atua, E akatuhia outou i roto i te Parau, e te feruri mai te Parau, e ia haere ei tamaiti na te Atua i roto i te hinaaro o te Atua i ni'a i te fenua nei.

Mai te peu e eita to outou feruriraa e faaapîhia aore ra e faaapî - noa - hia, E aro outou i te faaroo e e tata'u outou, Haereōrā, ōfa'i, e/aore râ, te topa, e te tahi atu â. no te mea te tuhaa o to outou feruriraa o te feruri noa ra mai te ao nei, E aro te reira i te tuhaa o to outou feruriraa o tei faaapîhia e te Parau a te Atua.

No te aha e ti'a ai ia outou ia paruru i to outou feruriraa?

Ia faaapî ana'e outou i to outou feruriraa i te Parau a te Atua, E mea faufaa roa ia paruru i to outou feruriraa e ia ape i te mau parau a te Atua ia eiâhia i roto i to outou feruriraa, e ia parahi te ite e te paari o te ao nei i roto i to outou feruriraa e ia faatere ei arii i roto i to outou feruriraa. 

Ia vaiiho ana'e outou i te paari e te ite o te ao nei i roto i to outou feruriraa, E horo'ahia te mana e e puai a'e to outou feruriraa tino, tera râ, e ino to outou faaroo e e ino noa ' tu â.

Ei faahopearaa, e nehenehe outou e haamata i te feaa te mau parau a te Atua no te mea te parau ra te ao nei i te tahi atu mea.

Ei hi'oraa, a hi'o na i te faaroo no te hamaniraa e te tupuraa o te mau mea. E rave rahi feia faaroo, o tei haamata i te feaa i te Parau e te parau mau e ua hamani te Atua i te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i roto, i roto e ono mahana e ua faaea te Atua i te hituraa o te mahana, no te philosophia e te parau a te taata e te mea e parauhia ra e te mau haapapuraa i te pae ite aivanaa (A tai'o atoa: ‘Ua hamani anei te Atua i te ra'i e te fenua i muri a'e e ono mahana?‘).

No reira, e ti'a ia outou ia paruru i to outou mata e to outou mata e ia faaeteete i ni'a i te mau mea ta outou e ite ra, Eaha ta'o, e o vai ta outou e faaroo ra. Noa ' tu e e au ra e aita e hara, te parau mau e, aita e mea hapa ore. No te mea te vai ra te haamouraa i muri mai i taua hapa ore ra.

A ara i te philosophia a te taata e te haavare faufaa ore

Ua matau noa o Paula i te diabolo e ta ' na mau ohipa. Ua matau oia i te mau taata, o tei tavini i te arii o teie nei ao e tei î i te paari o teie nei ao, e ua haere mai ratou e ta ratou iho philosophia e te haavare faufaa ore i pee i te mau peu tumu a te taata e te mau mana'o tumu o teie nei ao no te tamata i te haavare i te feia mo'a e te haavare ia ratou.

te haavare faufaa ore o te philosophia a te taata

No reira, ua faaara o Paulo i te feia mo'a ia vai ara noa e ia tape'a papû i ni'a i te Parau e a pee ia Iesu Mesia.

Te haere noa ra â te diabolo mai te hoê raiona oto, te tamataraa i te faahema e te haavare i te mau tamarii a te Atua, te haamou e te haamou ia ratou.

E rave rahi ekalesia, o tei ino i roto i te oraraa o te taata, te philosophia, e te haavare faufaa ore i muri a'e i te mau peu tumu a te taata e te mau mea tumu o teie nei ao, e ua farii i te mau parau, i te mau tumu parau, fa'a'ōfa'i, fa'a'ōfa'i, e te mau mea o te ao nei i roto i te taviniraa a te ekalesia; te pehe, pure; pure, mau a'oraa, e te mau haapiiraa Bibilia, te aupururaa i te mau hi'opo'a, e te tahi atu â.

Te mau a'oraa no ni'a i te satauro, te toto o Iesu Mesia, Fa'a'afa'a, Faaapîraa, te Varua Mo'a, te taata apî, haamo'araa, e ua monohia te haavaraa e Te mau a'oraa faaitoito e te mau parau faaitoito, o te faatumu nei i nia i te taata mau (te iho).

Te hoê evanelia faatumuhia i ni'a ia'na iho eiaha râ i ni'a i te Mesia

Ua riro te feia faaroo ei tumu no te ara-maite-raa, e ua riro te evanelia ei evanelia no'na iho, eiaha râ i te hoê evanelia tei faatumuhia i ni'a i te Mesia. Te mau mea atoa no ni'a ia'na iho’ e te manuïaraa i te pae tino e te moni.

I roto i te pureraa a te ekalesia, E faaohipahia te mau huru rave'a e te mau rave'a natura atoa no te anaanatae i te mau rave'a a te ekalesia no te mau manihini o te ekalesia, no te faatupu i te hoê huru huru maitai e no te horo'a i te hoê iteraa papû e te mau mana'o oaoa. Teie râ, mai te peu e e tiaturi te taata i nia i te tino e te mau ravea e te mau ravea natura, i muri iho, e faaru'e te Atua ia'na iho.

E taui atoa te mau parau a te Atua e e faaapîhia ia au i te hinaaro e te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino. Teie râ, mai te peu e e parau te hoê taata poro i te hoê mea, E au ra paha e mea pae varua e mea haapa'o maitai, aita râ te reira e tuea ra e te Parau e aita atoa e patoi ra i te hinaaro o te Atua, E tia ia patoihia teie mau parau.

A faaroo i te faaroo ia Iesu Mesia; te Parau Ora a te Atua, Eiaha e vaiiho ia haavarehia outou na roto i te mau haapiiraa haavare, no roto mai i te feruriraa tino. E rave rahi ekalesia o tei ore i vai ara noa no te mea, Ua farii râ oia i te mau haapiiraa hape, te mau philosophia o te taata, e te haavare faufaa ore i roto i te ekalesia, E rave rahi ekalesia e parahi ra i roto i te pouri, Aita râ te maramarama.

No reira, a vai ara noa eA ara maite e a tape'a noa ia Iesu Mesia; te Parau e ia riro tamau noa te Parau ei mana teitei roa'e i roto i to outou oraraa.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.