E nehenehe e farii i te hoê ti'araa Kerisetiano? Teie te hoê o te mau uiraa e rave rahi o te mau Kerisetiano e rave rahi no nia i te mau mea i roto i te oraraa o te ao nei, tera râ, e nehenehe te mau Kerisetiano. E mana'ohia e, e mea tano roa i roto i te ao nei, tera râ, te mea ta te Bible e parau ra no nia i te paari? Te vai ra anei te hoê hara i roto i te Bible aore ra aita.? Ia riro ana'e te hoê mea ei mea feaa i roto i to outou oraraa, ua ite a'ena outou i te pahonoraa. No te mea ua faaite mai te Varua Mo'a ia outou, e ei taata ti'aturi e te pee ia Iesu Mesia, e ere te reira i te mea i roto i to outou oraraa. Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi mau Kerisetiano e huru orure hau to ratou. Eita ratou e hinaaro e tatara i te tahi mau mea i roto i to ratou oraraa, no te mea. No nia i te tumu o te reira, a muri noa ' tu te tumu o te tahi atu, E tamata te mau Kerisetiano i te ite i te mau tumu e te mau ravea no te rave i te hoê mea i fariihia no te rave. E rave rahi taime, ua rahi a'e te here no te tino i te here ia Iesu Mesia. E mea pinepine te here no te tino i te mea ino roa i te Varua. Teie râ, te fariihia ra te mau Kerisetiano ia faaea? Te haapapu ra te Atua i te hinaaro o te mau mauhaa aore ra te hamani - ino - raa i te hinaaro o te Atua e o te hoê ïa hara no te faaea?
E itehia te huru pae varua i roto i te
te vahi mau
Noa ' tu eaha te tupu i roto i te ao pae varua, e itehia ïa i roto i te ao natura. Aita e mea hunahia, E itehia te mau mea atoa.
Mai te mea e, te hinaaro nei outou e ite eaha te huru o te mau nuu demoni e ohipa ra i roto i te mau utuafare, fare, fare, fare, Tauturu i te fenua, Te mau tuhaa pureraa a'e, e te ao, i muri iho, te mea ana'e ta outou e hinaaro e rave, o te hi'oraa ïa i te oraraa o te taata e te huru o te taata.
No te mea, o vai te mau varua aita i itehia, Te hinaaro nei ratou e faaite ia ratou. E hi'o noa te mau demoni i to ratou oraraa e nehenehe ta ratou e tomo, e o vai ta ratou e nehenehe e faahema, āmura, e e faaore i te reira.. No te mea o te reira te misioni o te mau demoni, e te rā'a, Fa'afa'ahou, Ua taparahi oia i te mau e'a.
Te haaati nei te ao nei i te taatiraa i te pae tino
Te ora nei tatou i roto i te hoê ao, i reira te mau mea atoa e tere ai i te pae taatiraa. A tamau noa i te haere i te mau vahi atoa i te mau vahi atoa, E faaruru outou i te mau mea i te pae taatiraa. Mai te mau ve'a, Haʻatu, te mau buka, i nia i te afata teata i nia i te afata, i roto, i te pae no te, i te fare haapiiraa, e i te ohipa. Eiaha tatou e haamoe i te mau aparauraa i rotopu i te mau taata (A tai'o atoa: Eaha te atâtaraa i te pae varua o te afata teata?).
Te mea i faaohipahia no te riro ei mea opanihia e e mana'ohia e e ere te hoê ahu i te mea ino roa e e hi'opoa - faahou - hia te hoê buka. Teie râ, ua fariihia e ua riro te reira ei mea matauhia. Aita te reira i tupu i te pô, e mea iti roa râ te ohipa i tupu, tera râ, ua tupu mǎrû noa.
Ua mataitai outou i te hoê hoho'a teata i te mau mahana tahito, E mea maitai roa ia hamani i te feia faanahonaho i te ohipa. i teie mahana i teie nei, E mea au ore roa na te mau taata faata'i upaupa e te hamani nei ratou i te tahi e te tahi, e te piri nei ratou i te tahi e te tahi i mua i te mau ihitai e te mau matini faata'i hoho'a. Aita e mea ino e aita e haama.
Te mau mea atoa no te mana i te pae taatiraa i roto i te oraraa o te taata e no te mea e, e rave rahi mau ohipa ino o te tino o tei matau, Aita faahou te paari e faarirohia ei hoê o te mau tumu, tera râ, ua riro mai te reira ei mea tano. Te paraparau nei te rahiraa o te taata no nia i te mau hu'ahu'a e aita ratou e haamâ i te mau masturration.
E nehenehe te mau Kerisetiano e haamau i te mau kerisetiano?
Teie râ, eaha te tupu ra, ia riro outou ei kerisetiano? Te mea e tupu ia ti'aturi ana'e outou ia Iesu Mesia e ia farii i ta outou mau hara e ia farii ia Iesu ei Faaora no outou e ei Fatu, e ia fanauhia i roto ia te Mesia? (A tai'o atoa: Eaha mau te auraa mau?)
Ia riro mai outou ei taata hamani apî i roto i te Mesia, E nehenehe outou e tamau noa i te haamau? Oia mau, o te hamaniraa ïa i te hoê ohipa a te Varua, e aore râ, te hoê ohipa a te tino?
Ia au i te Bible, e tia ia outou ia faaore i te mau ohipa a te tino. No reira, mai te mea e, e ere te reira i te ohipa a te Varua, tera râ, ua riro te paari ei ohipa a te tino, Ia au i te Bible, e tia ia outou ia tapea i te mau ravea haaparareraa (A tai'o atoa: Nahea ia tuu i te taata paari?).
Ihea e no te aha outou e rave ai i te ohipa?
Ia oti ana'e? Ia paari ana'e outou e te hepohepo rahi nei outou i te mau mana'o i te pae taatiraa i roto i to outou tino, e titauhia ïa ia outou ia faatupu i te reira. Eita teie mau mana'o taatiraa i te pae tino e itehia, Aita ratou e itehia mai i roto i te ninamu. Teie râ, ua noaa mai teie mau mana'o anaana no roto mai i to outou mau mana'o tumu (eaha) e to outou feruriraa.
Ua ite to outou mau ite i te mau hoho'a taa ê aore ra i te pae taatiraa, ā'au i to outou feruriraa. i roto i te feruriraa, ua hi'o oe i teie mau hoho'a i te pae taatiraa, Faufaa, e te mau mana'o, o tei faatupu i teie mau mana'o i te pae taatiraa. E nehenehe teie mau mana'o i te pae taatiraa e faatupu i te paari.
Na mua ' ' e a tupu ai te ohipa o te opuaraa, E rave rahi mau mea o tei tupu a'ena i roto i to outou feruriraa e to outou tino.
Eita ta outou e nehenehe e rave i te mau mana'o i te pae taatiraa, hoho'a, e/aore râ, te mau hinaaro i te pae taatiraa. eita te reira! No te mea e faatupu te mau mana'o i te pae taatiraa aore ra te mau hoho'a i te pae taatiraa i te mau mana'o o te taatiraa i te pae tino.
Te faaamuhia ra te mau tao'a i roto i to outou mau ite e to outou feruriraa.. No reira, e mea faufaa roa ia hi'o, Eaha ta'o, E aha, e te vai.
E nehenehe te mau afata teata e faatupu i te mau tao'a tahi
E hi'opoa tatou i te tahi mau hi'oraa no roto mai i te oraraa i te mau mahana atoa o te nehenehe e faatupu i te mau mana'o o te taatiraa i te pae tino. E haamata tatou na roto i te mata e eaha ta outou e hi'o. Ia mataitai outou i te hoê hoho'a teata, faahoro, e aore râ, te hoê faanahoraa i nia i te afata teata, E tamau noa te mau hoho'a i te pae taatiraa i roto i to outou feruriraa e e nehenehe e faatupu i te mau mana'o i te pae taatiraa.
Eaha te tupu i roto i te fenua pae varua? I roto i te fenua, E tamata te varua ino o te hinaaro i te tomo i roto i to outou oraraa na roto i teie mau hoho'a. Teie ïa te hoê â huru o te lust, Eaha te hoho'a teata, faahoro,s aore ra faanahoraa i haamauhia.
Ia tomo ana'e te varua o te hinaaro i roto i to outou oraraa, E itehia te varua o te feia veve i roto i to outou tino. E haafifi oia i to outou feruriraa e e faatupu i te mau mana'o e te mau hoho'a i roto i to outou feruriraa e e hamani i te mau mana'o taatiraa o te faatupu i te mau mana'o i te pae taatiraa, e hinaaro outou e haama. Te rave'a hoê roa no te haamaha i teie mau mana'o veve, o te haamauraa ïa i te mau mea.
E nehenehe te porn e faatupu i te hoê ohipa
Eiaha e haamo'e i te mea. E nehenehe te reira e tiaturihia, ehia rahiraa Kerisetiano e mataitai ra i te reira (parau reo) i nia i te afata teata i nia i te afata, ā'a, i roto i te mau ve'a, e tē vai atura.. Te faaamu nei ratou ia ratou iho na roto i te mau hoho'a huru ê o te haafifi i to ratou feruriraa. (A tai'o atoa: ‘Eaha te ati o te hoho'a pori?).
Te faaite nei teie mau hoho'a i te mau mea atoa o te pato'i i te Parau a te Atua. Ei hi'oraa, Te mau nota, Fa'aterehia, Hou, e'a, hoa, e te taatiraa i te pae tino, ha'api'ira'a, ā'ao'a.
E tomo teie mau hoho'a e te mau mea e vai ra i roto i to outou feruriraa e e iriti i te uputa no te hoê varua ino roa no te tomo i roto i to outou oraraa, E te vai ra to outou feruriraa e eita outou e faaea noa.
E faatupu tamau noa teie varua o te hinaaro i teie mau hoho'a i roto i to outou feruriraa e e faatupu i te mau mana'o i te pae taatiraa. E no te haamaha i teie mau mana'o maitai, E ta'o'a.
E ere na roto i te afata teata, (i te pae sotiare) Pū'i, te mau buka, Haʻatu, e e nehenehe outou e farerei i te mau hoho'a i te pae taatiraa e te mau mea e vai ra. i roto i to outou oraraa i te mau mahana atoa, E nehenehe atoa ta outou e farerei i te mau hoho'a i te pae tino; maoti te mau papa'i parau aore râ, te huru no te hoê taata e ahu ra i te purumu, i te fare haapiiraa, i te ohipa, i roto anei i te ekalesia. Te hi'o nei outou i taua taata ra, e te mea ta outou e ite nei, e nehenehe ta outou e hamani i te mau mana'o i te pae taatiraa e te mau hoho'a taa ê i roto i to outou feruriraa o te nehenehe e faatupu i te mau mana'o ino. E nehenehe te mau mana'o o te genst e faatupu i te paari.
E nehenehe te mau buka here e faatupu i te mau hoho'a
E nehenehe atoa te hoê varua o te hinaaro i te pae taatiraa e tomo i roto i to outou oraraa (i te pae sotiare) Pū'i, te mau buka, Mani. E nehenehe te mau parau ta outou e tai'o e hamani i te mau hoho'a taatiraa, Ō'opa, e te mau mana'o hape i roto i to outou feruriraa, o te haapapu ra i te mau mana'o taatiraa i te pae tino. E nehenehe teie mana'o o te mau maa e faatupu i te paari.
Eaha ta outou e faaroo?
E parau tatou i te, te faaruru nei outou i te hoê taata e ua oioi, Te faaite mai nei te taata ia outou i te hoê parau hauti aore râ, te hoê aamu. Na roto i te faarooraa i te parau, te horo'a nei outou i to outou tari'a i te mau parau puai, E. E tauihia teie mau parau fifi ei mau mana'o e ei mau hoho'a i roto i to outou feruriraa. E nehenehe teie mau mana'o e te mau hoho'a i roto i to outou feruriraa e faatupu i te mau mana'o o te taatiraa i te pae tino, e nehenehe te reira e faatupu i te hoê ohipa.
Eaha ta outou e mana'o nei?
I te roaraa o te mau ohipa tu'aro, i te fare haapiiraa, i ta outou ohipa, E nehenehe ta outou e riro ei mea fatata roa i te hoê taata aore ra i te hoê taata. Te tamata nei te taata i te faaitoito ia outou na roto i te ti'araa i piha'i iho ia outou, e 'oe, e 'ā, e nehenehe te reira e faatupu i te mau hinaaro i te pae taatiraa, e te mau mana'o i te pae taatiraa, Te mea ta outou e mauruuru na roto i te ahu.
Eaha ta outou e inu?
E mau hoa pae varua e te taatiraa i te pae tino. Ia inu ana'e outou e piti matie uaina, Pia, e aore râ, te tahi atu mau inu ava'e, E faatupu te ava i te mau mana'o i te pae taatiraa no nia i te moni, eaha te nehenehe e faatupu i te hoê ohipa.
Teie te tahi noa o te mau hi'oraa, i reira te mau mana'o i te pae taatiraa o te hinaaro e faatupu i te hoê taairaa.
Ua riro te faaipoiporaa ei ohipa no te tino, eiaha râ no te varua
Te hoê mea, No roto mai te mau mana'o i to outou mau mana'o e ua riro te reira ei ohipa no te i'oa. E faaterehia to outou feruriraa e to outou feruriraa. Te oaoa nei to outou feruriraa i te mea ta outou e ite nei i to outou mau ite. ta'na i te auraa, mai te mea e, te hepohepo rahi nei outou i te mau mana'o i te pae taatiraa, E rave rahi mau mea o tei tupu a'ena i roto i to outou feruriraa.
E mea faufaa roa ia ora i te hoê oraraa taa ê e ia haapao i to outou mau mana'o no te paruru i to outou feruriraa.
E ti'a ia outou ia ara eaha ta outou e hi'o, Eaha ta'o, e'o'oe, e te tahi atu â. (A tai'o atoa: No te aha e ti'a ai ia outou ia paruru i to outou feruriraa?)
E tia ia outou ia paruru i to outou feruriraa na roto i te mau hoho'a i te pae taatiraa aore ra te mau mea e nehenehe e faatupu i te mau mana'o i te pae taatiraa. E mea ti'a ia outou ia haapa'o maitai i te mau mana'o ta outou i rave i roto i to outou feruriraa.
Ia imi ana'e outou i te mau mea i ni'a nei, i reira te Mesia e parahi ai i ni'a i te rima atau o te Metua, e te ohipa nei ratou i te mau mea o te Basileia o te Atua, ma te haapa'o maitai e te mo'a, e te paruru nei i to outou mau mana'o e to outou feruriraa i ni'a i teie mau hoho'a taatiraa, Faufaa, e te mau mana'o, i muri iho, eita to outou feruriraa e faatupu i te mau mana'o i te pae taatiraa o te nehenehe e faatupu i te mau mana'o ino.
Teie râ, ia hi'opoa ana'e outou i te mau mea i nia i te fenua e ia vaiiho i te mau mea o teie ao nei ia tomo i roto i to outou feruriraa e ia haamau outou i te mau huru huru huru rau i te pae taatiraa o te hamani i te mau hoho'a, Ō'opa, e te mau mana'o hape i roto i to outou feruriraa, I muri iho, e pohe te mau mana'o o te repo, e eita te reira e roaa hou a ino ai outou.
Te faaauraa i te mau hoho'a na roto i te paari
E rave rahi mau kerisetiano o te ore e ite i te mea e, ia rave ana'e outou i te ohipa, e rave outou i te ohipa.
Eita ta outou e nehenehe e faaohipa ma te ore e rave i te mau hoho'a, Ō'opa, e aore râ, te mau mana'o hape i roto i to outou feruriraa. Te parau ra te Bible e, mai te mea e, e hi'o noa outou i te hoê taata e, i muri iho ua maoro a'e nei outou i te haapa'o maitai.
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mau mana'o i te pae taatiraa, rārā, e te mau mana'o?
Ua faaroo oe e ua parau oe i te reira i te tau tahito, Aita oe e haamanii i te hoê vahine faaturi: E parau atu vau i to ' na, I roto i to ' na mafatu, ua hi'o noa te feia e hi'o noa ra i te hoê vahine no te hi'opoa i te oaoa o to ' na metua vahine i roto i to ' na aau (Mataio 5:27-28)
Ua ite Iesu i te fenua varua. Ua ite oia i te mau faahopearaa i roto i te ao pae varua o te hoê ohipa i roto i te fenua mau. (A tai'o atoa: Te aroraa i te hoê enemi e ore e itehia).
Ua ite Iesu eaha te tupu mai te mea e, e anaana outou i roto i to outou feruriraa (māfatu) I muri iho i te hoê taata, E ere anei te reira to outou hoa faaipoipo. O te tumu ïa i parau ai Iesu, mai te mea e, e haere outou i muri a'e i te hoê taata, E ere anei te reira to outou hoa faaipoipo, ua rave a'ena outou i te ohipa i roto i to outou aau.
Ia vaiiho ana'e outou i taua varua o te hinaaro ia haere i roto i to outou feruriraa e ia hamani i te mau hoho'a i te pae taatiraa o te tahi atu taata i roto i to outou feruriraa, i muri iho i te fenua, E amui - amui - amui - hia outou e taua taata ra.
Te parau nei te Bible no nia i te mau mana'o no nia i te hinaaro rahi e te hinaaro?
I rotopu i te mau taime atoa ta tatou paatoa i paraparau ai i roto i te mau hinaaro o to tatou tino, te faarahiraa i te mau hinaaro o te tino e te feruriraa; e te natura e te mau tamarii o te ahu, e tae noa ' tu â; te tahi (Ephesia 2:3)
Te mau taata, Aita te reira i fanauhia aore ra e faaea faahou te mau hu'ahu'a, A ora na i roto i to ratou i'oa. E arata'ihia te reira e to ratou mau ite, Te feruri, e'ere. To ratou mau mana'o, Te mau nota, e te mau mana'o faatere i roto i to ratou oraraa e e faaara ia ratou eaha te rave. Mai te mea e, e hinaaro te tino i te mauruuru i to'na mau hinaaro e te mau hinaaro i te pae taatiraa, te haapa'o nei ratou i te tino e te paari.
Tera râ,, O vai te mau tamarii a te Atua (Te mau vahine e te mau vahine) haere i muri a'e i te Varua, eiaha râ i muri a'e i te tino. Te faatere nei ratou i to ratou mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o, tō'era'a. (A tai'o atoa: ‘A rave i te mana i ni'a i to outou mau mana'o hou a rave ai ratou i te mana‘).
Te ta'i nei te Varua Mo'a i roto ia ratou e te ite nei ratou i te mau varua e a hi'o, eaha te tupu i roto i te fenua i te pae varua.
Ua ite ratou i te pouri mai te maramarama. No reira, E faarue ratou i te mau mea, E faatupu te reira i te mau mana'o hape, rārā, e'ere. E ere no te mea aita ratou e nehenehe e haapao i to ratou mau mana'o, aita râ ratou e hinaaro e faaino i to ratou mau mana'o.
Aita ratou e hinaaro e amui atu i te mau varua o te maucle. Aita ratou e hinaaro e amui atu i te mau ohipa o te pouri. Maoti râ, E tape'a ratou i to ratou feruriraa.
Ua ite te mau tamarii a te Atua i te maitai i te ino. Eita ratou e rave i te ohipa ino, no te mea ua ite ratou i te vahi i tupu mai ai te ino. Ua ite ratou e e faatupu te hara i te taairaa e te pohe. (A tai'o atoa: Eita outou e pohe mai te mea e, e hara outou?)
Ia oti ana'e, te haapa'o nei outou i to outou tino e te hoê tavini no to outou tino. Te haapa'o nei oe i teie varua au ore o te ohipa i roto i to oe tino e te haapa'o nei i to oe feruriraa. Te horo'a nei outou i te mea ta teie varua o te mau hinaaro moni, Te rahi noa ' tura te hepohepo, o te taatiraa i te pae tino.
Ua riro te masturbation ei taairaa i rotopu i te tino
Ua riro te masturbation ei taairaa i rotopu i te tino (Te mau mea). No reira, e ere te paari i te hoê mea. Ia haamata ana'e outou i te hamani i te maa, te faaamuraa, e te maa, e te maa, e te huru o te varua o te hinaaro na roto i te pape pu'e, te farii nei outou i taua varua ino ra ia faatere ia outou. E riro mai outou ei tavini no'na e e riro mai outou ei taata faaapu, e eita outou e nehenehe e faaea i te rave i te ohipa.
Te mau hoho'a i roto i to outou feruriraa o tei fariu ia outou i te omuaraa, Eiaha e rave faahou i te ohipa. No reira, e tura'i outou i ta outou mau oti'a e e faatupu i te mau mana'o i te pae taatiraa, rārā, e te mau mana'o.
Nahea ia faaea i te paari?
Ia ite ana'e outou i te taata e tape'a ia outou i roto i te taairaa e aita outou e hinaaro faahou e haapa'ohia e taua varua ino ra, e te hinaaro nei outou e faaea, I muri iho, e ti'a ia outou ia faaea i te tape'a i ta'na faaueraa ia masturbate. E tia ia outou ia faaue i taua varua maamaa ra ia faarue i to outou tino e ia faaea i te horoa i te mau mea o ta ' na e hinaaro.
E faaue outou ia'na ia haere, i roto i te i'oa o Iesu, e e mea ti'a i taua varua ra ia haapa'o i ta outou faaueraa. No te mea ua horo'ahia ia outou te mana i roto ia Iesu Mesia (A tai'o atoa: Te Faaroo i te i'oa o Iesu).
Teie râ, no ni'a ïa i ta outou opuaraa. Te hinaaro mau ra anei outou e faaea i te paari e e horo'ahia mai i roto i ta outou mau rave'a no te faatupu i te mau fifi?
Ua rahi a'e anei to outou here ia Iesu i te here no to outou tino?
Mai te mea e, te vai ra to outou hinaaro e te hoê varua ino, e te ti'aturi nei outou e, aita ta outou e hinaaro e e ore roa e ti'a ia outou ia horo'a i teie varua au ore i roto i to outou oraraa, I muri iho, e nehenehe ta outou e imi i te hoê hoa ti'aturi, Ua fanauhia o tei fanauhia e o te haere i muri a'e i te Varua i te mana o te Mesia, e e nehenehe ta'na e horo'a ia outou i teie mau mana demonic.
E nehenehe te mana o Iesu e te mana o te Varua Mo'a e taui oioi noa.
Aita e rapaauraa ma'i e nehenehe e tata'u atu i te reira. Aita e fifi mai te peu e e farii te hoê varua demoni aore ra e mau hanere varua demoni. Te i'oa o Iesu Mesia, E nehenehe ta outou e haamau oioi i te reira. (A tai'o atoa: Te vai ra te hoê huru feruriraa Kerisetiano?).
Eaha ta outou e rave mai te mea e, e ho'i mai te varua o te mau faaho'iraa?
Tino'ōra'a, mai te peu e e horoahia outou e e tamata te varua ino i te ho'i mai, na roto i te afa'iraa mai i te mau hoho'a e te mau mana'o i roto i to outou feruriraa, e? Eiaha e feaa! Teie râ, a haamana'o ia ' na e ua faaue outou ia ' na ia haere i roto i te i'oa o Iesu.
Te parau ra outou ia'na e, aita ta'na e ti'araa ia rave i to outou feruriraa. No te mea ho'i e, no Iesu Mesia to outou feruriraa. E ere to'na tavini i te tavini, tera râ, e tavini oe na te Mesia.
E ti'a ia outou ia farii i te mau mana'o atoa, te patoi nei te reira i te Parau a te Atua, Iesu Mesia; te parau. Tera râ, mai te mea e, ua ite outou i te Parau, e nehenehe ta outou e rave i te reira.
No reira, e tia ia outou ia taio e ia haapii i te Bible. E ti'a ia outou ia faaamu i to outou feruriraa na roto i te mau parau a te Atua e ia feruri hohonu i ni'a i te Parau. E mea ti'a ia outou ia amu i te mau parau a te Atua e eiaha e faaru'e i to outou feruriraa. Mai te mea e, te vai noa ra to outou feruriraa i ni'a i te Parau a te Atua, e ite outou e na teie mau mana'o veve e vaiiho i to outou feruriraa e to outou tino.
Eaha te tupu mai te peu e, te feia faatere o te ekalesia?
Mai te peu e e rave te hoê taata i te mau ohipa a te tino, ua ti'a te taata i ni'a i te tino. Ta'u, E aha te huru; ehia, fa'ahouhia, tupuna, ōfa'i, e aore râ, te tahi atu taata faatere o te ekalesia, o tei ti'a ia'na ia haere i te tino na roto i te hoê varua veve, te horo'araa i te tahi atu mau taata no roto mai i te hoê huru demoni? eita roa e nehenehe e parau!
Mai te mea e, e faatere te hoê ti'a faatere no te ekalesia i te amuiraa, I muri iho, e afaihia te varua o te hinaaro o te faatere i te oraraa o te taata poro i te mau taata faaroo. Ia haere mai te hoê taata no te tauturu, e te pure nei te ti'a faatere o te ekalesia e e tuu i te mau rima i ni'a i te taata, E tuuhia teie huru varua veve i roto i to'na oraraa.
Eiaha te feia faatere o te Ekalesia ia riro ei mea ino roa, e eita e ti'a ia riro ei mau tavini no te tino e no te ora i roto i te hara. Tera râ, e ti'a i te mau ti'a faatere o te ekalesia ia ora e ia haere ma te mo'a e ia haere i te mau tamarii a te Atua i muri a'e i te Varua ma te parau-ti'a ma te haapa'o maitai i te Atua e i Ta'na Parau.
E nahea te feia faatere o te ekalesia, ino roa, e a faati'a i te amuiraa mai te mea e, e mea rahi to ratou iho oraraa? E nahea ratou ia poro i te mo'araa, mai te mea e, aita ratou e ora ra?
E nahea ratou e nehenehe ai e haere i muri a'e i te Varua mai te mea e, e tamau noa ratou i te haere i muri a'e i te i'oa e te mau hinaaro o to ratou tino?
Mai te mea e, ua fanauhia outou e te Varua o te Atua i roto ia outou, e muri iho, eita outou e haere faahou i muri a'e i te auahi, tera râ, e haere outou i muri a'e i te Varua ei ohipa apî (Roma 8:9)
Ia ma'i outou e ia haamaniihia to outou mau huru taatiraa i te pae tino, te haapa'o nei outou i to outou tino e te vai noa ra â te hoê tavini no to outou tino (Roma 8:12).
E Atua mo'a roa te Atua. Te mana'o nei te Atua i To'na mau tamaroa e ta'na mau tamahine, o vai tei fanauhia i ni'a Ia'na e o To'na Varua Mo'a e parahi ra i roto ia ratou, e te haapa'o nei ratou i te Atua e te haere nei ratou ma te mo'a no te mea te vai ra te huru o to ratou Metua.
Ia au i te mau taata e ere i te mea ino roa, e ere te mau Kerisetiano atoa i te mea?
Ia au i te mau taata e ere i te mea ino roa, e ere te mau Kerisetiano atoa i te mea? Eita te hoê taata e horoa i te hoê taata i te tiaraa ia faaea. Noa'tu eaha te ao nei e te tahi atu mau Kerisetiano tei piihia. Aita to te hoê kerisetiano hoê tiaraa taa ê no te tamau noa i te rave i te mau ohipa a te tino e te mau hinaaro o te mau tamarii. E tia i te mau Kerisetiano ia tuu i te mau ohipa o te tino, no roto.
Mai te mea e, e Kerisetiano noa outou e te faaineine ra outou i te mau hoho'a i te pae taatiraa, Ō'opa, e te mau mana'o, ua haamou outou i to outou feruriraa e te taata faaturi.
Ia au i te parau a Paulo i muri nei, I teie nei, no ni'a i te mau mea ta outou i papa'i ia'u: E mea maitai no te hoê taata eiaha e tape'a i te hoê vahine. Ia faatōfā, no te ape i te faataa - ê - raa, A vaiiho i te mau taata atoa ia farii i ta ' na iho vahine, e te mau vahine atoa e ta ' na iho tane (1 Korinetia 7:1-2)
A faataa ia outou eiaha e te tahi atu, E farii te reira i te hoê taime, e nehenehe ta outou e horo'a ia outou iho i te mau mea no te haapae e no te pure; e e haere amui faahou, e te faahema ra Satani ia outou eiaha no to outou fifi (1 Korinetia 7:5-6)
Noa ' tu e mea tano te reira no te faaipoiporaa, E faaohipahia teie parau tumu no te faahemaraa no te mau kerisetiano atoa.
Ia hinaaro ana'e outou i te mau mana'o no ni'a i te moni i te pae taatiraa e te hinaaro, e aita e ti'a ia outou ia ite i teie mau mana'o i muri iho, ia au i te Bible, e ere outou i te hi'opo'araa ia outou iho (Fa'ahouhia (A tai'o atoa: E nehenehe outou e patoi i te faahemaraa?)).
No reira, e mea faufaa roa ia haapao i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino e te iritiraa i te taata paari, e oomo i te ahu o te taata apî e haere i muri a'e i te Varua.
Ia haere ana'e outou i muri a'e i te Varua, eita outou e faatupu i te hinaaro e te mau hinaaro o te tino.
Te hoê taata faaipoipo e haape'ape'a ra i te mau mea o te ao nei (No te mea ua). Te haape'ape'a nei te hoê taata aita i faaipoipohia no te mau mea o te Fatu. Nahea te taata e nehenehe ai e faaoroma'i i te Fatu (1 Korinetia 7:32).
Nahea to outou mana'oraa i te mau mana'o i te pae taatiraa?
Ia ore outou ia faaipoipo e ia haere i muri a'e i te Varua, e ti'a ia outou ia haapa'o i te mau mea o te Basileia o te Atua. Mai te mea e, te faatumu noa ra outou i ni'a i te Basileia o te Atua e a imi i te mau mea i ni'a, eiaha râ i te mau mea e vai ra i roto i teie ao, Eita outou e haapeapea i te mau mana'o ino i te pae taatiraa, fa'ahou', e aore râ, te hoê mana'o mā.
E mea na reira outou e haapao ai i te mau mana'o i te pae taatiraa, na roto i te haereraa i muri a'e i te Varua e te imiraa i te mau mea i ni'a a'e i te mau mea e tupu mai na roto i te mau mea o te Basileia o te Atua.
Ia tae i te hoê taime, e te riri ra outou i te mau mana'o i te pae taatiraa, E faatupu te reira i te ohipa i te, e mea faufaa roa ïa ia ui ia outou iho, Eaha te mau mea ta outou e rave no te faaamu i to outou feruriraa? Te faaamu ra anei outou i to outou feruriraa i te Parau (Te taioraa e te haapiiraa i te Bible), e te mau mea o te Basileia o te Atua? Aore râ, a faaamu i to outou feruriraa na roto i te mau faaanaanataeraa e te mau mea o teie nei ao? (A tai'o atoa: ā'a 'oe!)
E mea ti'a i te ekalesia a te Mesia ia ora ma te mo'a e te parau-ti'a
Ua faati'a ratou i te tino o te Mesia i te tino e te mau here e te mau hinaaro (Galatia 5:24)
E mea ti'a i te tino o te Mesia ia ora ma te mo'a e te parau-ti'a. E ti'a i te Ekalesia ia haere i muri a'e i te Varua, eiaha râ i muri a'e i te tino. E rave rahi mau ino i te pae taatiraa e tupu ïa i roto i te tino o te Mesia, E rave rahi mau ekalesia tei î roa i te mau ekalesia.
E tupu tamau te reira, mau mā, uru, te mau melo o te pŭpŭ ha'uti, Te mau tamarii, e aore râ, te tahi atu mau ti'a faatere, e aore râ, te mau melo o te ekalesia, Māmui, ōhipa, Te mau nota, āro'a, te mau tamarii apî, e te tahi atu â. Na te reira e tupu? No te mea ho'i e, e mea maamaa roa ratou e te hoê varua ino e te arata'ihia e te mau mana'o maamaa e te hinaaro.

E tupu teie mau ohipa ino atoa i te pae taatiraa i rotopu i te feia faatere o te ekalesia e te mau melo o te ekalesia no te mea aita ratou i fanauhia faahou.
Aita ratou i tunu i ta ratou tino i roto i te Mesia. Te parau ra paha ratou e ua fanauhia oia e ua faaoroma'i i ta ratou tino i roto i te Mesia, tera râ, ta ratou mau ohipa i te reo puai a'e i ta ratou mau parau.
Mai te mea e, e tamau noa ratou i te haere i muri a'e i te tino, E arataihia ratou e te tino. (A tai'o atoa: ‘Eaha te parau no nia i te peu mahu?‘ e ‘Ua ite anei oe i te ohipa i tupu i roto i te oire no Gibeah‘).
Te puai, e te ti'aturi, e aore râ, i te tahi mau ti'a'tu, Eiaha e piihia te reira i rotopu ia outou, te mau pahi; Aita e mea, te hoê parau, aore râ, E ere i te mea tano; e ere i te mea tano: E haamauruuru râ oia ia outou. Ua ite oe, aita e vai ra te hoê parau, aore râ, aita i maoro a'enei, aore râ,, ā'au; Fa'ahou, ua riro te reira ei tuhaa faufaa roa i roto i te basileia o te Mesia e no te Atua (Ephesia 5:3-5)
Mai te mea e, e fa'a'ite (e te mau here e te mau mā) te mea 'oe, To'na auraa ra, ua pohe te tino, E eaha te huru o te hoê taata e haere atu? E nehenehe noa outou e haere i roto i te reira mai te peu e aita te tino i pohe, te ora râ.
Te hinaaro nei te Atua i to outou mo'emo'e
Te hinaaro nei te Atua i to outou mo'emo'e. No te mea e o te reira te hinaaro o te Atua, ua faaea outou i te rave i te ohipa, Ua ite outou nahea ia farii i ta outou pahi i roto i te hoê haapapûraa e te faatura, eiaha râ i roto i te hinaaro o te mau mea e tupu mai i muri iho, e tae noa'tu i te mau Gentile, Aita o vai tei ite i te Atua (1 Te mau mea 4:3-5)
E mea tano roa taua mau mana'o tumu ra, no te mea no te ao nei, e aita ratou i ite i te Atua e te ora ma te ore Oia Ia ore Ia ore te Atua. Te ora nei ratou i to ratou fenua tei pohe e te haere ra ratou i muri a'e i te tino i roto i te hoê parau i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to ratou tino.
Teie râ, te hoê tamarii a te Atua, Na to'na Atua i fanauhia no To'na Varua, Eiaha Ua hi'opoahia e te tino e te mau hinaaro e te mau hinaaro atoa, Eiaha faahou e haere ei tavini no to ratou tino ei taata hara e e ora i roto i te hara. Teie râ, e faatere ratou i to ratou tino (A tai'o atoa: Eiaha te hara ia faatere faahou ei arii i roto i to outou oraraa!).
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mahana? No te aha te hamani ino i te hara ai?
Te vai ra te reira i roto i te ao nei, te anaana o te i'oa, e te mata o te mata, e te te'ōfa'i, E ere te Metua, te ao nei râ i te ao nei (1 John 2;16)
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mahana? Te haavarevare? Ia au i te mau mea i papaihia i nia nei e te mau Papai, e nehenehe tatou e parau e, o te hoê ïa hara. Ua riro te masturbation ei ohipa a te tino. No reira, te pato'i nei te opuaraa i te hinaaro o te Atua e Ta'na Parau.
Ia oti ana'e ia outou ia hamani i te mau taatiraa i te pae tino, e te tino;. Te tuô ra to outou tino e te hinaaro ra outou ia oaoa i te pae taatiraa e e horoa mai outou i te mea ta to outou tino e hinaaro.
Mai te mea e, e parau te Bible, e eita e tia i te hoê tamarii a te Atua ia haere i muri a'e i te tino; i muri a'e i to ' na mau hinaaro e to ' na mau hinaaro, E nahea te hoê tamarii a te Atua i te riroraa ei tamarii? Ua riro te masturbation ei ohipa taatiraa e ere i te mea atea roa i te mau mana'o o te tino e o te hoê ïa ohipa a te tino. Ua riro te masturbation ei ohipa haapao maitai i te tino.
Te oraraa apî i roto ia Iesu Mesia
Haere i roto i te Varua, e eita outou e faatupu i te anaana o te tino (Galatia 5:16-17)
E ere te oraraa i roto ia Iesu Mesia i te hoê haapa'oraa faaroo o te pee nei i te mau huru ture e te mau faaueraa atoa ta outou e faarahi i to outou oraraa, e haere outou i te ra'i (A tai'o atoa: Faaroo e aore râ, te taairaa?).
Ahiri oe i pahono mai, I muri iho, aita outou e hinaaro e ora i te huru o to outou oraraa.
Ia bapetizo ana'e outou i roto i te poheraa o te Mesia, e e faaamuhia to outou varua i te pohe e te farii nei outou i te bapetizoraa i roto i te Varua Mo'a, Ua tauihia to outou huru.
Te huru hara o te diabolo e vai ra i roto i te tino e o tei faatere tamau i to outou oraraa, e ua monohia ïa e te hoê natura mo'a apî o te Atua o te vai ra i roto i te varua.
E taui outou e to outou oraraa no te mea, te vai ra te Varua Mo'a o te Atua i roto ia outou. E mai te mea e, e horo'a outou ia Iesu Mesia e a haere i ni'a i te Parau i muri a'e i te Varua, e ti'a ia outou ia rave i To'na hinaaro e ia rave i te mea ta'na e rave nei.
Eiaha roa ' tu te Atua e haapapu i te mau ohipa a te tino
Te vahi pe'ape'a râ, E rave rahi mau kerisetiano o te ore e hinaaro e tuu i ta ratou tino i raro e to ' na mau hinaaro e ta ' na mau hinaaro. No reira, e taui ratou e e taui i te mau parau a te Atua, no reira, e nehenehe ta ratou e haere i muri a'e i te auahi, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino, e te ora nei mai te ao nei, ma te ore e mana'o. (A tai'o atoa: E taui te Atua i To'na hinaaro no te mau hinaaro e te mau hinaaro o te mau taata?).
Teie râ, noa ' tu e ua ineine te mau poro i te paari e te parau ra e e ere i te mea noa ' tu e e ere outou i te mea tano, e rave rahi taime to ratou parauraa i te reira no te mea e mea paari ratou, Eiaha roa ' tu te Atua e haapapu i te mau ohipa a te Atua e eita roa ' tu te Atua e hara. No reira, eita te Atua e haapapu i te opuaraa. No te mea ho'i e, e ohipa te opuaraa, eiaha râ no te Varua.
E mea maramarama roa te Atua i roto i Ta'na Parau. Eaha ïa, o te pii i te mau Kerisetiano, ʻĀmui, Tu'ura'a, mā'ohima, pinepine, e te tahi atu â. Te parau a te Atua, o te parau mau ïa e e vai noa te reira e a muri noa'tu! I te pae hopea, o te Parau ïa a te Atua o te haava i te mau taata atoa ia au i ta ' na mau ohipa.
Mai te mea e, e haapa'o outou i te tino e e tamau noa i te rave i te mau ohipa a te tino, e tavini ïa outou i te diabolo, e te haere ê atu, e te faahanahana ia'na eiaha râ i te Atua (A tai'o atoa: E mana to te diabolo i ni'a i te hara)
'Ia riro ei miti no te fenua'








