Ua riro te oraraa amui ma te faaipoipo ore aore ra hou te faaipoiporaa ei mea matau - maitai - hia i roto i te ao Tooa o te râ. Te ohipa i haamata i Scandinavie (I Europa) na te feia apî paari e ere i te mea faaroo, Ua parare na te mau nunaa tooa o te râ atoa i roto i te mau ahuru matahiti i mairi a'enei. Aita te feia apî tiaturi ore i hinaaro faahou e fafau i te mau taairaa o te faaipoiporaa. Aita ratou i hinaaro ia faaarahia ratou eaha te rave e nahea ia ora i to ratou oraraa e ia auraro i te mau ture e te mau faaueraa. Maoti râ, ua hinaaro te feia apî ia ti'amâ e ia ora i to ratou iho oraraa, te raveraa i ta ratou iho mau ma'itiraa e ta ratou iho mau ture i roto i te oraraa. I teie mau mahana, rahi, e tae noa'tu i te mau Kereset, Ia hi'o i te oraraa amui ei mea tano e ei mea maitai. Teie râ, noa ' tu e e rave rahi o te mana'o ra e mea tano e e mea maitai te oraraa amui hou te faaipoiporaa, te farii ra anei te Atua i te reira? Eaha ta te Bible e parau no nia i te oraraa amui, e e ti'a anei i te mau Kerisetiano ia ora amui e te hoê taata, e ere to ratou hoa faaipoipo?
Mea nafea te toparaa o te faaroo kerisetiano i te ohipa i nia i te peu tumu no te pae tooa o te râ e to ' na mau tiairaa morare
Te vahi pe'ape'a râ, Ua ohipa te toparaa o te faaroo kerisetiano e te patoiraa i te Bible i nia i te peu tumu no te pae tooa o te râ e to ' na mau tiairaa morare, e tae noa'tu i te monoraa i te faanahoraa o te faaipoiporaa na roto i te oraraa amui, aka ora amui ma te faaipoipo ore.
E rave rahi o te ora amui nei ma te faaipoipo ore e aita ratou e ite ra i te hinaaro ia faaipoipo. I teie nei, e mana'o oe e o te oraraa amui te hoê tuhaa o te ao nei, e te feia tia ore ana'e o te ora amui nei ma te faaipoipo ore. Te vahi pe'ape'a râ, e ere te reira i te parau mau.
No te feruriraa tino e te huru o te ao nei o te mau kerisetiano, Te haere ra o tei haere i muri a'e i te tino, e rave rahi kerisetiano o tei farii i te mau peu o te ao nei, e tae noa'tu i te oraraa amui ma te faaipoipo ore.
Te vai ra te varua o teie nei ao i roto ia ratou. No reira, Te feruri nei ratou e te ora nei ratou mai te ao nei. Ua mono ratou i te faanahoraa mo'a o te faaipoiporaa na roto i te oraraa amui, e a faaohipa i te mau haavare e rave rahi no te haapapu i te reira. No te mea eita e tia ia outou ia ite na mua i te tahi e te tahi, hou a faaipoipo ai outou e a rave ai i te hoê fafauraa faaipoipo?
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te fafauraa o te faaipoiporaa?
Ia au i te Bible, ua haamau te Atua i te faaipoiporaa ei fafauraa mo'a i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine. Na roto i te fafauraa o te faaipoiporaa, E herehia te tane i te hoê vahine, e e riro raua ei tino hoê. No te mea ïa e, e ua riro te faaipoiporaa ei faanahoraa mo'a no ǒ mai i te Atua ra, Te horo'a nei te Atua i To'na haamaitairaa.
No reira, e faaru'e te taata i to'na metua tane e to'na metua vahine, e e tapiri oia i ta'na vahine: e e riro raua ei tino hoê (i 2:24)
E (Iesu) ua pahono maira oia e ua parau atu ia ratou, Aita anei outou i tai'o, e ua hamani Oia ia raua i te omuaraa, ei tane e ei vahine, Ua parau, No teie tumu, e faaru'e te tane i to'na metua tane e to'na metua vahine, e e tapiri oia i ta'na vahine: e e riro raua e piti ei tino hoê? No reira, aita ratou e piti faahou, hoê râ i'oa. Na reira, eaha ta te Atua i amui atu, Eiaha te taata e faataa ê (Mataio 19:4-6)
Eaha ta te Atua e parau ra no nia i te faataaraa i roto i te Bible?
Ia au i te Bible, te riri ra te Atua i te faataaraa (te ofatiraa i te fafauraa o te faaipoiporaa) mai ta tatou e taio ra i roto i te Malaki 2:16.
No reira, a ara i to outou varua, e eiaha te hoê taata e haavare i te vahine o to ' na apîraa. No te Fatu, te Atua o te Atua, Te parau ra oia e, te riri nei oia i te faaru'eraa (tono atu (fa'ata'a)): no te mea e tapo'i te hoê i te haavîraa u'ana i to'na ahu, Ua fafau mai te Fatu o te mau nuu: no reira, a ara i to outou varua, eiaha outou e rave i te ohipa haavare. (Malachi 2:15-16)
Te riri nei te diabolo i te fafauraa o te faaipoiporaa e te faataaraa
Mai ta te Atua e riri ra i te faataaraa, te riri nei te diabolo i te faaipoiporaa. Te riri nei te diabolo i te mau fafauraa atoa ta te Atua i haamau, e tae noa'tu i te fafauraa o te faaipoiporaa. No reira, E rave te diabolo i te mau mea atoa ta'na e nehenehe e rave no te faaino e no te haamou i te fafauraa o te faaipoiporaa.
Nahea te diabolo ia faaino e ia haamou i te fafauraa o te faaipoiporaa? Na roto i te faaturi, Fa'aterehia, te ora ra raua, mau faaipoiporaa, e te mau faaipoiporaa.
Na roto i te faati'araa e te haamauraa i te mau faaipoiporaa tane e te vahine, ua viivii te fafauraa mo'a o te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine. Noa ' tu eaha ta te diabolo e turai i te taata ia tiaturi e eaha ta te taata e ite ra, Aita roa ' tu te Atua e farii ra i te faaipoiporaa i te tane e te vahine. Te tumu o te reira, no te mea ïa e te faariro ra te Atua i te peu mahu ei mea faufau, e eita roa'tu te reira e taui. (A tai'o atoa: Eaha te parau no nia i te peu mahu?).
E ere anei i te mea huru ê roa ia ite i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe e rave no te faati'a i te mau faaipoiporaa i te pae o te tane e te vahine, aita râ te mau taata e hinaaro faahou ra e faaipoipo, tera râ, te ora amui nei ma te faaipoipo ore?
Eita te diabolo e faaohipa noa i te faaturi, Fa'aterehia, e fa'ata'a no te faaino e no te ofati i te fafauraa o te faaipoiporaa, te oraraa amui atoa râ..
Te turai nei te diabolo i te mau kerisetiano ia tiaturi e aita e hape i te ora amui ma te faaipoipo ore aore ra i te ora amui hou a faaipoipo ai.
No ta ' na mau haavare, E rave rahi Kerisetiano o te mana'o nei e mea maitai a'e ia ora amui ma te faaipoipo ore, no te mea nafea ' tu â outou ia ite i taua taata ra? Mai te mea e, e ora outou ma te atea i te tahi e te tahi, Eita outou e nehenehe e ite maitai i te tahi e te tahi.
Peneia'e e ohipa te atea, no reira, e mea ohie a'e ia haere amui. E rave rahi Kerisetiano atoa o te parau ra e Ua taui te mau tau e te ao nei. No reira, te farii nei ratou i te ora amui ma te faaipoipo ore.
E, E faaohipa te diabolo i te mau haavare e rave rahi no te haavare i te mau kerisetiano e no te turai ia ratou ia tiaturi i ta ' na mau parau eiaha râ i te mau parau a te Atua. Ia rave ratou i to ' na hinaaro eiaha râ i te hinaaro o te Atua. Mai ta te diabolo i rave i roto i te Te ti'araa i to ' na faahemaraa ia Eva na roto i ta ' na mau parau haavare haavare.
Te haapa'o nei te hoê tamaiti aore râ tamahine a te Atua i te Bible (Te Parau a te Atua) e eiaha e ora amui ma te faaipoipo ore
Teie râ, te hoê tamaiti aore ra tamahine mau na te Atua, tei î i te Varua Mo'a, e To'na natura, Eita roa'tu ratou e ora amui ma te faaipoipo ore!
E here te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua i to ratou Metua, e te haapa'o nei ratou i to ratou hinaaro, e e rave ratou i To'na hinaaro, e eita roa'tu ratou e rave i te hoê mea o te faatupu i te oto i to ratou Metua e To'na Varua. Eiaha ratou e faaroo i te mau parau e te mau a'oraa a te diabolo, no te mea e ere te oraraa amui ma te faaipoipo ore i te taairaa o te faaipoiporaa, e no reira, e hara te reira. Te varua mo'a, O vai te parahi ra i roto i te, te mau te hara te taata o teie hara o te oraraa amui.
Eaha ta te Bible e parau no nia i te oraraa amui?
Te faataa ra te Bible i te hinaaro o te Atua no nia i te oraraa amui ma te faaipoipo ore aore ra te taatiraa i te pae tino e te hoê tane aore ra te hoê vahine, E ere anei te reira to outou hoa faaipoipo. Ua maramarama atoa Iesu no nia i te mau taairaa i te pae taatiraa i rapae atu i te mau taairaa o te faaipoiporaa, i to'na farerei-faahou-raa i te vahine no Samaria i piha'i iho i te apoo pape a Iakoba.
I to Iesu parahiraa i pihai iho i te puna a Iakoba i Sichar, o te hoê ïa oire no Samaria, ua haere mai te hoê vahine no Samaria no te huti i te pape. I to Iesu aniraa i te vahine no Samaria ia horoa ' tu ia ' na i te pape, ua pahono mai oia, nahea oia, te hoê ati Iuda, e nehenehe e ui atu ia'na, te hoê taata Samaria, no te horo'a Ia'na i te pape ia inu. No te mea aita te mau ati Iuda i fariihia ia haere e te mau Samaria. I muri iho, ua faaite Iesu no ni'a i te pape ora, o Oia ana'e te nehenehe e horoa. I to te vahine faarooraa i ta'na mau parau, ua ani oia ia Iesu ia horoa ia ' na i teie pape ora. I teie nei, E hi'o tatou, ta Iesu i parau ia'na:
Ua parau atu Iesu ia'na, Reva, A pii i ta oe tane, e haere mai i ô nei. Ua pahono mai te vahine e ua parau mai, Aita to'u e tane faaipoipo. Ua parau atu Iesu ia'na, Ua parau maitai oe, Aita to'u e tane faaipoipo: E pae hoi tane ta oe i faaipoipohia; e ere ho'i ta oe tane i teie nei: i roto i te reira, ua parau mau oe (John 4:17-18).
E pae tane ta teie vahine, e ere ho'i ta'na mau tane faaipoipo, tera râ, ua taoto oia e o vai. E e ere atoa ta ' na tane faaipoipo i taua taime ra. Tei pihai iho oia e te hoê tane, Ua faaite atu o Iesu ia ' na i teie tumu parau.
E hinaaro anei te Atua aore ra e hara te faaearaa amui hou te faaipoiporaa?
E ere te oraraa amui hou te faaipoiporaa i te hinaaro o te Atua. Mai te mea e, te ora nei outou e te hoê taata, E ere anei te reira to outou hoa faaipoipo, Te ora ra outou i roto i te hara. Aita e hi'oraa e, e taairaa taatiraa to outou aore ra aita (o te ore e nehenehe e tupu). Te parau mau, te ora ra outou i raro a'e i te hoê â fare e te faaea amui ra outou i roto i te hoê fare i rapae i te taairaa o te faaipoiporaa.
E auraa atoa te reira no te mau Kerisetiano aita i faaipoipohia, o te taoto amui nei e te taoto ra hou a faaipoipo ai. Mai te peu e te ora amui ra outou ma te faaipoipo ore aore ra mai te peu e te ora ra outou ma te atea ê, tera râ, te taa ê ra outou i te taatiraa i te pae tino e te hoê taata, E ere anei te reira to outou hoa faaipoipo, te rave ra outou i te faaturi. E ere te faaturi i te mea au i te hinaaro o te Atua, e no reira, e hara te reira.
I teie nei, no ni'a i te mau mea ta outou i papa'i ia'u: E mea maitai no te hoê taata eiaha e tape'a i te hoê vahine. Ia faatōfā, no te ape i te faataa - ê - raa, A vaiiho i te mau taata atoa ia farii i ta ' na iho vahine, e te mau vahine atoa e ta ' na iho tane (1 Korinetia 7:1-2)
Te parau atu nei au i te feia aita i faaipoipohia e te mau vahine ivi, E mea maitai no ratou ia tape'a noa ratou mai ia'u nei. Teie râ, mai te peu e eita ta ratou e nehenehe e tapea, a vaiiho ia ratou ia faaipoipo: no te mea e mea maitai a'e ia faaipoipo i te auahi. (1 Korinetia 7:8-9)
e rave rahi kerisetiano e ora ra mai te ao nei
Te mau, o te ora amui nei hou a faaipoipohia ' i e/aore ra te hoê taatiraa i te pae tino ma te faaipoipo ore, no te tino ratou e no te ao nei. Aita to ratou e feruriraa o te Mesia, tera râ, te vai ra to ratou te feruriraa o te ao nei e te rave nei ratou i te mau ohipa a te ao nei.
Te farii nei te ao nei i te oraraa amui ma te faaipoipo ore, ia au râ i te Bible, te rave nei ratou i te faaturi, e no reira, e feia faaturi ratou. Te ti'aturi nei ratou e e kerisetiano ratou, noa'tu e, te faaite nei ratou i te reira, Te haapapu ra ta ratou mau ohipa i te tahi atu mea.
E ti'aturi atoa te diabolo, e aita te diabolo e faaorahia. Te mau ohipa e te oraraa o te hoê taata ana'e te haapapu ra e, no vai oia: Te ao (Ino) e aore râ, Iesu Mesia. (A tai'o atoa: ‘E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo‘).
Te taata, E faaroo te feia e here ra ia Iesu i Ta'na mau parau, a haapa'o i Ta'na mau parau, e te ora ia au i to'na. E iriti ê ratou i te mau hara e te viivii atoa o teie nei ao, o te faatupu i te taa-ê-raa i rotopu ia ratou e te Atua i roto i to ratou oraraa.
Teie râ,, E faaroo te feia e here nei i te ao nei i te parau a te ao nei e te feia aita i faaapîhia, e te ora nei mai te ao nei. E rave ratou i taua mau mea ra, o te hoê ïa Te mau nota i te Atua e ia pato'i i To'na hinaaro. No reira, Te faaite ra te oraraa o te hoê taata e, no vai te hoê taata.
E faaturahia te faaipoiporaa i roto i te mau mea atoa, e te taotoraa: e haava râ te Atua i te feia faaturi e te feia faaturi (Heberia 13:4 (parau: Ua papa'ihia te reira i muri a'e i te satauroraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia, e no reira, ua riro te reira ei tuhaa no te New īnī atu i te 'o'a)
Aita anei te ekalesia i manuïa i te faatura i te faaipoiporaa e i te arai i te faaturi?
E hopoi'a na te ekalesia no te here e no te tatara; ia opani i te mau ohipa hara o te pouri e ia farii i te mau ohipa parau-ti'a a te Basileia o te Atua. Tera râ,, Aita te ekalesia i paruru i to'na mau uputa mai ta te ekalesia e ti'a ia rave.
Aita te ekalesia i opani i te uputa o te uputa no te mau ohipa a te ao nei, e Te mau peu. Maoti râ, ua iriti te ekalesia i te mau uputa e ua farii i te mau haapiiraa tumu e te mau ohipa a te ao nei, e tae noa'tu i te faaturi i roto i te ekalesia. No te mea mai te peu e e ora amui outou ma te faaipoipo ore, e rave ïa outou i te faaturi.

I te iteraa mai i te mau tapao matamua o te faaearaa amui hou te faaipoiporaa, e te rahi noa ' tura te feia apî o tei hinaaro e o tei faaoti i te ora amui ma te faaipoipo ore, ua ti'a i te ekalesia ia turu i to'na ti'araa i ni'a i te Parau a te Atua.
E mea ti'a i te ekalesia ia haapa'o noa ia Iesu Mesia; te Parau Ora e te Upoo o te ekalesia. Ua tano iho â ia vai noa te ekalesia i roto i te tia no te hinaaro o te Atua e te Basileia.
(Te mau ti'a faatere no) ua ti'a i te ekalesia ia parau, Ua haamau te Atua i te fafauraa o te faaipoiporaa, e e tia i te feia faaroo ia faatura i te faaipoiporaa.
Ua tano iho â ia paraparau te ekalesia, faaueraa, e ua a'o i te feia apî o te amuiraa, o tei hinaaro e rave i te hinaaro o te tino e e ora amui ma te faaipoipo ore.
Ua tano iho â ia turu te ekalesia i nia i te Bible e ia parau e ua riro te oraraa amui ma te faaipoipo ore ei faaturi eiaha râ ia au i te hinaaro o te Atua. I muri iho, mai te peu e e faaoti te feia apî eiaha e faaroo i te mau parau a te Atua e ia auraro i To'na hinaaro, a tamau noa râ i te orure hau i te mau parau a te Atua, e ti'a i te ekalesia ia ua iriti ê ia ratou I roto i te ekalesia, no te maitai e no te parururaa i te tahi atu mau feia faaroo i roto i te amuiraa. No te mea e faaapu te hoê rewena iti i te faraoa taatoa. (A tai'o atoa: ‘Eaha te auraa ia horo'a i te hoê taata ia Satane?’).
E ere i te tu'ena te tumu parau., ahiri e ua turu te ekalesia i nia i te Parau e ua haapao noa i te Parau, ua vai noa te mata'u i te Fatu i roto i te ekalesia.
Ua pi'o anei te ekalesia i mua i te feia apî?
Aita râ te ekalesia i rave mai te reira te huru. Maoti i te turu i te Parau; Iesu, e te haapa'o maitai e te auraroraa ia Iesu Mesia, Ua auraro te ekalesia i te hinaaro o te feia apî orure e ua faaau i te ao nei.
Na roto i te vaiihoraa i te mau Kerisetiano ia ora amui ma te faaipoipo ore, Ua farii te ekalesia i te varua o teie nei ao e te varua o te faaturi i roto i te ekalesia.
Ua mǎta'u paha te ekalesia i te ereraa i te feia apî. Teie râ, ua î roa te ekalesia i teie nei i te (Hō'ē) te viivii i te pae taatiraa e te ino, mai te oraraa amui ma te faaipoipo ore, Te mau taatiraa i te pae tino ma te faaipoipo ore, Ma'ohi, e tē vai atura.).
Ua î te ekalesia i te feia faaturi, te mau ti'a, te feia haavare, 'Ioane', te mau faaturi, Te mau ma'i, te feia mata'ita'i porn, ha'api'ira'a, zoophilia, ā'ao'a. E rave rahi atoa feia faatere o te ekalesia o te parahi ra i roto ia ratou te hoê varua faaturi. (A tai'o atoa: Te parau nei te feia faatere o te ekalesia no ni'a ia ratou?).
E rave rahi kerisetiano tei mau i roto i te hoê faanahoraa haavare
Aua mau mea atoa, o te hoê ïa Te mau nota no te mea ua oti te Atua, na te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua. Ua manuïa te diabolo i te haavare i te mau kerisetiano e i te haruraa i te ekalesia na roto i ta ' na mau haavare. E te mea ino roa ' ' e,, e te rahiraa o te mau Kerisetiano, e tae noa'tu i te mau ti'a faatere o te ekalesia, matapo i te pae varua. Aita ratou e ite e aita ratou e ite ra e, ua haavarehia ratou e ua mauhia ratou i roto i te au'a haavare a te diabolo.
E rave rahi mau Kerisetiano e mana'o, e te haamauruuru nei ratou i te Atua, ua faarue te Atua ia ratou. No te mea, nafea te parau-ti'a ia amui atu i te parau-ti'a ore? Nahea te mo'araa ia amui atu i te hara? Eaha te taa-ê-raa o te maramarama e te pouri?
Ua faaruru Iesu i te hara e te fifi o te natura topa o te taata. No reira, na roto i te faaroo e te faaauraa i roto ia'na, Ua nehenehe i te mau taata atoa ia riro ei poieteraa apî ma te hara ore e te haere ei tamaiti e aore râ, ei tamahine na te Atua i roto i te parau-ti'a e te mo'araa, ma te faatere i te hara e te pohe.
E nehenehe te ekalesia e te taata e farii i te mau huru mea atoa, tera râ, o te Parau te parau mau, e na te Parau e faaoti. I te mutu, e ere te taata, te Word O vai te haava te mau taata atoa ia au i ta ratou mau ohipa (Tō'o'a 20:12, 15).
No reira, te parau ra te Fatu: “A tatarahapa, a nehenehe â ai outou e faaore i te mau hara, teie mau mea ta'u e riri nei, e mea faufau ore ia'u, e e pato'i i to'u hinaaro, i rapae i to outou oraraa”
‘A riro ei tote no te ao nei’




