Ua taui anei te ao nei?

Te ora nei tatou i te hoê tau i reira te mau kerisetiano e rave rahi e ore ai e turu ra i nia i te Parau ma te tiaturiraa taatoa, ia feaa râ i te mau parau a te Atua, ia faaafaro i te mau parau a te Atua ia au i te ao nei e te tau ta tatou e ora nei. No te mea e ti'a ia outou ia haere e au i te tau e eita ta outou e nehenehe e faaohipa i te hoê Buka tahito i teie mahana. Ua manuïa paha te reira i te mau mahana tahito, aita râ. E parau mau râ? Eita anei outou e nehenehe faahou e faaohipa i te Bible i roto i to outou oraraa i teie nei anotau? Ua taui anei te ao nei, e e tia anei i te Bible ia taui i te tau aore ra aita?

Te faaauraa e te iteraa i te mau varua

Te hoê kerisetiano, o vai te parau e, e ti'aturi, aita râ oia i fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, e ere i te mea pae varua e aita e ite i te mau varua. E rave rahi feia tahutahu o te haere nei i roto i te ao pae varua e e nehenehe ratou e hi'o i te pae varua e e faarirohia ratou ei feia varua, te tahi râte, e ere ratou i te pae varua, te tino râ, te faaûruhia nei e te arataihia ra ratou e te mau mana demoni, no te mea e nehenehe noa outou e riro ei taata pae varua mai te mea e, e faati'ahia mai to outou varua mai te pohe mai na roto i te mana o te Atua.

E rave rahi taata, o tei ore i fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, o te ore e haere i roto i te ao o te mau ohipa tahutahu mai roto mai i to ratou varua, o te ore e nehenehe e tohu i te tau no a muri a'e e e rave i te mau tapao rahi e te mau ohipa maere.

1 John 5:18 Eiaha te feia atoa i fanauhia e te Atua e rave i te hara

Ei hi'oraa, a hi'o na ia Simona te taata maere, o tei haamaere i te nunaa no Samaria na roto i te ohipa maere. Ua faariro te taata ia Simona ei mana rahi o te Atua, area o Simona ra, e ere ïa no te Atua.

E te vahine atoa, e varua tohu to'na, o te hoê ïa varua ino no roto mai i te basileia o te pouri, e ere no te Atua (Ā'ati'a 8:9-11; 16:16-18 (A tai'o atoa: ‘E ti'a anei ia outou ia fanauhia no te haere i roto i te hoho'a teata?‘)).

E rave rahi mau kerisetiano, o tei parau e, ua fanau-faahou-hia ratou, tera râ, ua matapo ratou i te pae varua e aita ratou e ite ra i te ohipa mau e tupu ra.

Aita ratou e ite ra i te mau varua e te mau mea e tupu ra i roto i te ao pae varua, i muri mai i te fenua natura, i reira to ratou ite ore e te faahemahia, e te haavare.

E nehenehe te taata e faahiti i te mau parau pae varua, tera râ, te faaite nei ta ratou mau ohipa mai te mea e, ua fanau-faahou-hia ratou, e mea pae varua, e te ti'aturi ra anei ratou i ta ratou e parau ra, e mai te mea e, te parahi ra anei te Parau e te Varua Mo'a i roto ia ratou, e aore râ, aita.

Ua horo'ahia te hoê tamaiti a te Atua i te Atua eiaha râ i te diabolo

Te hoê o te mau huru o te hoê tamaiti a te Atua, o te haapa'oraa ïa i te Atua, te haapa'oraa ia'na e i ta'na Parau, e eita roa'tu oia e pi'o i mua i te diabolo, e eita roa'tu oia e faaûru e aore râ, e arata'ihia e oia e ta'na mau hoa.

Te hoê tamarii a te Atua, Eita roa'tu te taata tei fanauhia e te Atua e to'na natura e faaru'e i te hara e aore râ, e farii i te hara, aita e titauraa (A tai'o atoa: ‘Eaha te mau huru o te hoê tamaiti na te Atua‘).

Mai te mea e, te hoê taata, o te parau ra e, e Kerisetiano oia, e faaoromai e e farii i te hara, e peneia'e atoa e rave e e tamau noa i te rave i te hara ma te huna, aita oia i fanauhia e te Atua e e ere atoa no te Atua, te diabolo râ, no te mea ho'i e, te arata'ihia ra te taata e te tino, i reira te natura hara e faatere ai.

Aita te ao nei i taui no ni'a i te hara. Te mau hara hoê â, e rave rahi feia e rave nei i teie mahana, e e fariihia e e fariihia e te mau ekalesia e rave rahi, e ere i te mea apî, ua faaohipa a'ena râ te taata i roto i te Faufaa Tahito. 

Ua ravehia te mau ohipa a te tino tau senekele te maoro

No reira, e mea au roa na to outou mau melo o tei niuhia i ni'a i te fenua; Te mau nota, Te mau nota, Fa'ahou'āra'a, mau, e te ti'aturi ore e te hepohepo rahi, e te hepohepo rahi, e te hapa ore e te hepohepo., mau: no te aha’ ua haere mai te riri o te Atua i ni'a i te mau tamarii no te faaroo: Ua haere atoa outou i te tahi taime, i to outou oraraa i roto ia ratou. Teie râ, a faarue atoa outou i teie mau mea atoa; Aute'a, Utu'ā, pā'ōfa'i, ma'ohiroa, Te mau paraparauraa viivii i rapae i to outou vaha. Eiaha e haavare te tahi i te tahi, no te mea ho'i e, ua tatara outou i te taata tahito e ta'na mau ohipa; E ua tuu oia i te taata apî, o tei faaapîhia i roto i te ite i muri a'e i te hoho'a o Ta'na tei hamani ia'na (Kolosa 3:5-10)

I teie nei, ua itehia mai te mau ohipa a te tino, eaha teie mau mea; Fa'aterehia, Te mau nota, Te mau nota, fa'ahou'a, Te haamoriraa idolo, Mō'o, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, Tau'āra'a, I itehia, Te mau hinaaro, tā'u, iti, Te mau oro'a, e te tahi atu mau mea: o ta'u e parau atu ia outou na mua'tu, mai ta'u i parau atu ia outou na mua'tu, eita te feia e rave ra i teie mau mea e fana'o i te basileia o te Atua (Galatia 5:19-22)

o te hinaaro ïa i te Atua

Te mau ohipa a te tino (te mau hara) ua faaohipahia te reira e te mau Etene. Teie râ, aita te Atua i hinaaro i To ' na nunaa ia taui i ta ratou mau ohipa, ia rave i te hoê â mau ohipa, e ia ora i te hoê â oraraa mai te mau Etene, Aita ona i ite i te Atua.

Ua hinaaro te Atua ia ora To'na nunaa i te hoê oraraa mo'a, te auraa ra, e ora To'na nunaa ma te haapa'o i Ta'na mau parau ia au i To'na hinaaro i roto i To'na Parau mau.

No te haereraa mo'a e te parau-ti'a o To'na nunaa, ua faaatea te Atua i To'na nunaa ma'itihia i te tahi atu mau nunaa etene atoa o te ao nei, Ua faaite to ' na nunaa e te here ra ratou i te Atua e no te Atua ratou.

Te mau ohipa atoa a te tino, mai te faaturi, Te mau nota, (Te viivii ore i te pae no te) Te mau nota, te vahine, fa'ahou'a, Fa'ahou'āra'a, Te mau mana'o tauturu no te, Mō'o, Aute'a, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pā'ōfa'i, pārahi, ma'ohiroa, Fa'a'itehia, tia, Tau'āra'a, I itehia, mau, Te mau nota, te hi'o, tā'uru, tā'u, iti, Te mau oro'a, e te tahi atu mau mea, Ua faaohipa teie mau taata e rave rahi senekele te maoro, Aita o tei ite i te Atua, Eiaha e here i te Atua e eiaha e riro ei no'na. E nehenehe râ te reira e (1 Korinetia 6:9, Galatia 5:19-22, Kolosa 3:5-10).

Ua faaruru Iesu i te tumu o te hara

Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua Ora, ua faaruru oia i te tumu o te hara, o te natura hara ïa, o te faatere nei i te tino e o te faatupu i te nunaa ia tamau noa i te hara. Ua faaora Iesu i te huitaata nei i te hara, o te hoê ïa hotu o te pohe e te arata'i nei i te pohe, na roto i To'na toto e te satauro.

na roto i te haapa'o ore o te hoê taata e rave rahi tei faarirohia ei taata hara

Na roto ana'e i te faaroo ia Iesu Mesia e Faaapîraa I roto i te, E nehenehe te taata e faaorahia mai i te natura hara, o te faatere nei i roto i te tino e o te faaorahia.

Teie râ, no te mea e rave rahi te taata e here nei i to ratou oraraa i roto i te ao nei e aita ratou e hinaaro e faarue i to ratou tino (A tatara i te taata tahito e ta ' na mau ohipa) e eiaha e faariro i te hara ei mea ino, e rave rahi mau haapiiraa hape tei tupu mai, e ua niuhia te mau huru huru e te mau ravea atoa no te rave tamau i te mau ohipa a te tino ma te faahapa ore i te reira.

Ua faaafarohia te mau parau a te Atua ia au i te mau hinaaro, te mau hinaaro e te hinaaro o te taata, e ua ti'a mai te mau haapiiraa, o te haapapu ra i te mau ohipa a te tino e i te tahi mau taime, te faaitoito atoa ra i te mau ohipa a te tino.

Ua taui anei te ao nei aore ra ua maraa anei te ino?

No te mea e, e rave rahi Kerisetiano e vai noa ra i te pae varua, no te mea ho'i e, aita ratou i fanau-faahou-hia mau e te ora noa ra ratou i te pae tino mai te ao nei, eiaha râ i te ora i ni'a i te Varua i roto i te Parau mau o te Atua, ua maraa te ino. E o te reira iho â te ohipa e tupu ra i pihai iho ia tatou. 

Aita te ao nei i taui, ua maraa râ te ino, e i teie nei, te ite nei tatou i te mau hotu o te reira. 

No te maraaraa o te ino, Ua taui te mau peu morare o te taata e ua taui te hamaniraa a te Atua, e tae noa'tu i te taata, e te hinaaro o te Atua e Ta'na mau faaueraa, tā'atira'a, e te arohia ra te mau fafauraa e te haamouhia ra. 

Te oto nei te fenua e te tatari ra i te faaiteraa mai i te mau tamarii a te Atua

Te orureraa hau atoa, tiamaraa, o'e, Ohirohi, arepurepuraa, ha'amata'i, māra'a, e te arepurepuraa i roto i te oraraa o te mau taata e i ni'a i te fenua nei, aita e tumu mau, ei feia tuatapapa o te ao nei, e taata natura ratou e aita to ratou te Varua o te Atua, A parau e a faatupu i te taata i te faaroo, tae, ia au i te Parau, te hoê tumu pae varua, o te hara ïa, i reira te taata e tavini ai i te diabolo e e horo'a ai ia'na i te mana, to'na nuu e to'na basileia (A tai'o atoa: ‘E mana to te diabolo i ni'a i te hara‘).

Ua faaauhia te mau parau a te Atua i te ino o te taata, aita te mau Kerisetiano e amui atu i roto i te aroraa i te pae varua, te aroraa i te ino na roto i te auraroraa ia Iesu Mesia, te ti'araa i ni'a i te Parau e te haapa'oraa i te mau parau a te Atua, e te faaohiparaa i te mau parau a te Atua i roto i to ratou oraraa, ia riro mai ratou ei feia rave i te Parau (A tai'o atoa: ‘Te mau taata e faaroo nei, e te mau rave'a‘)

No te mea ho'i e, ua horo'ahia mai te mau papa'iraa mo'a atoa na roto i te faaûruraa a te Atua, e e mea faufaa noâ te mau parau atoa a te Atua no te haapiiraa, no te mea, no te, no te haapiiraa i te parau-ti'a: ia ti'a roa te taata a te Atua, ua ineine no te mau ohipa maitai atoa (2 E hō'ē 3:16-17).

Tera râ, no te mea ho'i e, te mau parau e te mau haavare a te diabolo (Te ao) Te ti'aturihia ra ratou hau atu i te mau parau e te parau mau a te Atua, ua erehia te tote i to'na hanahana, e te maramarama o te ti'a ia anaana i roto i te pouri, e vaivai a'e. Na roto i te oraraa e te mau ohipa a te taata, e to ratou haapa'o ore i te mau parau e te hinaaro o te Atua, aita te pouri e faaho'i-faahou-hia mai, tera râ, te rahi noa ' tura te pouri.

Te ho'iraa mai i te Parau e te faaho'i-faahou-raa mai i te nunaa e te fenua

Ia opani vau i te ra'i ia ore te ûa ia topa, e aore râ, mai te peu e e faaue vau i te mau ûa ia haamou i te fenua, e aore râ, mai te mea e, e tono vau i te ati i rotopu i to'u nunaa; Mai te mea e, to'u nunaa, tei piihia e to'u i'oa, E faahaehaa ratou ia ratou iho, e a pure, e imi i to'u mata, e ia fariu ê i to ratou mau e'a ino; i muri iho e faaroo vau mai te ra'i mai, e e faaore i ta ratou hara, e e faaora oia i to ratou fenua (2 Te mau mea 7:13-14)

No te mea ho'i e, ua faaue mai te Fatu ia tatou, ma'ohi'ohi, Ua faariro vau ia oe ei maramarama no te mau Etene, ia riro oe ei faaoraraa e tae roa'tu i te mau hopea o te fenua (Ā'ati'a 13:47)

Mai te mea e, e ho'i te feia faaroo i te Atua e e horo'a ia ratou iho i te Upoo, Iesu Mesia, e ia haapa'o i te Parau, ia pure e ia rave, eaha ta ratou e ti'a ia rave e ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e oomo i te ahu o te taata apî e a poro i te evanelia a Iesu Mesia e a pii i te taata ia Fa'a'afa'a e te iritiraa i te hara, haamata i roto i te mau ekalesia, eiaha râ e faaru'e i te ao nei e te hara, i muri iho e tupu te hoê tauiraa i roto i te mau ekalesia, i te mau vahi i te ra'i e i ni'a i te fenua nei. 

I muri iho, e haere te feia faaroo na roto i te faaroo i muri a'e i te Parau e e ora ia au i te hinaaro o te Atua, e faatere te parau-ti'a i ni'a i te hara e te ino, e e riro ratou ei maramarama no te mau Etene e no te faaoraraa, ia ti'aturi atoa ratou, a tatarahapa, a fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, e a haere i ni'a i te hinaaro o te Atua. E ei faahopearaa, E faaorahia te nunaa e te fenua; faaho'i'i, e ua faaorahia e te Atua.

'Ia riro ei miti no te fenua'

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.