Te parau nei te feia faatere o te ekalesia no ni'a ia ratou?

Aita te hara a te feia faatere o te ekalesia e faaite noa ra i to ratou natura e to ratou huru, te natura e te huru o te ekalesia. Noa'tu e rave rahi ekalesia (na te ao) A faariro i te mau tauiraa, a taui e a taui i te mau parau a te Atua e te mau titauraa a te Atua, Eita roa ' tu te Atua e Ta ' na Parau e taui. Te tavini nei tatou i te Atua Mana Hope, O vai te Poiete o te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i roto. E hoê â te Atua, ʻApaʻau, i teie mahana e a muri noa'tu. Eita roa'tu te Atua e faaru'e, e taui i Ta'na parau, e e faaiti i To'na mau tiairaa. Te paraparau noa ra â oia e te ohipa noa ra â oia ia au i ta ' na Parau o te vai noa e a muri noa ' tu. Te faataa maitai ra te Atua i roto i te Bible no nia i te hara e te mau faahopearaa o te raveraa i te hara ma te hinaaro mau. Te hinaaro ra anei te Atua ia vai noa te mau tia faatere e te feia faatere tei topa i roto i te ekalesia e ia poro i muri mai i te parahiraa? Eaha ta te feia faatere o te ekalesia e parau no nia ia ratou no nia ia ratou??

Te mau tia faatere e te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia, o te rave nei i te hara ma te hinaaro mau, i ni'a i te parahiraa? 

Eita te feia faatere o te Ekalesia e rave nei i te hara ma te hinaaro mau e parahi i ni'a i te parahiraa. Mai te mea e, e tamau noa te feia faatere o te ekalesia i te rave i te hara i muri a'e i to ratou tatarahapa, Faaapîraa, e i roto i to ratou faatereraa i roto i te ekalesia, Eiaha ratou ia ma'itihia, ia haapii i ni'a i te parahiraa e ia arata'i i te ekalesia (te putuputuraa o te mau ti'a).

E mea fifi paha ia taio i te reira, e e nehenehe te tahi mau taata e ite i te reira ei mea aroha ore. Tera râ,, Ua rave te hoê tia faatere aore ra te hoê raatira ekalesia hara i te hoê faaotiraa ma te ite ore ia haapao ore i te Atua e Ta ' na Parau, ia tavini i te tino e ia rave i te hoê mea o te patoi i te hinaaro o te Atua.

Ua riro te Faufaa Tahito ei taa-ê-raa i roto i te hara no taua tumu ra. E hara te mau mea atoa ta te hoê taata e rave o te patoi i te mau parau e te hinaaro o te Atua. Tera râ,, te vai ra te taa-ê-raa i roto i te mau huru hara.

E nehenehe te hoê taata e parau e aore râ, e rave i te hoê mea e ere i te mea maitai ma te ite ore, e i roto e aore râ, i muri iho, e faaruru e e faati'ahia oia e te Varua Mo'a. Teie râ, e nehenehe atoa te hoê taata e parau aore ra e rave i te hoê mea ma te mana'o maitai. To'na auraa ra, ua ite te hoê taata e, e ere te reira i te mea maitai e e ere i te mea au i te hinaaro o te Atua, e te pato'i nei oia i ta'na Parau, tera râ, e rave noa te taata i te reira, no te mea ua puai a'e te here i te tino i te here i te Atua e i Ta ' na Parau. (A tai'o atoa: Eaha te hara e ere i te pohe e te hoê hara i te pohe?)

Ei hi'oraa, a hi'o na i te faaturi.

E hara anei te faaturi? 

Ua riro te faaturi ei hara mana'o-maitai-hia. Eita te faaturi e tupu noa. Eita te mau tarau e topa i raro. Aita, Ua rave te hoê taata i te faaotiraa ma te ite e rave i te faaturi, noa ' tu te ite i te parau mau e te hinaaro o te Atua. Ua ite te mau Kerisetiano atoa, e hara te faaturi.

I teie nei, ua itehia mai te mau ohipa a te tino, eaha teie mau mea; Te faaturi, Te mau nota, Te mau nota, fa'ahou'a, Te haamoriraa idolo, Mō'o, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, Tau'āra'a, I itehia, Te mau hinaaro, tā'u, iti, Te mau oro'a, e te tahi atu mau mea: o ta'u e parau atu ia outou na mua'tu, mai ta'u i parau atu ia outou na mua'tu, eita te feia e rave ra i teie mau mea e fana'o i te basileia o te Atua (Galatia 5:19-21)

No reira, e mea au roa na to outou mau melo o tei niuhia i ni'a i te fenua; Te mau nota, Te mau nota, Fa'ahou'āra'a, mau, e te ti'aturi ore e te hepohepo rahi, e te hepohepo rahi, e te hapa ore e te hepohepo., mau: No te aha o vai te mau mea’ ua haere mai te riri o te Atua i ni'a i te mau tamarii no te faaroo: Ua haere atoa outou i te tahi taime, inaha, ua ora. Teie râ, a faarue atoa outou i teie mau mea atoa; Aute'a, Utu'ā, pā'ōfa'i, ma'ohiroa, Te mau paraparauraa viivii i rapae i to outou vaha. Eiaha e haavare te tahi i te tahi, no te mea ho'i e, ua tatara outou i te taata tahito e ta'na mau ohipa; E ua tuu oia i te taata apî, o tei faaapîhia i roto i te ite i muri a'e i te hoho'a o tei hamani ia'na: I reira aita e Heleni aore ra ati Iuda, te peritomeraa e aore râ, te peritomeraa ore, Te taata ê, Scythian, taamuraa e aore râ, ti'amâ: area te Mesia ra, o te mau mea atoa ïa, e i roto i te mau mea atoa (Kolosa 3:5-11)

Aita te feia faaturi e here ra i te Atua e to ratou taata tapiri ia ratou iho râ?

Ia faaturi ana'e te hoê taata, aita taua taata ra e haere ma te here i te Atua. Te auraa o te oreraa e haere ma te here i te Atua, aita taua taata ra e haapao ra i te mau faaueraa a te Atua (o te Te mau faaueraa a Iesu).

Mai te mea ana'e e, e haapa'o outou i te mau faaueraa a te Atua, Te haere ra outou i roto i te here. Ta'u, mai te mea e, ua ite te hoê taata i te parau mau (E hara te faaturi) e ua patoi te hinaaro o te Atua i te Atua e Ta ' na parau, eita te taata e haere i roto i te here.

te mau hoho'a mou'a i roto i te mau kapua e te mau irava bibilia 1 Ioane 2-5—o tei haapa'o i ta'na parau i roto ia'na, o te here ïa i te Atua i haamaitaihia

Te faaite ra te taata na roto i ta ' na ohipa e aita oia e here ra i te Atua ma to ' na aau atoa, ʻAnuanua, mana'o, e te puai.

Ia faaturi ana'e te hoê taata, E here te taata ia'na iho, te vahine ê (e ') e te mau hinaaro atoa o te tino.

Eita atoa taua taata ra e haapao i te piti o te ture, o te, E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru, ua pato'i râ oia i te reira. Aita te taata faaturi i haamana'o i ta ' na vahine (e aore râ, ta'na tane) e te fafauraa o te faaipoiporaa (e aore râ, oia) Ho'i. 

Ia faaturi ana'e te taata, aita ratou e here i to ratou taata tapiri (to ratou hoa faaipoipo) ia ratou iho râ. Te hinaaro nei ratou e haamaha i to ratou (Tau'āra'a) Te mau mana'o taatiraa o te tino.

Ia faaturi ana'e te feia faatere o te ekalesia, e haamoe ïa ratou i ta ratou hopoia no te mau varua faufaa o te feia mo'a

Ia faaturi ana'e te hoê tia faatere aore ra te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia, aita ratou e haamana'o ra i te mau varua faufaa o te feia mo'a. Aita ratou e haamana'o ra i ta ratou hopoi'a no te feia mo'a e te mau faahopearaa o ta ratou ohipa miimii i ni'a i te ekalesia. Mai te mea e e faaino te viivii o te hara (Te mau haama) te i'oa o Iesu, e te haaviivii nei i Ta'na ekalesia, e te faaooo nei i Ta'na ohipa faaora. (A tai'o atoa: O Iesu anei o Iesu, e taata hara?).

No reira, ua haapao ore te perepitero faaturi aore ra te tahi atu raatira o te ekalesia i te Atua, na roto i te patoiraa i te mau parau a te Atua e ta ' na vahine (e aore râ, ta'na tane) e te oreraa e haapa'o i te mau parau a te Atua, te ofatiraa i te fafauraa faaipoiporaa, ma te ore e haamana'o i te varua o te feia mo'a, e te faainoraa i te ekalesia.

Ua riri te Atua ia Esau, o tei hoo atu i to ' na tiaraa matahiapo no te haamaha i to ' na po'ia

Mai ia Esau, o tei ore i faariro i to ' na tiaraa matahiapo no ǒ mai i te Atua ra ei fana'oraa taa ê e ei mea faufaa rahi. No reira, Ua hoo atu o Esau i to ' na tiaraa matahiapo no te tamǎrû i to ' na poia. Ua riro teie ohipa a Esau ei mea faufau ore i mua i te Atua.

Aita te Atua i parau no nia ia Esau e te here ra Oia ia ' na, ua riri râ Oia ia ' na. Nō te aha? No ta ' na ohipa i tupu mai i roto i to ' na mafatu ino. (Malachi 1:2-3, Roma 9:13, Heberia 12:16-17 (A tai'o atoa: E nehenehe outou e patoi i te faahemaraa?)).

E rave rahi mau kerisetiano, o te haamǎta'u nei i to ratou apitiraa ia Iesu Mesia e te Metua, e te vai - maitai - raa o te Varua Mo'a e te ora mure ore, na roto i te tuuraa i to ratou mau mana'o e to ratou hinaaro i mua roa, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino e te tuuraa i te reira i ni'a a'e i te Parau

Te mau arata'i matapo e te mau menema uouo

Ua ino a'ena te tupuraa o te faaturi i rotopu i te mau Kerisetiano, o te ore e farii i te hoê tiaraa faatere i roto i te ekalesia, tera râ, e mea ino roa te faaturi atoa ra i rotopu i te feia faatere o te ekalesia.

Te mau mou'a roto e te mau irava bibilia 1-ioane-3-5-6.- aita e hara i roto ia ' na

No te mea nahea ratou ia, o tei matapo i te pae varua e te arata'ihia ra e to ratou tino, e aita ratou e ora nei i te hoê oraraa faaoromai i muri mai i te Varua ma te haapa'o i te Atua e i Ta'na Parau, ia patoi râ i te Atua e Ta'na Parau e ia haere ma te haapa'o ore i roto i te pouri e ia hara ma te hinaaro mau, A haapii i te mau melo o te ekalesia e a tia'i i te feia faaroo ia pee i te Varua ma te haapa'o i te Atua i roto i te mo'araa i roto i te Maramarama?

Ua riro teie mau tia faatere e te mau ti'a faatere o te ekalesia ei mau arata'i matapo e ei mau menema uouo, Mai te mau Pharisea.

E hoho'a nehenehe roa te mau Pharisea, charismatic, i rapae, e mea haapa'o maitai e te parau-ti'a. Tera râ,, ua î ratou i te haavîraa u'ana i roto ia ratou, Te mau nota, te haavare e te ino (ture).

Ua haapii te mau Pharisea i te taata i roto i te Ture e te mau peropheta, e ua faaite i te hinaaro o te Atua ia ratou, Aita ratou i auraro i te ture e te mau peropheta, e aita atoa ratou i haere i roto i te hinaaro o te Atua. (A tai'o atoa: Te ite ra anei te ekalesia i te ite aore ra te matapo?)

E no reira, e rave rahi mau tia faatere e te mau ti'a faatere o te ekalesia, o tei ore i tatarahapa mau e aita i fanau-faahou-hia i roto i te Mesia. Aita ratou e pee nei i te Varua ma te haapa'o i te Atua.

No te aha e rave rahi mau tia faatere e te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia e topa ai?

E rave rahi mau tia faatere e te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia tei topa, no te mea aita ratou i faasatauro i to ratou tino i roto i te Mesia. Ahiri ratou i faasatauro i to ratou tino, Eita ratou e tamau noa i te rave i te hara e, Moekara, faaturi. Ua riro te faaturi ei ohipa a te tino.

Te faaite ra te ohipa a to ratou tino e te pee nei ratou i te tino. Aita ratou e mǎta'u ra i te Fatu e aita ratou e haafaufaa ra i te Parau, no te mea te tamau noa ra ratou i te rave i te hara (Āhu'a).

Te mana'o nei teie mau ti'a faatere no te ekalesia e, e nehenehe ta ratou e tamau noa i te rave i te hara ma te faaino ore, no te mea hoi e ua ma'itihia ratou i roto i te ekalesia aore ra ua faarue ratou i te ekalesia no te hoê taime poto e ua faaho'i - faahou - hia mai ratou i roto i te hoê â toroa i muri a'e i te tahi taime.

E te ekalesia tino o te rave i te mau faaotiraa ia au i te mau mana'o e te mau mana'o hohonu eiaha râ i te Parau a te Atua, te haapapu ra i teie haerea ino. Te tuu nei te ekalesia i te pae tino i te diabolo e te farii nei e te turu nei i te hara, na roto i te tape'araa i te perepitero e aore râ, te tahi atu ti'a faatere tei topa i roto i ta ratou piha ohipa, e aore râ, na roto i te faaho'i-faahou-raa mai i te ti'a faatere tei topa i roto i ta ratou piha ohipa i muri a'e i te tahi taime. (A tai'o atoa: Eaha te auraa o te parau a Paulo no te tuu oioi i te mau rima i nia i te taata)  

Eaha te hinaaro o te Atua no ni'a i ta'na mau tamaroa e ta'na mau tamahine?

Te hinaaro nei te Atua ia ta'na mau tamaroa e ta'na mau tamahine atoa, tei fanauhia Ia'na, e To'na natura, e te ti'a nei Ia'na i ni'a i te fenua nei, A pee i te Varua ma te mo'a eiaha râ ma te viivii, te faaturi e te hinaaro ino, mai te mau Etene e rave ra, o tei ore i ite i te Atua, aita i fanauhia mai Ia'na, e te haere nei i roto i te pouri ma te haapa'o ore i te Atua e Ta'na Parau i roto i te hinaaro o to ratou metua tane.

Teie ïa te hinaaro o te Atua, e tae noa'tu i to outou mana'o, e mea ti'a ia outou ia faaea i roto i te ha'utiraa: E mea ti'a ia outou ia ite e nahea ia farii i ta'na pahi i roto i te hoê haapapûraa e te faatura; E ere i te mea ino roa, noa'tu e, e ere te mau Etene o te ore i ite i te Atua: Ia ore te hoê taata ia haavare i to'na taea'e i roto i te hoê noa'e mea: no te mea ho'i e, o te Fatu te faautu'a i te mau mea atoa mai teie te huru, mai ta matou atoa i faaara ia outou e i faaite papû. Aita hoi te Atua i pii ia tatou i te viivii, i te mo'araa râ. No reira, o tei haapao ore, aita oia e haapao ore i te taata, te Atua râ, Na'na atoa i horo'a mai ia tatou i to'na Varua Mo'a (1 Te mau mea 4:3-8)

E here anei te Atua, aroha e te faaore hara?

Te parau nei te taata e, e here te Atua, aroha e te faaore hara. E parau mau râ? E here rahi te Atua, Te aroha e te faaore i te hara mai te peu e e tatarahapa mau te hoê taata eiaha râ no te mea ua mau te hoê taata i roto i te ohipa e ua ani i te faaoreraa hara no te hoê peu faaroo, e i muri a'e i te tahi taime, ua topa faahou oia i roto i te hoê â hara. Tera râ,, E parau-ti'a atoa te Atua, e e rave rahi taime e faaru'e ratou i taua tuhaa ra.

Ua riro te here i te Atua ei here parau-ti'a eiaha râ ei te here no te tau apî. (A tai'o atoa: Te Varua Mo'a e te varua apî, Ia au i ta ' na i?)

Ua parau Iesu i te mau Pharisea (te hamaniraa tahito no te tino) ua haapa'o ratou i te hinaaro o to ratou metua tane eiaha râ i te Atua. (A tai'o atoa: E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo).

E tiaturi anei te Atua e e faatoroa anei oia i te hoê rave ohipa ino i roto i te ekalesia?

Nahea te Atua ia ti'aturi e ia ma'iti i te hoê ti'a faatere i roto i te ekalesia no te aupuru i Ta'na mau tamarii (e tano te reira no te tane e te vahine) e a haapii ia ratou na roto i te Parau, ia ite ratou i te hinaaro o te Atua, ia arata'i ia ratou i roto i te parau mau, e ia paari i roto i te paari i te pae varua i roto i te Mesia mai To'na hoho'a, mai te mea e, aita te taata faatere i paari i te pae varua?

Nahea te Atua ia ma'iti i te hoê ti'a faatere o te ore e haere ei tamaiti paari na te Atua i muri mai i te Varua, o te ore e auraro i te Upoo o Iesu Mesia, e o te ore e rave i ta Iesu i rave; te parau, E mea au a'e, Te mau mana'o tauturu no te, te tino, te rave ra i te hinaaro e te mau ohipa a te tino, e te tamau noa ra i te hara ma te hinaaro mau?

E tiaturi anei te Atua i Ta ' na mau tamarii i te hoê taata, o te parau ra e ua ite oia i te Atua, aita râ ratou e faaroo ra Ia'na, aita ratou e rave i ta'na e parau ra, e aita ratou e pato'i nei i te Atua na roto i ta'na mau ohipa? No te Atua anei teie taata rave ohipa ino?

“Ua horo'a oia i te tahi, Tā'a'āra'a; rahi, pinepine; rahi, fa'a'ōfa'i; rahi, Te mau ti'a faatere e te mau orometua haapii; No te haamaitai i te mau vahi mo'a”

E ua horo'a Oia i te tahi, Tā'a'āra'a; rahi, pinepine; rahi, fa'a'ōfa'i; rahi, Te mau ti'a faatere e te mau orometua haapii; No te haamaitai i te mau vahi mo'a, no te ohipa a te minisry, no te patu i te Tino o te Mesia: E tae roa'tu i te taime e haere mai ai tatou i roto i te hoêraa o te faaroo, e te ite no ni'a i te Tamaiti a te Atua, i te hoê taata ti'a roa, aita i rahi a'e i te faufaa o te ti'araa o te Mesia:

Ia ore tatou ia riro faahou ei tamarii, toro'a i mua e i muri, e te mau mata'i atoa o te haapiiraa, na roto i te hi'opo'araa a te taata, e te haavarevare, i reira ratou e tatari ai no te haavare; Teie râ, te parauraa i te parau mau ma te here, ia tupu i te rahi i roto Ia'na i roto i te mau mea atoa, o te Upoo ïa, e tae noa'tu i te Mesia: Na roto mai ia'na te taatoaraa o te tino tei amuihia'tu e te mau hu'ahu'a atoa e horo'ahia mai, ia au i te ohipa maitai i roto i te faito o te mau tuhaa atoa, e faarahi te reira i te Tino no te patu ia'na iho i roto i te here (Ephesia 4:11-16)

E horo'ahia te mau papa'iraa mo'a atoa na roto i te faaûruraa a te Atua, e e mea faufaa roa no te haapiiraa, no te mea, no te, no te haapiiraa i te parau-ti'a: E nehenehe te taata o te Atua e riro ei mea tia roa, ua ineine no te mau ohipa maitai atoa (2 E hō'ē 3:16)

Eaha ta te hoê perepitero aore ra te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia e parau no ni'a ia ratou?

Ia au i te hara opuahia a te hoê tia faatere aore ra te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia, e mea pae tino te tia faatere aore ra te tahi atu ti'a faatere o te ekalesia, e haere oia i roto i te pouri, e e rave oia i te hinaaro o te tino. Te haapapu ra te hara opuahia a te hoê tia faatere e te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia e, e tavini ratou no te hara. Te faatere noa ra â te hara ei arii i roto i te oraraa o te tia faatere aore ra te feia faatere o te ekalesia, e te tapea noa ra â te taata ino, oia hoi te diabolo, i te raatira o te ekalesia. Ua riro a'ena te reira ei faaararaa i te ekalesia. 

Ua pahono Iesu ia ratou, ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Te arii o te hara, o te hara ïa o te hara (John 8:34)

Te haapapu nei ratou e ua ite ratou i te Atua; tera râ, e rave ratou i te ohipa i roto ia ratou, eita e nehenehe e faaorehia, e, e i te mau ohipa maitai atoa (Ati 1:16)

No te aroha o te Atua o te faatupu i te ora, ua itehia mai te mau tane atoa, Te mauruuru nei tatou ia tatou, Te mau mea ino e te mau mea ino o te ao nei, E ti'a ia tatou ia ora ma te, ma'ohi; ma'ohi, e te atuate, i roto i teie ao nei; A imi i taua ti'aturiraa faahiahia, e te hoho'a hanahana a te Atua rahi e to tatou Faaora ra o Iesu Mesia; Na'na i horo'a ia'na iho no tatou, e nehenehe oia e ite faahou ia tatou i te mau ino atoa, e ia tamâ i te hoê nunaa taa ê no'na iho, māra'a i te mau ohipa maitai.Te parau nei teie mau mea, e a'o, e a'o ma te mana atoa. Eiaha te hoê taata ia haapao ore ia oe (Ati 2:11-15)

A tahi, aita; no te mea aita vetahi i ite i te Atua: Te parau atu nei au i te reira no to outou haama (1 Korinetia 15:34)

Ua ite tatou e, o tei fanauhia i te Atua eiaha râ te hara; area o tei fanauhia e te Atua ra, te paruru ra ïa ia ' na iho, e aita taua taata ino ra e tapea ia ' na (1 John 5:18)

Eaha te atâtaraa ia ma'iti i te hoê tia faatere aore ra te hoê ti'a faatere o te ekalesia tei topa i roto i te ekalesia?

Te atâtaraa o te ma'itiraa i te hoê tia faatere aore ra te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia tei topa i roto i te ekalesia, aita ïa ratou i haapa'o noa i te Atua e ta'na Parau e ua haaviivii i te ekalesia, e pee râ te mau Kerisetiano i ta ratou hi'oraa.

Mai te mea e, te hoê hi'opo'a e aore râ, te tahi atu mau ti'a faatere i roto i te ekalesia, e ti'a ia ratou ia fanau-faahou-hia, ia paari i te pae varua, e ia ite i te hinaaro o te Atua, Te patoi nei oia i te auraro i te Atua e i ta ' na Parau e no reira, te teoteo ra oia, Te mau mana'o tauturu no te, e, E pee te mau mamoe i te hi'oraa o te tia faatere tei topa e aore râ, te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia tei topa, e e haere atoa ratou ma te te'ote'o, Te mau mana'o tauturu no te, e te faaroo ore i te Atua e i Ta'na Parau.

te hoho'a i nia i te pata i nia i te pata e te irava bible bibilia 2 Fa'ahou; Tu'āmui 7-1 no reira, e te mau here e, no te mea ho'i e, teie mau fafauraa, e tamâ tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te haamaitai i te mo'araa i roto i te mata'u i te Atua

ō'a (viivii) te varua e parahi ra i roto i te tia faatere (e aore râ, te tahi atu mau ti'a faatere no te ekalesia) E haere mai oia i ni'a i te ekalesia.

Ei faahopearaa, E faatupu te mau melo o te ekalesia i te hoê â hotu mai te raatira o te ekalesia. E haere ratou i roto i te ino e te viivii. (A tai'o atoa: E rave rahi orometua o te aratai nei i te mau mamoe i roto i te abuso).

Nafea te hoê tia faatere aore ra te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia tei topa ia mana'o i te feia faaroo e, e auraro ratou i te Atua e e haapa'o ratou i ta'na Parau, ia ore ana'e ratou e rave i te reira?

Mai te mea e, e rave te hoê taata poro aore ra te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia i te faaturi e te faaturi, nahea te taata poro ia faaruru, Tu'uroa, A faati'a e a faautu'a i te hoê melo o te ekalesia i roto i teie mau tuhaa, e a opani i te faaturi e te faaturi? Eita ta te raatira o te ekalesia e nehenehe.

Ei faahopearaa, E faati'a te ekalesia i te hara i roto i te ekalesia e e faati'a i te mau kerisetiano e ora ra i roto i te hara.

Te haamǎta'uraa i te taairaa e o Iesu e te ha'utiraa e te ora mure ore no te faatupu i te mau hinaaro o te tino

A imi i te hau e te mau taata atoa, e te mo'araa, aita e taata e ite i te Fatu mai te peu e aita te reira: Ma te hi'opoa maite ia ore te hoê taata ia ere i te aroha o te Atua; ia ore te hoê a'a ino o te ino ia tupu mai no te faatupu i te fifi ia outou, e e rave rahi o te pohe na roto i te reira; Ia ore te hoê taata faaturi, e aore râ, te hoê taata faaino, mai ia Esau, o tei hoo atu i to ' na tiaraa matahiapo no te hoê maa. Ua ite hoi outou e mea nafea te reira i muri iho, i te taime a fana'o ai oia i te haamaitairaa, ua pato'ihia oia: no te mea aita oia i ite i te vahi no te tatarahapa, noa ' tu e ua imi maite oia i te reira ma te roimata (Heberia 12:14-17)

I roto i te faufaa apî, i roto te tau o te Varua Mo'a, Ua faahiti o Paulo i te mau mana'o o te Atua no nia i te parau viivii e te ohipa a Esau, o tei haapao ore i te Fatu na roto i te patoiraa i to ' na tiaraa matahiapo no te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino. Ua faaara o Paula i te feia faaroo. a tahi, e rave rahi mau tia faatere e te mau ti'a faatere no te ekalesia, o te parau ra e ua ite ratou no nia i te Parau a te Atua e o te parau ra e ua ite ratou, eiaha râ e haapeapea no nia i te faaararaa a Paulo e eiaha râ e tâu'a i teie papai.  

E rave rahi o te patoi nei i te mau vahine i roto i te taviniraa, aita râ ratou e haapeapea ra i te mau ti'a faatere tane o te ekalesia o te rave nei i te hara ma te hinaaro mau

E mea faahiahia mau, e rave rahi taata o te patoi ra i te mau vahine i roto i te taviniraa e te haapapu ra i ta ratou patoiraa e piti papai. Tera râ,, te haamo'e nei ratou i te mau Papai no ni'a i te feia faatere o te tino, e feia paari, e ere i te pae varua, e feruriraa o te ao nei, e ua ma'ihia ratou i te hoho'a faufau, Ma'ohi aore ra te tahi atu mau ohipa viivii i te pae taatiraa e te faaturi, Fa'aterehia, ora amui aita i faaipoipohia, te hoê te taatiraa i te pae tino Haapii, ee faataaraa e ua faaipoipo faahou, e no reira, ua riro oia ei hoa faaipoipo hau atu i te hoê vahine, te haamoriraa idolo, Mō'o, ha'ape'e, purutia, (te mau ma'i) Uʻi, te hoê te taero ava, e te tahi atu â. E farii teie mau ti'a faatere tane o te ekalesia hara i te ti'amâraa e e ma'itihia ratou ei arata'iraa ma te pato'i ore.

Aita e patoiraa e te mau papai mo'a e faahitihia ra i pihai iho ia ratou, Noa ' tu e e rave rahi mau Papai i roto i te Bible no te patoi i teie mau tane i te taviniraa. (a.o Roma 1,2,6,7,8, 1 Korinetia 15:34, 2 Korinetia 6, Galatia 2:17-21;5:13-26, Ephesia 4,5, 1 E hō'ē 3; 5:19-25; 6:2b-12, 1 Ati 1:6-9, 2 Peter 2, 1 John 3,5). 

E faahopearaa anei ta te feia faatere o te ekalesia i rave i te hara opua - maitai - hia

Mai te mea e, e aposetolo, taata evanelia, te hoê peropheta, hi'opo'a, Fanaʻo, tupuna, diakono, te ti'a faatere no te haamoriraa e aore râ, te tahi atu taata, e maiti ma te hinaaro mau i te haapao i te hinaaro o te tino hau atu i te hinaaro o te Atua, I muri iho, ua rave taua taata ra i te hoê faaotiraa ma te ite e patoi i te Atua e Ta ' na Parau e e faaruru oia i te mau faahopearaa o te reira.

Na reira, a pee outou i te Atua, ei mau tamarii here; E a haere na roto i te here, mai ta te Mesia atoa i here ia tatou, e ua horo'a mai oia ia'na iho no tatou ei ô e ei tusia i te Atua no te hoê hau'a monamona. Teie râ, ua puai, e te ti'aturi, e aore râ, i te tahi mau ti'a'tu, Eiaha e piihia te reira i rotopu ia outou, te mau pahi; Aita e mea, te hoê parau, aore râ, E ere i te mea tano; e ere i te mea tano: E haamauruuru râ oia ia outou. Ua ite oe, aita e vai ra te hoê parau, aore râ, aita i maoro a'enei, aore râ,, ā'au; Fa'ahou, ua riro te reira ei tuhaa faufaa roa i roto i te basileia o te Mesia e no te Atua. Eiaha e haavare ia outou e te mau parau ino: no teie mau mea, e tae mai ïa te riri o te Atua i nia i te mau tamarii no te faaroo. E ere râ outou i te feia e amui atu i roto i te (Ephesia 5:1-7)

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te hoê taata e rave pinepine nei i te hara?

Te taata atoa e rave i te hara, e ofati atoa oia i te ture: no te hara, o te faaiteraa ïa i te ture. E ua ite oe e ua itehia Oia i te tatara i ta tatou mau hara; e i roto ia'na, aita e hara. O te taata atoa e parahi i roto ia'na, eita ïa e rave i te hara: Na vai e hara o tei ore i ite ia'na, aita hoê a'e. Tau'a'a, Eiaha e taata ia mana'o: e e rave te reira i te parau-ti'a, Noa'tu e, e mea parau-ti'a. Oia mau, te rave nei te diabolo i te hara; no te hara a te diabolo mai te omuaraa mai â.

No teie tumu, ua faaitehia mai te Tamaiti a te Atua, e nehenehe Oia e haamou i te mau ohipa a te diabolo. Ua fanauhia te Atua i roto i te Atua e ere i te mea hara; no to'na toea i roto ia'na: eita e nehenehe e hara., no te mea ua fanauhia oia i te Atua. I roto i te reira, e itehia te mau tamarii a te Atua, e te mau tamarii a te diabolo: E ere te Atua i te parau-ti'a no ni'a i te parau-ti'a, aita atoa oia e here i to'na taea'e (1 John 3:4-10)

Noa ' tu e ua matau - maitai - hia taua taata ra, mana, e te mana i roto i te ao o te ekalesia aore ra te i'oa o te hoê metua tane matau-maitai-hia, metua vahine aore ra te tahi atu fetii, e aore râ, e taata aravihi oia i te pae faaroo, charismatic, te hoê taata orero aravihi, Rava, e mai te mea ra e, e mea haavare ore e te haamori no rapae mai, Aita te Atua e faatura ra i te mau taata.

Eiaha te Atua e haavarehia e te mau parau e te mau hoho'a i rapae, te hi'o ra râ te Atua i te mafatu, no te mea hoi e no roto mai te mau ohipa atoa a te hoê taata i te mafatu.

Ia tamau noa te feia faatere o te ekalesia i te hara ma te hinaaro mau, e ora to ratou tino e eita to ratou mafatu e taui

Mai te peu e e tamau noa te feia faatere o te ekalesia i te rave i te hara, te haapapu ra te reira e te ora noa ra â te tino e aita te mafatu i taui. Te faaite papû nei te mau hara opuahia no roto mai i te mafatu e, aita te mafatu e te natura o te taata e taui, eita te taata e fanau-faahou-hia, e eita oia e pee i te Varua.

E ofai noâ te mafatu, e aita taua taata ra i roto i te faatereraa a te ekalesia a Iesu Mesia.

'Ia riro ei miti no te fenua'

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.