Eaha te taime e paari ai outou i te pae varua?

The purpose of every born-again Christian is to grow up to spiritual maturity in the sonship of God and walk as a mature son of God on earth. But when are you spiritually mature? What does the Bible say about spiritual maturity?

Does the amount of Bible knowledge prove you are spiritually mature?

Te vai ra te mau Kerisetiano, who have a lot of Bible knowledge and can quote almost every Scripture. Tera râ,, you can’t measure whether someone is born again and/or spiritually mature by the amount of Bible knowledge.

Look at the Scribes and Pharisees in the time of Jesus. They were familiar with the Scriptures, but despite their head knowledge, many of them didn’t know God.

Although they kept the laws and precepts of God in the presence of others and acted piously, e rave rahi o ratou aita i ora ia au i te hinaaro o te Atua. Aita, Ua faateitei noa to ratou ite i nia i te upoo ia ratou e ua faatupu te reira i te teoteo, ma te turai ia ratou ia faateitei ia ratou iho i nia i te tahi atu mau taata e ma te vaiiho i te nunaa ia haamori ia ratou. (A tai'o atoa: Eaha te mau taa-ê-raa i rotopu i te raatira o te nunaa o te Atua i taua taime ra e i teie nei?).

No reira, e nehenehe te hoê taata e ite rahi no nia i te Bibilia, aita râ te reira e faaite ra e ua paari taua taata ra i te pae varua. Eita te reira e haapapu e ua fanau-faahou-hia te taata e ua matau oia ia Iesu Mesia, te parau, e no te Atua te mafatu o te taata.

No te mea mai te peu e e ora te taata i te hoê â oraraa e te ao nei, e rave oia i te hoê â ohipa, e e faatupu oia i te hoê â hotu o te tino, E faaite mai te mau huaai e aita taua taata ra i paari i te pae varua, tera râ, e ere taua taata ra i te pae varua e te ora noa ra â te tino.

Te haapapu ra anei te mau tapao e te mau ohipa maere e ua paari outou i te pae varua?

E ere atoa te mau tapao e te mau ohipa maere i te faaiteraa e ua paari outou i te pae varua. Te faaara maira Iesu ia tatou e hou Ta'na i haere mai, e rave rahi mau Mesia haavare e te mau peropheta haavare o te ti'a mai e rave i te mau tapa'o rahi e te mau ohipa maere.

E mea rahi roa teie mau tapa'o e teie mau ohipa maere, fa'afaite, e te faahema e te au ra e no ǒ mai ratou i te Atua ra, terā, mai te mea e nehenehe, e nehenehe atoa ratou e faahema i te mau tamarii mau a te Atua. (A tai'o atoa: ‘Nahea outou ia ite i te mau peropheta haavare?‘)

Te hoho'a o te mou'a e te blogtitle e pee ra ia Iesu no te mau tapa'o e te mau ohipa faahiahia

E ere te mau taata atoa o tei mo'e ia'u, Ariki, Ariki, e tomo ratou i roto i te Basileia o te Ra'i; o tei rave râ i te hinaaro o to'u Metua i te ra'i ra. E rave rahi o te parau mai ia'u i taua mahana ra, Ariki, Ariki, Aita anei matou i tohu i to oe i'oa? e ua pei atu matou i te mau diabolo na roto i to oe i'oa, e ua rave matou i te mau ohipa faahiahia e rave rahi na roto i to oe i'oa? E i muri iho e faaite atu vau ia ratou, Aita roa'tu vau i ite ia outou: a haere ê atu ia'u, o outou e rave i te ino (Mataio 7:21-23)

Ia parau mai râ te hoê taata ia outou, Lo, Teie te Mesia; e aore râ,, R, tei reira oia; Eiaha e ti'aturi ia'na: E ti'a mai te mau Mesia haavare e te mau peropheta haavare, e te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, no te mono i te mau, mai te peu e e nehenehe, Tae atu i te maiti. Teie râ, a rave i to ' na: fa'a'ōfa'i, Ua haere au i te mau mea atoa (Mareko 13:21-23, Mataio 24:24)

Te ora nei tatou i te hoê tau i reira te mau kerisetiano e rave rahi e faatumu noa ' i i nia i te mau tapao e te mau ohipa maere e te arataihia ra ratou e te mau faaiteraa hau atu i te natura, mā'ea'ea, e te mau mea.

Ia ti'a noa mai te hoê taata poro, o te rave nei i te mau tapa'o rahi e te mau ohipa maere, e te paraparau nei no ni'a i ta'na mau heheuraa e ta'na mau iteraa hau atu i te natura, e rave rahi kerisetiano o te horo nei i te taata poro mai te mau mamoe aita e tiai mamoe e te maere nei ratou i te taata poro

E rave rahi kerisetiano o te ore e hi'opoa i te haapiiraa na roto i te Parau a te Atua

Aita ratou e hi'opo'a nei i te parau tumu na roto i te Parau a te Atua, e aita atoa ratou e hi'o nei i te huru o te taata poro e te mau ohipa (s)e rave oia.

Aita, te hi'o noa ra ratou i te mau hoho'a hau atu i te natura, mā'ea'ea, e te mau ohipa faahiahia ta te taata poro e rave ra, o tei faariro e rave rahi taime i te mau kerisetiano ei tao'a hoo e o te faaî ia ' na iho na roto i te ite ore o te mau kerisetiano pae tino, aita ratou i ite i te Parau a te Atua no te mea aita ratou e tai'o e e tuatapapa nei i te Bible, ua patu râ ratou i to ratou faaroo i ni'a i te mau parau a te taata.

Tera râ,, e ere te mau tapa'o e te mau ohipa faahiahia i te hoê tuhaa o te hotu o te Varua. Aita ratou e haapapu ra e ua paari te hoê taata i te pae varua.

Te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, no roto mai i te basileia o te pouri

Aita roa'tu, Ia hi'o ana'e tatou i te ao nei, E rave rahi mau faaiteraa hau atu i te natura e tupu ra. A hi'o i te mau taote tahutahu e a hi'o i te faaoraraa, i reira te taata e haapii ai i te mau ravea no te faaora i te mau ma'i feruriraa e te pae tino na roto i te hoê ito ta te mau taata atoa e nehenehe e fana'o. E rave rahi taata o te (te tahi; te taime) Faaorahia. Teie râ, aita teie mau faaoraraa e ravehia i roto i te Te i'oa o te Mesia e te mana o te Varua Mo'a e no roto mai i te Basileia o te Atua, no roto mai râ i te basileia o te pouri. (A tai'o atoa: ‘E ti'a anei ia outou ia fanauhia no te haere i roto i te hoho'a teata?hō'ē).

E i muri iho ïa e faaitehia ' i taua taata ino ra, e haapohe te Fatu ia ' na na roto i te varua o to ' na vaha, e e haamou te reira na roto i te anaana o to'na haereraa mai: Ta'na, te vai ra te reira i muri a'e i te raveraa i te ohipa a Satane e te mau mana atoa e te mau tapa'o atoa, e te mau mea faahiahia (2 Te mau mea 2:8-9)

Te rahi noa ' tura te mana o te diabolo- e na roto i te oraraa hara o te taata, te rahi noa ' tura te mana tahutahu i nia i te fenua nei. No roto mai i teie mana tahutahu, E rave rahi mau tapa'o rahi e te mau ohipa maere tei ravehia. (A tai'o atoa: ‘E mana to te diabolo i ni'a i te hara‘, ‘Te ekalesia‘, e ‘Te mau tamarii apî i roto i te ekalesia?‘).

E mea ti'a i te mau tapa'o e te mau ohipa faahiahia ia pee ia outou eiaha râ i te tahi atu pae. Eiaha outou e rave i te mau huru taahiraa atoa o te tino, e pee i te mau rave'a, e e faaohipa i te mau rave'a no te rave i te mau tapa'o e te mau uiraa, no te mea mai te mea e, e tomo outou i roto i te vahi varua mai roto mai i to outou varua (iri) e a faaohipa i te mana o te varua, I muri iho, e tomo outou i roto i te tuhaa fenua o te diabolo ma te paruru ore e e farii outou i te mau mana tahutahu o te itehia i roto i to outou oraraa.

Ia au i te Bible, efea outou e paari ai i te pae varua?

E paari outou i te pae varua mai te mea e, e ti'a outou ma te ti'amâ e te ti'amâ i roto i te hinaaro atoa o te Atua e e rave outou i te hinaaro o te Atua.

No te mea ho'i e, te feia atoa e inu ra i te û, aita ïa ratou i ite i te parau no te parau-ti'a: no te mea e aiû oia. Teie râ, no te feia paari te maa puai, e tae noa ' tu te feia o te faaohipa ra i to ratou mau mana'o no te ite i te maitai e te ino na roto i te faaohiparaa (Heberia 5:13-14)

Te Atua o te hau, o tei faaora faahou mai i te pohe o to tatou Fatu o Iesu, taua tiai mamoe rahi ra, na roto i te toto o te fafauraa, A rave i te ohipa maitai i roto i te mau ohipa maitai atoa no te rave i ta'na hinaaro, Te rave nei oia i roto ia outou i te mea e au a'e na'na, na roto ia Iesu Mesia; Ia hana te hanahana e a muri noa'tu. mā'ea'ea (Heberia 13:20-21)

Epapra, o vai te hoê o outou, te hoê tavini na te Mesia, Te aroha nei au ia outou, Te rave tamau nei au i te ohipa ma te itoito no outou na roto i te mau pure, Ia ti'a outou ma te ti'amâ e te ti'amâ i roto i te hinaaro atoa o te Atua (Kolosa 4:12)

E e haere ê atu te ao nei, e te hinaaro o te reira: area o te rave ra i te hinaaro o te Atua, e ora ïa e a muri noa'tu (1 John 2:17)

E ere faahou te hoê tamaiti paari a te Atua i te tamarii, toro'a i mua e i muri, e te mau mata'i atoa o te haapiiraa, na roto i te hi'opo'araa a te taata, e te haavarevare, i reira ratou e tatari ai no te haavare, ua ite râ oia i te parau mau e te hinaaro o te Atua, na roto i te Parau, e ia hi'opo'a i te maitai e te ino, e ia pee i te Varua i roto i te hinaaro o te Atua.

“O te taata atoa e rave i te hinaaro o te Atua, O to'u taea'e, To'u, mā'ea'e”

Na ka pahono atu Iesu ia ratou, ma'ohi'ohi, O vai to'u metua vahine, e aore râ, to'u mau taea'e? A hi'o atura Oia i ni'a i te feia e parahi ra i piha'i iho ia'na, Ua parau, Inaha to'u metua vahine e to'u mau taea'e! E rave te mau mea atoa i te hinaaro o te Atua, O to'u taea'e, To'u, mā'ea'e (Mareko 3:33-35)

Ia fanau-faahou-hia mai te hoê taata e ia riro mai oia ei mea hamani apî, E farii te taata i te hoê aau apî, i reira te ture a te Atua (te ture o te Varua), o te faaite ra i te hinaaro o te Atua, Ua papa'ihia (Jeremieh 31:31-34, Heberia 8:10).

hoho'a te faaapu huero e te mau irava Bibilia 1-28 ta matou e poro nei, ma te faaara i te mau taata atoa ma te paari atoa, ia horoa tatou i te mau taata atoa ma te tia roa i roto ia Iesu Mesia

e,, te mau taea'e, na roto i te mau taairaa a te Atua, ia horoa ' tu outou i to outou tino i te hoê tusia ora, I te roa, te ti'aturi nei i te Atua, O vai ta outou taviniraa tano. E e ere i te mea huru ê roa no teie ao nei: tera râ, a tauihia na roto i te faaapîraa i to outou feruriraa, ia haapapu outou i te mea maitai, Tōti, e te mea maitai roa a'e, hinaaro o te Atua (Roma 12:1-2)

Na roto i te te faaauraa i te feruriraa e te Parau, E ite atoa te feruriraa o te taata i te hinaaro o te Atua.

Ei faahopearaa, E tu'ati te feruriraa o te taata i te hinaaro o te Atua.

Na roto i te peeraa i te Varua ia au i te Parau, e ti'a i te taata ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e oomo i te ahu o te taata apî, tei hamanihia ia au i te Atua i roto i te parau-ti'a e te mo'araa mau, e te paari nei oia, e te paari i te pae varua, e te ora mai te au i te hinaaro o te Atua, na reira te taata e rave ai i te mea e au a'e i te Atua

E haapa'o maitai te hoê tamaiti a te Atua i te pae varua i te Atua e i Ta'na Parau e e haere oia i roto i To'na hinaaro

Eiaha te taata e te oraraa i roto i te hara e te hara ma te hinaaro mau e aita e vaiiho e e farii i te hara. Eita roa'tu te taata e faaru'e i te ao nei, te mau haapa'oraa etene e te mau philosophia.

Aita, te hoê tamaiti paari i te pae varua a te Atua (te mau tane e te mau vahine) Eiaha roa'tu ratou e rave i te faaturi i te pae varua e te ao nei, e vai noa râ ratou i te haapa'o maitai i te Atua e i Ta'na Parau, noa'tu eaha te moni. Nō te aha? No te mea ho'i e, ua fanauhia te tamaiti na te Atua e ua here oia i to'na Metua, e eita oia e rave i te hoê mea o te hamani ino ia'na.

E here te hoê tamaiti paari i te pae varua a te Atua i to'na Metua e e haapa'o e e parau i ta'na mau parau e te mau parau a Iesu, o tei faaite i te mau parau a te Metua, e ia rave i ta'na i faaue ia rave, ia ora ia au i To'na hinaaro, e ia faatupu i te hotu o te Varua, Mai ia Iesu.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.