Eita outou e pohe mai te mea e, e hara outou? E rave rahi kerisetiano e tiaturi ra i te reira. Te mana'o nei ratou e, aita e fifi to outou oraraa, mai te mea e, te ti'aturi nei outou ia Iesu. Eiaha râ teie mau parau e riro ei mea matauhia e te faahaamana'o ra ia outou i te hoê taata, o tei parau i te hoê â parau e ua hope i te haavare? Te parau nei au no ni'a i te diabolo. Ua parau atoa te diabolo e eita te taata e pohe, mai te mea e, aita te taata e haapa'o i te faaueraa a te Atua. Ua nehenehe oia e haavare i te taata na roto i ta ' na mau haavare e te faatiaturi i te taata e aita te amuraa i te hotu o te hotu i opanihia e faaino e eita te reira e faatupu i te pohe, tera râ, e mea maitai te reira no te taata, no te mea ho'i e, e riro mai te taata mai te Atua. Te manuïa noa ra â te diabolo i te haavare i te mau kerisetiano e taua haavare ra, eita taua hara ra e aratai i te pohe. Teie râ, eaha ta te Bible e parau ra no nia i te hara i roto i te Faufaa Apî? Eita outou e pohe mai te mea e, e hara outou?
Eiaha te Atua e faatupu i te mata'u i te taata, te faaite ra râ te Atua i te parau mau e te faaara ra oia i te mau taata no nia i te here
Mai te haamataraa o te hamaniraa, Ua parau te Atua i te parau mau. Ua faaite mai te Atua i te parau mau i te taata. Ua faaara oia i te mau taata e ua faariro oia ia ratou ei mau melo i roto i Ta'na mau opuaraa. Ua rave te Atua i te reira i taua taime ra, e te rave noa ra â te Atua i te reira.
Te paraparau noa ra â te Atua e te faaite ra oia i te parau mau. Te faaara noa nei â oia i te mau taata na roto i ta ' na Parau e te Varua Mo'a. Teie râ, e faaoti te taata e faaroo anei ratou, Manatu, e ia haapa'o i te mau parau e te mau faaueraa a te Atua (Te mau faaueraa tumu no ni'a ia Iesu) aore râ, aita.
Te hoê taata paari, o te mata'u nei i te Fatu, e faaroo ra i te mau parau a te Atua. E ti'aturi te hoê taata paari e e haapa'o oia i ta'na mau parau, e e rave oia i ta'na mau parau.
Teie râ, e nehenehe te hoê taata maamaa e faaroo i te mau parau a te Atua aita râ e tiaturi i Ta ' na mau parau. Eita te hoê taata maamaa e haapa'o i Ta'na mau parau e e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, tera râ, e patoi oia i Ta'na mau parau. (a.o.. Psé 14; 53, Tau 1:5, 10:8, 23; 14:16, Luka 6:43-49, John 12:48 (A tai'o atoa: Te mau taata e faaroo nei, e te mau rave'a e Ua tiavaruhia anei Iesu i rapae i te ekalesia?)).
Te faaararaa a te Atua i te taata
Ua tanu te Atua i te hoê faaapu i Edene i te pae hitia o te râ e ua tuu i te taata, ta te Atua i haamau, i roto i te faaapu no Edene. Ua faatupu te Atua i te mau tumu raau atoa e au maitai i te hi'oraa e e mea maitai no te amu i nia i te repo. Te vai ra te Raau no te Ora e te Raau no te ite i te maitai e te ino i ropu i te faaapu.
Ua haamaitai te Atua i te taata e ua parau, A fanau, a faarahi, a faaî i te fenua, e a haamou i te reira. A faatere i te mau ika o te miti, e i ni'a i te mau manu o te ra'i, e i ni'a i te mau mea ora atoa e tere ra i ni'a i te fenua (i 1:28)
No reira, ua ma'iti te Atua i te taata i ni'a i te fenua e ua horo'a i te taata Pūra'a no te faatere i te fenua e te mau mea atoa i roto.
Ua horo'a te Atua i te taata i te hopoia no te faaapu e no te haapa'o i te faaapu, e hoê noa faaueraa ta te Atua i horo'a i te taata.
Ua parau te Atua e e nehenehe ratou e amu ma te tiamâ i te mau tumu raau atoa o te faaapu. Tera râ,, aita ratou i fariihia ia amu i te tumu raau no te ite i te maitai e te ino. No te mea ho'i e, i te mahana e amu ai taua taata ra i te reira, E pohe mau â te taata.
Ua faaite te Atua i te taata e ua faaite ia'na, Eaha te tupu mai te peu e e faaoti te taata e haapao ore i te faaueraa a te Atua.
Aita te Atua i faatupu i te mata'u i te taata na roto i te faaararaa ia ' na, tera râ, ua faaara te Atua i te taata no te here. No te mea ho'i e, te mau mana'o o te Atua no ni'a i te taata, o te mau mana'o ïa no te hau eiaha râ no te ino, no te horo'a i te taata i te hoê hopea mana'ohia.
Ua haapa'o te taata i te faaueraa a te Fatu, e mea maitai e te ora i roto. Ua haere te taata e te Atua e tae roa ' tu i te taime a haere mai ai te ophi i pihai iho i te vahine (i 2).
Ua maamaa a'e te ophi i te mau animala atoa o te fenua
I teie nei, te ophi, ta te Fatu te Atua i hamani, ua tuuhia i raro a'e i te faatereraa a te taata. No te mea, Ua horo'a te Atua i te taata ia faatere i te fenua e i ni'a i te mau mea ora atoa e tere ra i ni'a i te fenua, e tae noa'tu i te ophi.
Ua maamaa a'e te ophi i te mau animala atoa o te fenua. No reira, ua riro te ophi ei taata ti'a roa no te diabolo no te rave i ta'na misioni e no te mono i te Atua e no te haru i te mana o te taata i ni'a i te fenua. No reira, ua riro mai te diabolo ei atua no te taata e ei arii o te fenua.
Ua faaroo te diabolo i ta te Atua i parau i te taata. Ua ite oia e o te parau mau te mau parau a te Atua. Ua ite atoa te diabolo i te taairaa i rotopu i te Atua e te taata. Ua ite oia i te haereraa o te taata i piha'i iho i te Atua, e te haapa'oraa o te taata i te Atua e i Ta'na mau parau.
Ua faanaho te diabolo i te hoê opuaraa no te faahema i te taata ia rave i te hara na roto i te hoê rave'a maamaa e no te haapapû e, e ti'aturi te taata i ta'na mau parau e e rave i te mea ta te Atua i opani i te taata ia rave.
Ua faatupu te ophi i te taata ia feaa i te mau parau a te Atua
Mai ta te Atua e ani pinepine nei i te mau taata e te hoê uiraa, Ua haere atoa mai te diabolo i te vahine e te hoê uiraa. Ua parau te ophi i te vahine, Yeah, Ua parau te Atua, Eiaha outou e amu i te mau tumu raau atoa o te faaapu?
Ua pahono te vahine i te ophi e ua parau atu, E nehenehe tatou e amu i te mau huaai o te mau tumu raau o te faaapu: Teie râ, no nia i te hotu o te raau i ropu i te faaapu, Ua parau te Atua, Eiaha outou e amu i te reira, Eiaha atoa outou e pa i te reira, ia ore outou ia pohe.
Noa ' tu e ua ite te ophi e o te mau parau a te Atua te parau mau, ua tamata oia i te faati'aturi i te vahine e, e haavare te mau parau a te Atua, na roto i te feaaraa i te mau parau a te Atua e te anoiraa i te hoê tuhaa o te parau mau no nia i te Atua i ta ' na haavare, e te faatupu nei ta ' na haavare i te hinaaro e te hinaaro i roto i te vahine na roto i te faariroraa i te mau mea ta te Atua i opani.
Ua turai te diabolo i te vahine ia feaa i te mau parau a te Atua e ua faatupu oia i te hinaaro e ite. Ua faahiahia oia ia'na na roto i ta'na mau parau haavare e ta'na fafauraa faahiahia e, e riro te taata mai te Atua te huru, ia ite i te maitai e te ino, e no reira, ia paari e ia ti'amâ.
Ua ite tatou, ua topa te diabolo i to'na ti'araa na roto i te te'ote'o, to'na hinaaro e to'na hinaaro ia riro mai te Atua te huru. No reira, ua ite te diabolo i te ‘rave’ no te faahema i te taata e no te faati'aturi i ta'na mau parau, o tei faatupu i te pohe. Mai te mea e ua faatupu te mau parau a te diabolo i te poheraa o te taata.
“Eita mau outou e pohe”
Ua parau te ophi i te vahine, Eita mau outou e pohe: ua ite hoi te Atua, e i te mahana e amu ai outou i te reira, E matara ïa to outou mata, e e riro outou mai te Atua ra te huru, te iteraa i te maitai e te ino.
Ua haapapû te ophi i te vahine e te parau ra oia i te parau mau. O oia te hoê, o tei feruri i te maitai o te taata, eiaha râ i te Atua.
Me ta'na mau haavare, Ua faaite te diabolo i te Atua i roto i te hoê huru ino, na roto i te parauraa ma te tia ore e aita te Atua i faaite i te parau mau taatoa, ua huna râ oia i te hoê tuhaa o te parau mau i te taata e aita O ' na i mana'o i te maitai o te taata.
Ua riro te Atua ei Hoê, O vai tei mana'o maitai roa ' ' e no te taata. Ua riro to'na mau mana'o no ni'a i te taata ei mau mana'o no te hau eiaha râ no te ino, no te horo'a i te taata i te hoê hopea mana'ohia. Taa ê atu i te diabolo, e mea ino to ratou mau opuaraa e e mea ino to ratou mau mana'o, o tei aratai i te haamouraa o te taata.
Te tumu raau no te ite i te maitai e te ino, o tei faatupu i te pohe, ua riro te reira ei mea hinaaro-rahi-hia e te taata
Ua taui te mau parau a te ophi i te mana'o o te taata. Faahou â, ua ite atura te vahine i te tumu raau mai te tahi atu hi'oraa, mai te na mua'tu. I to'na faarooraa e to'na ti'aturiraa i te mau parau a te Atua e to'na haapa'oraa i ta'na faaueraa.
Te tumu raau no te ite i te maitai e te ino, o tei faatupu i te hotu i opanihia e o tei faatupu i te pohe, aita faahou i faarirohia ei mea ino, ei mea opanihia, e ei mea atâta no te taata. Teie râ, ua riro te tumu raau ei mea hinaaro-rahi-hia e te taata. No te mea, ia au i te mau parau a te diabolo, E faariro te hotu i te hoê taata i te paari e ia riro mai oia mai te Atua te huru. Ua ite te vahine e, e mea maitai te tumu raau no te amu e e mea au maitai i te mata.
Ua haamata te vahine i te feaa i te mau parau a te Atua, i reira te taata e ora ai.
Ua haamata oia i te tiaturi i te mau parau a te ophi, o te aratai i te pohe, i reira te mea ta te Atua i opani e riro ai ei mea hinaaro-rahi-hia e ei mea tano ia rave.
Na roto i te faaroo i te mau parau a te diabolo, Ua rave te vahine e ta ' na tane i ta te Atua i opani (no te here e no te parururaa i te taata).
Ua rave te vahine i te tahi mau huaai e ua amu. Ua horo'a atoa oia i te ta'na tane, o tei ore i tapea ia ' na, ua faahepo atoa râ oia i te hara.
Ua faaroo ore raua toopiti i te Atua e ua amu raua i te huaai i opanihia, Ua horo'a mau te reira ia ratou i te ite no ni'a i te maitai e te ino, tera râ, ua faatupu te reira i te pohe. Mai ta te Atua i parau e i faaara ia ratou no nia i te.
Na roto i te hara, Ua topa te taata i to'na ti'araa e ua erehia to'na mana
Maoti i te riroraa ei Atua, mai ta te taata i mana'o, Ua topa te taata i to'na ti'araa. Ua ere te taata i to'na mana i ni'a i te fenua nei i mua i te diabolo e ua tuuhia'tu oia i raro a'e i te mau melahi. Ua riro te taata ei tavini na te diabolo, no te hara e te pohe. Ua pohe te varua i roto i te taata, e ua ino roa te taairaa e te taairaa pae varua i rotopu i te Atua e te taata.
No reira, ua upooti'a te diabolo e ua riro mai oia ei atua no te taata i topa e ei arii o te fenua, na roto i te faatupuraa i te taata ia feaa i te mau parau a te Atua e te faatupuraa i te taata ia tiaturi i ta ' na haavare haavare, o tei faatupu i te hinaaro i roto i te taata e o tei faatupu i te faaroo ore i te Atua (hara).
Ua faaitehia mai te huru mau o te diabolo
Ua faaite mai te diabolo i to'na natura mau i roto i te faaapu no Edene. Ua faaite oia e e taata haavare oia, te eiâ, te hoê taata taparahi taata, e te hoê taata haamou. E aita hoê a'e mea i taui mai taua taime mai â.
E haavare noa â te diabolo, te eiâ, te hoê taata taparahi taata, e te hoê taata haamou. Te haere noa ra â oia mai te hoê raiona oto e te imi ra o vai ta ' na e nehenehe e haamou (a.o.. John 10:10, 1 Peter 5:8).
Te faatupu noa ra â oia i te mau taata, e tae noa'tu i te mau Kerisetiano e rave rahi, ia ti'aturi i ta'na mau parau. No te mea te parau ra te diabolo i te mau mea ta te taata tino e hinaaro e faaroo. Te horo'a nei oia i te mea ta te taata tino e hinaaro e ta'na e mana'o nei e, e mea titauhia ia'na.
Ua aravihi roa te diabolo i te haavare e i te pahono i te hinaaro, Te mau mana'o, hi'opo'a, Te mau nota, e te mau hinaaro o te taata tino. E au ra e, e taata taata oia e te here. I te mea 'e, E haavare te diabolo, e haamou i te mau taata e e arata'i oia i te hade.
E no te mea hoi e te ohipa noa ra â te ravea a te diabolo e te tiaturi noa ra â te taata i ta ' na mau parau, mau, e te haavare noa ra â e te faahemahia ia rave i te hara, no te aha te diabolo e taui ai i ta ' na ravea?? Na te aha e taui i te hoê mea mai te peu e e ohipa noa â te reira?
E ohipa noa â te haavare i faaohipahia e te ophi i roto i te faaapu no Edene
Te faataa ra te Bible i te here i te ao nei, te haereraa i muri i te tino, e te hotu o te tino aka te mau ohipa a te tino (hara). E auraa noâ te mau parau o te Bible i teie mahana. Te faaara noa ra â te Parau i te taata e te titau ra ia ratou ia tatarahapa e ia faaore i te hara. Eiaha e haamata'u i te taata (mai ta te diabolo e faaûru ra i te mau kerisetiano ia ti'aturi), no te here râ i te taata. No to ratou maitai e no to ratou parururaa, e no te horo'a ia ratou i te hoê oraraa mure ore e te ti'aturiraa no a muri a'e.
Tera râ, te rahiraa o te taata aita ïa i fanau-faahou-hia i roto i te Mesia.
E ere ratou i te mau tamarii na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine). Teie râ, e mau tamarii noâ ratou na te diabolo (e tano te reira no te tane e te vahine), e natura hara to ratou e te faaroo noa ra ratou i to ratou metua tane, te diabolo (te metua tane o te taata i topa), e a ti'aturi i ta'na mau parau, o te turai ia ratou ia haere ma te teoteo i muri a'e i te tino ma te orure hau i te Atua, ei enemi no te Atua e no Ta'na Parau
E mea viivii hoi te peropheta e te tahu'a atoa; Oia, ua ite au i to ratou ino i roto i to'u fare, i ni'a i te Fatu. No reira, e riro to ratou e'a mai te mau e'a heehee i roto i te pouri: E faahoro-oioi-hia ratou, e topa i roto: no te mea e faatupu vau i te ino i nia ia ratou, e tae noa'tu i te matahiti o to ratou tere, i ni'a i te Fatu (Jeremieh 23:11-12)
E te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia, o te pee nei i te Parau e te Varua, Te tamata nei te diabolo i te faatupu i te mahanahana, te feia faaroo ore e te feia apotata i te Atua na roto i te hoê huru maamaa roa.
Nahea te diabolo ia rave i te reira? Na roto i te mau haavare a te mau peropheta haavare e te mau orometua haapii haavare, e te mau urû i ahu i te ahu mamoe, o te haere nei i te fare pureraa e/aore râ o tei ma'itihia ei feia poro (tānau) e aore râ, te mau matahiapo i roto i te ekalesia. (A tai'o atoa: Te mau urû i roto i te ahu mamoe, o te faaino nei i te ekalesia).
Te taui noa ra â te diabolo i te parau mau o te Atua ei haavare
No te mea mai ta te diabolo i faaohipa i te animala maamaa roa ' ' e o te mau animala atoa ta te Atua i hamani, no te faatupu i ta'na misioni, Te imi noa ra â te diabolo i te mau ravea haavare (Tō'u'ā) te mau taata tino, o te feia te'ote'o, te faateitei nei i to ratou ite i te pae tino e te î ia ratou iho, e te ti'aturi i ni'a i to ratou (mā'ea'ea) te paari e te aravihi, te paraparauraa i ta ratou iho mau parau, te feruriraa teitei ia ratou iho, e te faariroraa ia ratou iho ei mea maitai a'e i te tahi atu mau taata, no te rave i ta'na opuaraa e no te faatupu i ta'na misioni.
A feaa ai oia i te mau parau a te Atua i roto i te faaapu no Edene na roto i ta'na uiraa e na roto i te tauiraa i te parau mau o te Atua ei haavare, Te haavare noa ra â oia e te faatupu nei oia i te taata ia feaa e ia haapao ore i te mau parau a te Atua.
E rave rahi mau Kerisetiano e mana'o, e matapo i te pae varua e te haere ra i ni'a i te tino, Te tiaturi noa nei â ratou i ta ' na mau parau e te topa noa ra â ratou i roto i ta ' na mau haavare, o te arata'i i te haamouraa e te pohe mure ore o te taata.
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te hara?
Eiaha ia hara i roto i to outou tino tahuti nei, ia haapa'o outou i te reira i roto i to'na ra mau hinaaro. Eiaha atoa outou e faariro i to outou mau melo ei mauhaa no te parau-ti'a ore ia rave i te hara: ia tuu râ outou ia outou iho i ta te Atua ra, ei feia faaora i tei ti'a faahou mai te pohe mai, e to outou mau melo ei mauhaa no te parau-ti'a i te Atua ra. No te mea e ore roa te hara e mana i ni'a ia outou: aore ho'i outou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha (Roma 6:12-14)
Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau. No te mea e mea maitai te feruriraa o te opu i nia i te Atua: no te mea e ere te reira i te ture a te Atua, e aore râ, aita hoê a'e e ere i te mea. I muri iho, eita ta ratou e nehenehe e faaite i te Atua (Roma 8:6-8)
I te po'ipo'i roa, te mahana: e vaiiho ia tatou ia faarue i te mau ohipa o te pouri, e vaiiho ia tatou ia tuu i ni'a i te mauhaa tama'i o te maramarama. E haere tatou ma te haapao ma te parau, mai te mahana; aita i roto i te faaauraa e te ino, eiaha râ i roto i te haapa'oraa e te hinaaro i te hinaaro, Aita i papu - maitai - hia e o vai te mau puaa i roto i te mau afata teata e te mau hu'ahu'a.. A ahu râ outou i te Fatu o Iesu Mesia, e eiaha e faaineine i te tino, no te faatupu i to'na mau hinaaro (Roma 13:12-14)
Aita râ outou i ite i te Mesia mai te reira te huru; Mai te mea e, ua faaroo outou Ia'na, e ua haapiihia tatou e Oia, mai te parau mau i roto ia Iesu: Ua faahiti outou i te reira no nia i te aparauraa tahito, o te reira te ino ia au i te mau mea e tupu mai i muri iho; E a faaapî faahou i te varua o to outou feruriraa; E ua tuu outou i nia i te taata apî, o ta te Atua i hamanihia ma te parau-ti'a e te mahana parau mau (Ephesia 4:20-24)
Ua faaue te Atua ia tatara i te taata ruhiruhia
No reira, e mea au roa na to outou mau melo o tei niuhia i ni'a i te fenua; Te mau nota, Te mau nota, Fa'ahou'āra'a, mau, e te ti'aturi ore e te hepohepo rahi, e te hepohepo rahi, e te hapa ore e te hepohepo., mau: No te aha o vai te mau mea’ ua haere mai te riri o te Atua i ni'a i te mau tamarii no te faaroo: Ua haere atoa outou i te tahi taime, inaha, ua ora. Teie râ, a faarue atoa outou i teie mau mea atoa; Aute'a, Utu'ā, pā'ōfa'i, ma'ohiroa, Te mau paraparauraa viivii i rapae i to outou vaha. Eiaha e haavare te tahi i te tahi, no te mea ho'i e, ua tatara outou i te taata tahito e ta'na mau ohipa; E ua tuu oia i te taata apî, o tei faaapîhia i roto i te ite i muri a'e i te hoho'a o Ta'na tei hamani ia'na; I reira aita e Heleni aore ra ati Iuda, te peritomeraa e aore râ, te peritomeraa ore, Te taata ê, Scythian, taamuraa e aore râ, ti'amâ: area te Mesia ra, o te mau mea atoa ïa, e i roto i te mau mea atoa (Kolosa 3:5-10)
Te parau, e ti'a ia outou ia tatara i te taata tahito. E ere teie i te hoê maitiraa, E faaueraa teie a te Atua. E faaueraa te reira a te Atua no ratou, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia e te mau tamarii na te Atua. Mai te mau ohipa a te taata tahito, hara, e arata'i atu i te pohe e te auahi eiaha râ i te ora mure ore e te ra'i
E faahapa te Parau a te Atua i te mau taata atoa e e tuu oia i te faahaparaa (mai te peu e e patoi taua taata ra i te haapao i te mau parau a te Atua e ia faarue i te mau ohipa a te taata tahito e ia tamau noa i te rave i te hara) i ni'a i te taata.
Ua horo'a te Atua i te mau mea atoa i te taata no te faatupu i ta'na faaueraa
Ua horo'a te Atua i te mau mea atoa i te taata no te faatupu i Ta'na faaueraa. No reira, aita e tapo'iraa no te ore e rave i ta te Atua i faaue i te taata ia rave.
Ua horo'a te Atua i te mau mea atoa; Ta'na mau parau, Ta'na Tamaiti; te buka, e To'na Varua Mo'a, i te taata, ia faaorahia mai roto mai i te mana o te pouri e ia haerehia i roto i te Basileia o Ta'na Tamaiti.
Ua horo'a oia i te mau mea atoa, ia riro mai ei mea hamanihia apî i roto i te Mesia, e ia tahoê i te Atua, e ia faatere i te hara, e ia haere ma te mo'a e te parau-ti'a ei Ta'na tamaiti i muri mai i te Varua ma te haapa'o i Ta'na Parau i ni'a i te fenua nei.
Te ti'aturi nei te mau tamarii mau a te Atua i te mau parau a te Metua. Te auraro nei ratou i Ta'na mau parau. Te rave nei ratou i ta Iesu i parau, e ia tape'a i Ta'na mau faaueraa. E patu te Parau ia ratou, e te mau tauiraa, faaue, faatitiaifaro, e faahapas rātou.
Te haapapu ra te diabolo i te mau taata e eita te hara e aratai i te pohe
Tera râ,, Te ti'aturi nei te diabolo i te mau taata e, eita te hara e arata'i i te pohe. Te faaitoito nei oia i te taata ia tiaturi e eita ta ratou e nehenehe e tapea mai te peu e e tamau noa ratou i te rave i te hara, e eita roa ' tu e faahapa i te taata e eita roa ' tu e tuu i te faahaparaa i nia i te taata, te faahapa ra râ i vetahi ê. No reira, E tapo'iraa to te hoê taata no te vai noa ei taata ruhiruhia, no te pee i te tino e no te rave noa i te hara.
E ere roa ' tu te reira i te hapa a taua taata ra. E hapa noa te tahi atu taata; Te Atua aore ra te tahi atu taata.
Te ti'aturi nei te taata i te mau parau a te diabolo, te ohipa nei e te ora nei ratou ia au i ta'na mau parau. No reira, Te tape'a nei te diabolo i te taata i roto i te faatîtîraa; i roto i te hoê ti'araa tei roohia i te ati, E tapo'iraa ta taua taata ra no te ore e taui e no te tamau noa i te rave i te hara (A tamau noa i te rave i te mau ohipa a te tino) e ia tamau noa i te ora ma te haapa'o ore i te Atua e i Ta'na Parau e ia haere i roto i te pouri.
E te feia haere ekalesia, te feia poro, e te mau matahiapo, o te ti'aturi nei i te mau haavare a te diabolo, te hamaniraa, eiaha râ i te parau mau o te Atua, te Poiete, E turu noa oia i te taata i roohia i te ati (te taata hara, te taata orure hau e te taata ofati i te Parau, o te tamau noa i te rave i te hara) e te haamauruuru i te hara, i reira ratou e farii ai i te ino e e faaite ai i te ino mai te maitai e te maitai mai te ino. (A tai'o atoa: Eaha te hoê feruriraa tano?)
E fariihia anei ia tamau noa i te rave i te hara i raro a'e i te aroha noa?
Hau atu â, ua tuuhia te ture, e nehenehe te hape e hi'ohia e te hape. I te tahi a'e pae, Ua rave-na'ena'ia roa a'e: Ua mana'o te reira i te pohe, E nehenehe atoa te reira e haamaitai i te faatereraa hau i roto i te oraraa mure ore e te Fatu, to tatou Fatu. Eaha ta tatou e parau i muri iho? E tamau noa tatou i te pohe, e nehenehe taua ahu? Te Atua Atua. Ehia tatou, e pohe te reira i te hara, A ora i roto i te? (Roma 5:20-6:2)
Eaha ïa i te mea i muri iho? E e pohe tatou, no te mea aita tatou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha? Te Atua Atua. Aita outou i ite, ia au i ta outou e horoa i te mau tavini i te mau tavini, to ' na mau tavini, o ta ' na ïa e; e, e aore râ, no te mea aita i papu - maitai - hia e te feia e patoi ra i te mea e, aita ratou e hinaaro i te patoi i te mea e, aita ratou e hinaaro i te aravihi i te pae no te iri.? E mauruuru te Atua, Ua riro outou ei mau tavini no te hara, tera râ, ua haapao maitai outou i te huru o te haapiiraa o tei horoa ia outou. I muri iho ua rave oia i te ohipa ma te tamoni ore, ua riro mai outou ei tavini no te parau-ti'a.? (Roma 6:15-18).
Eita ta outou e nehenehe e tauturu mai te peu e e tamau noa outou i te rave i te hara?
E haere mai te diabolo e te hoê â uiraa mai te faaapu no Edene; Ua parau anei te Atua, ...?
I muri iho, e haere mai oia e te hoê â haavare mai te au i roto i te faaapu no Edene; Eita outou e pohe mai te mea e, e hara outou (a tamau noa i te rave i te hara), no te mea …
- Aita faahou outou i raro a'e i te ture, tera râ, i raro a'e i te aroha.
- Te ti'aturi nei outou ia Iesu e ua faaorahia outou na roto ia'na. No reira ua faaora-noa-hia outou.
- Eita outou e nehenehe e tapea i te reira mai te peu e e tamau noa outou i te rave i te hara, ua fanauhia tatou paatoa ei feia hara e e vai noa tatou te feia hara.
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te rave i te reira, te ora ra outou i roto i te hoê te ao parari.
- Eita ta outou e nehenehe e tauturu i to outou huru. Ua hamani te Atua ia outou mai te reira te huru, ua fanauhia outou mai teie te huru.
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te rave i te hoê â ohipa(s) mai to outou (Te mau mana'o tauturu no te)mātua, te ora noa ra outou i raro a'e i te hoê te ana'iraa o te u'i.
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te haavare, e tuhaa noa te reira no to outou ahu.
- Eita ta outou e nehenehe e tauturu te horo'araa Fa'aterehia, Te tupu nei te faaturi i roto i te utuafare
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te faaturi, o te hapa ïa a to oe hoa faaipoipo. Aita to outou hoa faaipoipo i horo'a ia outou i te mau mea ta outou i hinaaro e aita atoa oia i faatupu i to outou (Te viivii ore i te pae no te) hi'opo'a
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te faatupu i te mau mana'o no nia i te hoê taata hoê â tane aore ra vahine. No fanauhia mai outou mai teie te huru. Ua hamani te Atua ia outou mai te reira te huru e ua hinaaro oia ia outou. (A tai'o atoa: Eaha te parau no nia i te peu mahu?)
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te hinaaro i te faataaraa. No te mea aita to outou hoa e tiaturi ra e aita oia e rave ra i ta outou e hinaaro, e aita e faaî i to outou mau hinaaro (i te pae tino, i te pae feruriraa, e i te pae varua. (A tai'o atoa: Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te faataaraa?))
- Eita ta outou e nehenehe e tauturu te faaheporaa i te tino, no te mea e taata outou e e (Te viivii ore i te pae no te) hi'opo'a. Mai te mea e, aita outou e faaipoipo aore râ, aita to outou hoa faaipoipo e haapa'o ra i to outou mau hinaaro i te pae taatiraa, aita e hape i roto i te faaohiparaa i te tino.
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te eiâ, Eita outou e fana'o i te reira, e eita atoa ratou e ere i te reira
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te rave i te haavare, Ua tano iho â ia aufau hau atu â to outou paoti ohipa ia outou. Tera râ, ua navai ta ratou moni
- Eita ta outou e nehenehe e tapea i te raveraa i te mau haamâu'araa, Eiaha te faatereraa hau e horoa i te mau haamâu'araa rahi e te rahi
- Eita ta outou e nehenehe e faaea i te haere aore ra i te rave i te reira, o te hapa ïa a to oe metua tane. E hopoi'a na ratou no to outou haerea, e mea ti'a ia ratou ia farii…
Te haapapu ra te diabolo i te mau taata e e ere roa ' tu ratou i te hara mai te peu e e tamau noa ratou i te rave i te hara
Ia au i te diabolo, e ere roa ' tu te taata i te hara mai te peu e e tamau noa ratou i te rave i te hara. E pahono noa te diabolo i te hinaaro, Te mau mana'o, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino o te (Vahi tōmua) te taata e a faaite i te aroha no te tino. No reira, te parau nei oia i te mau parau, te hinaaro nei te taata ruhiruhia e faaroo e te horo'a nei i te taata ia rave i ta te taata e hinaaro e ia faatupu i te mau mana'o, mārō'i, e te mau hinaaro o te tino, ia ora noa te taata ruhiruhia, ia tamau noa i te rave i te hara, e ia faatere noa te pohe i roto i te oraraa o te taata.
Te feia e farii nei, a faaite, E faati'a te feia no te diabolo i te hara, e te taata hara
Te mau mea atoa i roto ia'na, eiaha râ: Na vai e hara o tei ore i ite ia'na, aita hoê a'e. Tau'a'a, Eiaha e taata ia mana'o: ia ' na, e mea tia roa ia ' na ia parau e, e mea parau-ti'a, Noa'tu e, e mea parau-ti'a. Oia mau, ua riro taua hara ra ei diabolo; no te hara a te diabolo mai te omuaraa mai â. No teie tumu, ua faaitehia mai te Tamaiti a te Atua, e nehenehe Oia e haamou i te mau ohipa a te diabolo.
Ua fanauhia te Atua i roto i te Atua e ere i te mea hara; no To'na huero i roto ia'na: eita e nehenehe e hara., no te mea ua fanauhia oia i te Atua. I roto i te reira, e itehia te mau tamarii a te Atua, e te mau tamarii a te diabolo: O vai te ore e parau-ti'a e, e ere te Atua i te parau-ti'a, aita atoa oia i here eiaha râ i to'na taea'e (1 John 3:6-10)
Te feia e farii nei, a faaite, o te faaroo nei e te ti'aturi nei i te mau parau a te diabolo e te parau nei i te mau parau atoa ta te diabolo e parau ra no te faati'a i te hara e te taata hara, o te tamau noa i te rave i te hara, E ere râ no te Atua. Aita ratou i fanauhia e te Atua e e ere atoa ratou i Ta'na mau tamarii (Te mau vahine e te mau vahine). Teie râ, e feia rave ohipa ino ratou, o te parau nei i te mau parau a to ratou metua tane e o te rave nei i te mau ohipa a to ratou metua tane, te diabolo.
Aita e hi'oraa e, e pii te hoê taata ia'na iho ei kerisetiano, aposetolo, te hoê peropheta, taata evanelia, hi'opo'a, episekopo, e te tahi atu â. Te mau taata, o te ti'aturi nei i te haavare a te diabolo, eita outou e pohe mai te peu e e pee outou i te tino, e ore e haapao i te mau parau a te Atua, e tamau noa i te rave i te hara e e ora ei enemi no te Atua, ia ora râ outou, Eiaha e no te Mesia.
Aita ratou e parau nei i Ta'na mau parau e aita ratou e haapa'o nei i Ta'na mau faaueraa. No te mea e no te diabolo ratou e e tavini ratou na ' na. Te faaite nei ratou i ta'na mau parau, te rave nei ratou i ta'na mau ohipa, e te haapapû nei ratou e, te tamau noa ra te taata i te rave i te hara. (A tai'o atoa: Te haamouraa i te mau ohipa a te Atua eiaha râ i te diabolo).
Eita te hoê tamaiti a te Atua e tiaturi i te mau haavare a te diabolo, faaite e haamou ia ratou
Te hoê tamarii a te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) Eiaha roa'tu e ti'aturi i te mau haavare a te diabolo, e farii i te hara, e e arue i te hara e te taata hara, o te tamau noa i te rave i te hara. Teie râ, te faaite nei te hoê tamaiti a te Atua i te mau haavare a te diabolo na roto i te parau mau taatoa o te Atua, eiaha râ i te hoê parau mau no nia i te Atua, e te titau nei i te taata hara ia tatarahapa e ia faaore i te hara, Mai ia Iesu.
Ua ite te hoê tamaiti a te Atua, o te pohe ïa te faaho'iraa o te hara. E mai to'na metua tane, aita oia e hinaaro e ia pohe te hoê taata, ia farii râ i te ora mure ore. No reira, e titau te hoê tamaiti a te Atua i te nunaa ia tatarahapa, rahi; mai te here. (A tai'o atoa: Eaha te auraa no te parau ra, e aroha'tu oe i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na?).
E ora anei outou mai te peu e e tamau noa outou i te rave i te hara e e haere outou i te ra'i? E pohe anei outou mai te peu e e tamau noa outou i te rave i te hara e e haere outou i te hade?
No reira, te mau taea'e, e feia tarahu tatou, eiaha i te tino, ia ora mai te au i te tino nei. Mai te mea e ora outou i te tino nei, e pohe â ho'i outou: ia rave râ outou na roto i te Varua i te mau ohipa a te tino, e ora oe. No te rahiraa o te mau mea e arata'ihia ra e te Varua o te Atua, e mau tamaiti ratou na te Atua (Roma 8:12-14)
I teie nei râ, ua ravehia te hara, e ei tavini i te Atua, oia, e te hopea o te oraraa hopea. No te feia hara, o te poheraa ïa; tera râ, te horo'araa a te Atua, o te oraraa mure ore ïa na roto ia Iesu Mesia (Roma 6:22-23)
Ua pahono Iesu ia ratou, ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Te arii o te hara, o te hara ïa o te hara (John 8:34)
Ua riro te mau parau a te Atua ei varua e ei ora. E mea tino te mau parau a te diabolo (iri) e te pohe
Na roto i te faaroo i te mau parau a te ophi, Ua faaroo ore te taata i te mau parau e te mau faaueraa a te Atua e ua amu i te huaai i opanihia, o tei faatupu i te pohe. Ei faahopearaa, ua tomo te pohe i roto i te taata, e ua pohe te varua o te taata. Ua faaatea ê te taata i te Atua, e ua faatere te pohe i ni'a i te taata i topa. No taua taata ra i topa ra (ē) E faatupu te reira i te hotu o te pohe, o te hara ïa, e e pohe te taata i te taime i faataahia, e faarue i te fenua e e tomo au.
Ua haapapu te reira, ua parau te Atua i te parau mau e ua haavare te diabolo.
E faaoti outou e tiaturi i te mau parau a te Atua aore ra i te mau parau a te diabolo
Te faaohipa noa ra â te diabolo i taua haavare ra. Te tamata nei oia i te faati'aturi ia outou e ia faatupu ia outou i te ti'aturi, mai te mea e, aita outou e haapa'o i te mau parau a te Atua e aita outou e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, a rave râ i te mea ta te Atua i opani ia outou ia rave e a tamau noa i te rave i te hara, eita oe e pohe, ia ora râ e ia haere i te ra'i. Te parau nei te Atua na roto i Ta'na Parau e Ta'na Varua, mai te mea e, e tamau noa outou i te rave i te hara, e pohe outou e e haere atu outou i te hade.
I teie nei, ua tae mai outou, ia ti'aturi i te mau parau a te Atua, te mau parau a Iesu, e ia rave i Ta'na mau parau, ia haapa'o i Ta'na mau faaueraa i roto i to outou oraraa, ia tatarahapa, ia fanau-faahou-hia, ia tatara i te mau ohipa a te taata tahito, e ia ahu i te taata apî, e aore râ, ia ti'aturi i te mau parau a te diabolo, Ia nehenehe outou e ora mai ta outou e hinaaro e e tamau noa i te rave i te hara, e eita outou e pohe, ora râ.
'Ia riro ei miti no te fenua’







