Te mau tii Buddha, o te hoê ïa huru e parare roa ra na te ao taatoa nei. I roto i te ahu o te hau, Te hoê ito no te ito, pārahi, tano, e te parau-ti'a, rahi, E ti'araa Buddha i te fare, e tae noa'tu i te mau Kerisetiano. Peneia'e ua horo'a te hoê taata ia outou i te hoê tii Buddha, e aore râ, ua hoo mai outou i te hoê tii Buddha no te taime faafaaearaa e ua tuu outou i te tii Buddha i roto i to outou fare aore ra i to outou faaapu. Teie râ, eaha te tupu mai te peu e e afai outou i te hoê tii Buddha i roto i to outou fare? E mea maitai anei ia farii i te hoê Buddha i roto i to outou fare e e parau mau anei e te manuïa nei te mau tii Buddha, Hau, tano, Pūra'a, ea, roa, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mana'o tauturu no te, paruru, e te tahi atu â. e aore râ, e mea ino roa ia farii i te hoê Buddha i roto i to outou fare, e ua riro anei o Buddha ei mea atâta, no te mea e faatupu te mau tii Buddha i te ino, Te mau nota, te ito ino, Te mau mana'o tauturu no te, Aute'a, fa'ata'a, tā'atira'a, ha'api'iea, e te tahi atu â. Eaha te atâtaraa i te pae varua o te mau tii Buddha?
No te aha te mau taata i farii ai i te mau tii Buddha i roto i to ratou fare?
E rave rahi tumu to te taata e mau tii Buddha i roto i to ratou fare. Tera râ,, E pinepine ratou i te ite i te mea ta ratou i afa'i mai i roto i to ratou fare aore ra i to ratou faaapu. Aita ratou i ite i te atâtaraa pae varua o te mau tii Buddha i roto i to ratou fare. Ua farii ratou i te hoê tii Buddha aore ra ua hoo mai ratou i te hoê tii Buddha i roto i te hoê fare toa, e aore râ, ua hoo mai i te hoê tii Buddha ei ta'ere i to ratou taime faafaaearaa i Asia (e au râ i te reira., Peneia'e eita roa ' tu outou e hoo mai i te hoê tii Buddha no outou iho), e ua tuu i te tii Buddha i roto i to ratou fare aore ra i te faaapu no te faateitei i te fare. I muri a'e i te mau mea, ua tano maitai te reira i roto i te huru o te hoho'a no Asia.
E ere teie mau mana'o, E ere te reira i te ao nei no te ao nei (e aita e ite ra i te atâtaraa o te mau tii Buddha), E ere te afairaa mai i te mau tii Buddha i roto i to ratou fare i te mea maitai e e faatupu te reira i te mau ati rahi. Teie râ, e rave rahi mau taata, o te pii i te mau Kerisetiano, E pee atoa te reira i teie huru e te mau tii Buddha i roto i to ratou fare.
E nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e ite i te mau Kerisetiano, o te ti'aturi i ni'a ia Iesu Mesia, e ua faaorahia oia i roto ia'na e A pee Ia'na, A afa'i mai i te hoê tii Buddha; te hoê ti'a no te hoê taata tei pohe, tei haamau e tei faahoho'a i te faaroo Buddha e ua pato'i i te Atua, te Taata Hamani i te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa i roto e o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, i roto i to ratou fare? Eaha te huru o te reira? Eaha ta te Mesia e te Buddha? Eaha te faaauraa o te hiero o te Atua e te mau idolo? (a.o.. 2 Korinetia 6:14-18).
No te aha te mau Kerisetiano i farii ai i te mau tii Buddha i roto i to ratou fare?
E nehenehe te reira e tupu, ei rahiraa taata, o te pii nei ia ratou iho te mau Kerisetiano aravihi roa. Noa ' tu e te pii nei ratou ia ratou iho, aita ratou e haere e e ora ei mau kerisetiano. Te mau, o tei farii i te mau tii Buddha i roto i to ratou fare, e ere ïa i te mea fanauraa i te Varua o te Atua e i te pae varua. No reira, aita ratou e ite ra e aita ratou i ite i te huru varua e aita ratou e ite ra i te atâtaraa pae varua o te mau tii Buddha. E haere ratou i muri a'e i te tino, te arata'ihia ra e to ratou mau mana'o, hina'aro, Te mau nota, Te mau mana'o, Ō'opa, mārō'i, e tē vai atura..
Te mau Kerisetiano tei fanauhia, E faaamuhia to ratou varua i te pohe, te here i te Atua i ni'a e ia haapa'o i Ta'na mau parau.
Eita roa ' tu ratou e rave i te hoê mea aore ra e afai ratou i te hoê mea i roto i to ratou fare, e faaino te reira i to ratou Fatu o Iesu Mesia.
Ua ite te mau Kerisetiano i te atâtaraa pae varua o te mau tii Buddha.
Eita roa'tu ratou e afa'i mai i te hoê tii(s) e aore râ, te hoê hoho'a(s) o te hoê ïa taata pohe i roto i to ratou fare, o te riro ei faaroo pohe aore ra ei philosophia taata, e tapahi Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. No te mea ho'i e, aita te faaroo Buddha i farii i te Atua e te pato'i nei e, o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua.
Tera râ, te rave nei teie mau mea i teie mau mea no te mea aita ratou i haere mai i rapae i teie nei ao. Te ora noa ra â ratou i te ao nei e te ora noa ra ratou i roto i te pouri. Aita ratou i ite i te parau; Iesu Mesia. No reira, te pee nei ratou i te ao nei eiaha râ i te Parau.
Na roto i te ite ore e te ereraa i te ite no nia i te Parau a te Atua (Ture parau) e te haapa'o ore i te mau parau a te Atua, E faatupu ratou i te oto e te haamouraa e rave rahi i ni'a ia ratou iho. E au ra e mea ino roa teie mau tii Buddha e te hau, E faatupu te reira i te hoê hoho'a teata e rave rahi, auahi, fa'ahouhia, aio, Te haamouraa e te haamouraa i roto i to ratou ora.
Te parau nei te Bible no nia i te mau tii Buddha?
Ia au i te Bible, eita e tia ia outou ia fariu i te mau idolo, aita atoa e mau atua i te mau atua, Fa'ahouhia (E mau ti'a'a), au a'e aore râ, te mau hoho'a ti'a, no te mea o to outou ïa Atua.
Eiaha e tuu i te mau idolo, e aita atoa i nia i te mau atua: O vau te Fatu! (Ture 19:4)
E faatupu matou i te mau idolo e aore râ, i te hoho'a, aita hoê a'e hoho'a e ti'a ra i ni'a i te hoê hoho'a, eita outou e haamau i te hoê hoho'a ofai i roto i to outou fenua, No te faataa i te reira: no te mea o vau nei te Fatu (Ture 26:1)
Ua horo'a te Atua i te mau faaueraa e te mau faaueraa i roto i te Bible mai te here i to'na nunaa. Te hinaaro nei te Atua e faatupu i te hoê taairaa e te mau taata. Aita oia e hinaaro i te hoê mea ino ia tupu i ni'a ia ratou. Te hinaaro nei te Atua e tapea i te mau taata atoa ia ape i te feia ino. Teie râ, no te mau taata, mai te mea e, e faaroo ratou i te mau parau a te Atua e e haapa'o i To'na mau parau, e aore râ, aita. (A tai'o atoa: Te here o te Atua).
Te faaite ra anei te hoê Buddha i te hoê hara?
Ia au i te Bible, e hara te hoê tii Buddha. No te mea ua faaue te Atua i To'na nunaa no te mea ua faaue te Atua i te Atua, eiaha e fariu i te mau idolo e eiaha e hamani i te mau idolo e aita atoa e hoho'a, aita atoa e hoho'a i nia i te hoê hoho'a e aore râ, a haamau i te hoê hoho'a ofai i roto i te fenua.
Eiaha e amui atu i te mau mea ino: no te aha te hoê taairaa e te parau-ti'a ma te parau-ti'a? e eaha te huru o te maramarama e te pouri? E te huru o te Mesia e te Belial? e aore râ, eaha te tuhaa o te ti'aturiraa i te hoê infelel? E eaha te faaauraa o te hiero o te Atua e te mau idolo? no te mea o outou te hiero o te Atua ora; a parau ai te Atua, E haere au i roto i te reira, A haere atu; e e riro vau ei Atua no ratou, E riro mai ratou ei taata. I te vahi e haere mai ai ratou i rotopu ia ratou, e tae'ahia, i ni'a i te Fatu, eiaha râ te mea papû ore; e e haere au iā 'oe?, E e riro mai ïa ei Metua, e e riro mai ta'u mau tamaroa e ta'u mau tamarii vahine, Te. (2 Korinetia 6:14-18)
Mai te mea e, e parau te Fatu, eita te feia faaroo e ora ei feia haavare, eiaha râ e faatupu i te oto e te oto e eiaha e amui atu i roto i te mau idolo, aita râ i ho'i atu i te mau idolo, e no reira, aita te mau tamarii a te Atua e faaroo Ia'na? No te aha e ore ai e haapa'o i te mau faaueraa a te Atua eiaha râ i te orureraa hau i te Atua e i Ta'na mau parau?
E ti'araa anei te hoê idolo Buddha?
Ua riro te hoê tii Buddha ei idolo. O Buddha te hoê taata, Ua ti'aturi oia i te reira, Ua haamori, ua riro oia ei idolo. Ua faariro te nunaa ia Buddha ei atua e ua fariu atura ia Buddha ei atua, e te haamoriraa e te haamoriraa mau.
O Buddha te taata haamau i te faaroo Buddha. E rave rahi taata, e ere râ i te mea ti'a, tera râ, mai te philosophia a Buddha, A faaroo i te paari o Buddha e te mau parau, e a faaohipa i te mau parau a Buddha i to ratou oraraa. No reira, ua pee ratou ia Buddha.
O Buddha?
Gautoma Buddha, O Siddhartha Gautama te i'oa mau, te taata haamau i te faaroo Buddha. Ua fanauhia o Siddhartha Gaumama i rotopu i te 490 i roto 410 B.C.. O oia te tamarii a te hoê arii. Ua paari mai o Siddhartha Gautama i Nepal e ua riro mai oia ei Hindu. Ua ite o Gautama Buddha i te mau fifi e te mau fifi e rave rahi i roto i te oraraa. I muri a'e e rave rahi matahiti, Ua faaoti o Siddhartha Buddha i te faarue i te fare arii, i ta'na vahine e ta'na tamarii, e ta'na tao'a. No te mea ho'i e, aita o Siddhartha Buddha i hinaaro faahou e ora ei taata moni rahi. No reira, ua faarue o Gautama Buddha i te fare, no te imi i te parau mau o te oraraa.
I muri a'e e hitu matahiti o te haereraa, Fa'ato'era'a, Tū'ura'a, e te imiraa, Ua ite o Gautama Buddha i te mea, Ia au i te parau a ta ' na, te ara (E va'u vahi haere'a) e te maramarama rahi, i raro a'e i te tumu raau Bo; te tumu raau no te paari, e te tahi atu.
Te faatumu nei te mau haapiiraa a Buddha i ni'a i te mau faahopearaa o na parau mau e maha e te e'a e va'u.
Aita te faaroo aore ra te philosophia e rave i te hoê mea i pihai iho i te faaroo kerisetiano. Aita to te faaroo Buddha i roto i te faaroo kerisetiano.
Mai te mea e, aita outou e ite i te atâtaraa pae varua o te mau tii Buddha e a afa'i mai i te hoê tii Buddha i roto i to outou fare, Te hinaaro nei outou e ite i te hoê tauiraa ino i roto i to outou oraraa, faaipoiporaa, e te utuafare.
No te mea, ia afai ana'e outou i te hoê tii Buddha i roto i to outou fare, eita outou e afa'i noa i te hoê idolo i roto i to outou fare, tera râ, te afa'i atoa nei outou i te varua i muri mai i teie idolo; te diabolo, to'na; mau, Te to'u, i roto i to outou fare.
Te Basileia o te Atua e te basileia o te diabolo
Te parau ra te Bible e, E piti noa (ōtahi) Āi'a. Te Basileia o te Atua, i reira Iesu Mesia te Arii e te mau mana'o, e te basileia o te diabolo. Mai te mea e aita te faaroo Buddha i haamata mai i te Basileia o te Atua, ua tupu te reira mai te basileia o te diabolo, te pouri. No reira, E ere te faaroo Buddha i te tuhaa no te Basileia o te Atua, tera râ, te basileia o te pouri.
Peneia'e te ata ra outou i teie nei, e aore râ, te feruriraa, "E aha Ā'ati'a!” ” E ere râ te reira i te parau faaau. Teie mau mea.
E ere te fenua i te pae varua i te mea, e mea parau mau, e mea parau mau! E fatata ïa i te taime, te feia faaroo o Iesu Mesia, E mea ti'a ia riro te reira ei mau pĭpĭ, Tūpa'a. No te mea hoi e e rave rahi mau kerisetiano e taoto ra i te pae varua e te ora ra i roto i te pouri i te pae varua. (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e faataa ê i te pae varua i te mau philosophia e te mau ohipa i te pae Hitia o te râ?).
Te varua o te hau i muri mai i te tii Buddha
I te hoê taime, ua faaroo vau i te hoê aamu no ni'a i te hoê taata, Ua haere oia i roto i te hoê hiero Buddhist. I roto i taua hiero Buddhist, te vai ra te hoê piha e te hoê tii rahi Buddha rahi. I te tahi mau taime, ua tomo te tahu'a. Ua tuturi te tahu'a i mua i te tii e ua tuu i te maa, Tauturu, Te hinu, e te tahi atu â. hou te tii o Buddha. Ua ui te taata i te tahu'a, mai te peu e ua tiaturi mau oia e e amu te tii Buddha i ta ' na maa. Ua pahono te tahu'a, E ere i te mea, tera râ, no te varua ïa i muri mai i te tii Buddha.
e mau taime i te mau taime atoa, i te taime a tuu ai te tahu'a i te maa i mua i teie tii, ua tae mai te varua demoni e ua faaite i roto i te piha.
I roto i te heheuraa 13:15, ua tai'o matou no ni'a i te animala e te hoho'a o te animala (Te ti'a'a). E mana to te animala no te horo'a i te ora; te hoê varua, i te hoho'a o te animala, e nehenehe te hoho'a e paraparau. Eita ta te hoho'a e nehenehe e paraparau, tera râ, te varua demonic e horo'ahia i te hoho'a, E nehenehe e a'oraa.
E tupu atoa te reira ia afa'i mai outou i te hoê tii Buddha i to outou fare.
Eaha te atâtaraa i te pae varua o te mau tii Buddha?
Te atâtaraa pae varua o te mau tii Buddha, oia ho'i ïa, te varua demoni o te taaihia ra i te tii Buddha, e itehia ïa e e faatupu te reira i te mau ati rahi, auahi, e te haamouraa i roto i te oraraa o te taata, e te mau utuafare. No reira, e mea atâta roa te mau tii Buddha i roto i te mau fare.
Aita to te mau tii Buddha e huti i te hoê oraraa i roto i te reira, Aita ratou e mana e aore râ, e ora (Jeremieh 10:14). Tera râ,, E mana to te mau ti'a no Buddha i muri mai i te mau tii Buddha, e e faaite mai ratou i te hoê huru oraraa e e faatupu te reira i te pohe. I muri iho, Ua riro teie varua demoni ei ti'a no te diabolo.

Ua ite tatou paatoa e te hinaaro nei te diabolo e eiâ, ta'e, no te haamou i te mau taata atoa i nia i te fenua nei.
Te faatupu nei teie varua o te mau demoni ino i muri mai i te tii Buddha i te hoê huru hau e te anaanatae no te mau ite o te taata.
Tera râ, i muri a'e i te tahi taime, e taui te huru mai te huru, e te itehia ra te atâtaraa pae varua o te mau tii Buddha no te mea e itehia teie varua ino.
Te faatupu nei teie varua ino i te arepurepuraa, Fa'a'ōfa'i, Te mau mana'o tauturu no te, ino, (Ite'ite) ta'ata mā'eha'a, tā'atira'a, fa'ata'a, Te mau mana'o tauturu no te, te viivii i te pae no te apeni, Te ti'aturi nei, (mau) Aute'a, tiamaraa, fa'aterehia, Te mau nota, mau aroraa, pāpā'amu, te mau mana'o hape, Te mau mana'o, ha'api'iea, e te tahi atu â. E tupu teie mau mea atoa, no te ereraa i te ite.
E te ereraa i te ite no nia i te Parau a te Atua eiaha e haapa'o ore i te mau parau a te Atua, E rave rahi te taata o te ore e ite i te atâtaraa pae varua o te mau tii Buddha e te iriti nei ratou i to ratou mau uputa no te faaino i to ratou fare e to ratou oraraa.
E fana'o anei o Buddha i te manuïaraa i te maitai aore ra te manuïaraa?
Eita te mau tii Buddha e manuïa, tera râ, e mea ino roa. Ua turai te diabolo i te taata ia mana'o e e manuïa te mau tii Buddha, e ere râ te reira. No te mea eaha te huru o te mau tii o te mau tii Buddha?
E rave rahi te taata e mana'o ra e e manuïa te mau tii Buddha, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mana'o tauturu no te, hau, tano, e te tahi atu â. te tahi râte, E faatupu te mau tii Buddha i te ati e e faatupu i te mauiui e te haamouraa i roto i te oraraa o te taata.
Te hoê taime, te vai ra te hoê tumu i roto i te hoê taata (Kaina). A pure no teie taata, Ua ite au i te hoê tii Buddha. Ua niuniu vau i te taata e ua ui atu e, te vai ra anei te hoê tii Buddha i roto i to ratou fare. Te mana'o nei te taata e, e ti'araa to ratou no Buddha i roto i te fare. Ua a'o atu vau i te taata ia horo'a i te Buddha. Ua haapao maitai te taata i te taata e i roto i te hoê tau poto, ua moe te mauiui, e ua moe te tumu.
E ere te fenua i te pae varua i te mea ino, tera râ, e mea mau râ
E ere te fenua i te pae varua i te mea ino, tera râ, e mea mau râ. O te fenua ïa i muri mai i teie fenua mau (ānaha). No roto mai te mau mea atoa e itehia ra i te ao pae varua. O te Atua te Atua e ua hamani oia i te mau mea atoa na roto i ta'na Parau i rapae i te Varua. (A tai'o atoa: E mea mau anei te faanahoraa pae varua aore ra te mau mea mau?).
Ia faaroo ana'e outou ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, Ta'na ohipa here, e riro mai, E faaamuhia to outou varua i te pohe e e ora mai. Ei faahopearaa, E taui to outou huru e to outou oraraa. Eita outou e haere faahou i muri a'e i te tino i roto i te pouri, tei arata'ihia e to outou mau ite e te mau varua o teie nei ao.
Ei kerisetiano; te taata faaroo e te pee ia Iesu Mesia, ‘oe te parahi nei te Mesia i roto ia Iesu Mesia; te parau, i roto i te mau vahi o te ra. E haere outou i muri a'e i te Varua i te haapa'oraa i te Parau i roto i te maramarama.
Rahi noa ' tu'ā faaapî i to outou feruriraa i te parau a te Atua, e rahi a'e te mau mea i te pae varua e faaitehia ' tu ia outou. Na roto i te Parau e te Varua Mo'a, e ti'a ia outou ia ite i te mau varua.
E ite outou i te mau mea o te Atua, To'na Basileia, e te mau mea o te diabolo e to'na basileia.
E ite outou i te ohipa e tupu i roto i te ao pae varua e e hi'o i te huru pae varua o te ao nei.
No te mea te parahi ra outou i roto ia Iesu Mesia, E tomo outou i roto i te ao pae varua mai to outou varua i roto i te mana o te Mesia. No reira, ua paruruhia outou i te mau mana demonic atoa.
E paruruhia outou mai te mea e, e faaea noa outou i roto i te Mesia e e tomo atu outou i roto i te vahi varua na roto mai i to outou varua na roto i To'na mana e To'na mana eiaha râ Te tomoraa mai roto mai i to outou aau i roto i te vahi pae varua i roto i to oe iho mana e to oe iho mana.
No te aha e tomo ai i roto i te ao varua i roto i to outou varua?
Mai te mea e, aita outou i fanauhia, Ua pohe to outou varua, e e tomo outou i roto i te fenua pae varua i te varua. Hou a ite ai outou i te reira, E faaô atu outou i roto i te fenua o te ohipa faaapu e e iriti outou ia outou iho i te mau varua ino o te tomo e o te faatere i to outou oraraa e o te haamou ia outou.
E itehia te mau varua o te mau mea e rave rahi i roto i te tino. Moekara, E nehenehe te reira e itehia na roto i te mau faaiteraa, mai te mau faanahoraa o te tino aita e nehenehe e hi'opoahia (e, fa'a'ōfa'i, mai te hoê ophi aore ra te tahi atu animala, ua topa, e te tahi atu â) e te mau hoho'a taa ê (Iriti, tū'ati, fa'ahou, e tē vai atura.).
E nehenehe te mau varua o te mau e'a e faatupu na mua i te mau mana'o mahanahana e te anaanatae. Teie râ, aita i maoro a'e nei, e moe oioi teie mau mana'o arearea e e riro te reira ei mau mana'o ino, Te mau nota, Aute'a, e te hepohepo.
Eiaha e haafaufaa i te mana o te mau varua devil e te mau demoni. Ua riro mai ratou ei melahi no te maramarama, e tae noa'tu i te faaiteraa ia ratou mai ia Iesu e ia pee i te Varua Mo'a (te ti'aturiraa i te mau taata no te Varua Mo'a).
Tera râ, mai te mea e, ua ite outou i te Parau e te vai ra te Varua Mo'a mau, a ara maitai e a mata'ita'i i te mau taime atoa, ua ite outou i te mau varua e te mau mea o te ao pae varua. Te ite nei outou i te atâtaraa pae varua o te mau tii Buddha e te mau faahopearaa o te reira i nia i te oraraa o te taata e e faaara ia ratou. (A tai'o atoa: Te tino mo'emo'e o tei vitiviti a'e i to'na Varua).
No te aha o Buddha i faahiti ai i te hoê hype atâta?
Ua riro te mau tii Buddha ei hype atâta no te mea eita ratou e faatupu i te manuïaraa i roto i te oraraa o te taata, te hamani ra râ ratou i te mau taata e te faaino nei i te mau fare e te mau utuafare.
Te hoê o te mau haapaoraa rahi e maha o te ao nei, o te faaroo Buddha ïa. Ua matau - maitai - hia te faaroo Buddha i te pae Tooa o te râ. E rave rahi taata o te ore e hi'opoa i te faaroo Buddha i te hoê haapaoraa, te hoê râ philosophia, no te mea aita te mau Buddhist i tiaturi i te hoêAtua, te Taata Hamani i te ra'i e te fenua. Tera râ,, E rave rahi tuhaa o te faaroo e te tiaturi nei te faaroo Buddha i te mau mea ora (mana'o). No reira, te faarirohia ra te faaroo Buddha ei haapaoraa.
E faaohipa te diabolo i te mau mea atoa no te faataa e no te faataa i te mau taata. No te mea e faahitihia mai te mea e, na mua ' ' e i te faahitihia i mua nei., Te opuaraa a te diabolo, o te eiâraa ïa i te mau taata e te haapohe e te faaino i te mau taata.
E faaohipa atoa oia i te feia matarohia; Te mau hoho'a matarohia, mau, tā'ata'amu, Fa'ahouhia, Ati'i'a, e te tahi atu â. Ua ite te diabolo, e rave rahi feia e pee nei i teie mau taata. te hinaaro nei e haamau i ta ratou mau idolo e e pee i to ratou oraraa no te mea te hinaaro nei ratou e riro mai te reira te huru.
Ia ite ana'e ratou e, tei roto ta ratou mau idolo i roto i te faaroo Buddha e te vai ra te mau tii Buddha i roto i to ratou fare e ta ratou ohipa, Te mau mana'o tauturu no te, fa'aa'a iā 'oe iho, Ma'ohis, taputôraa tapone, māra'a, e te tahi atu â. te pee nei ratou i ta ratou hi'oraa e te feruriraa i to ratou oraraa.
E arata'i ratou i te mau tii Buddha i roto i to ratou fare, faaohiparaaTe mau mana'o tauturu no te, fa'aa'a iā 'oe iho, e fa'ahouhia, e ma te ite ore, ua iriti ratou i te uputa no te mau varua ino e e titau manihini ratou ia ratou i roto i to ratou oraraa.
E anaanatae noa te taata i te mau philosophia a te taata e te tahi atu mau haapaoraa, i te pae Hitia o te râ no nia i te faaroo Buddha e te haapaoraa a te faaroo Hindu. E rave rahi te taata e anaanatae ra i te fenua e te mau ohipa pae varua. Te vahi pe'ape'a râ, te hi'o nei ratou i te mau vahi hape.
Ua riro te faaroo kerisetiano ei faaroo rahi o te mau ite
Te tumu e rave ai e rave rahi feia haavare i roto i te Ari e rave rahi kerisetiano o te tino nei e te ora ra ia au i te tino. E faaterehia ratou e to ratou mau ite, Te mau mana'o, Ō'opa, Te mau nota, e te tahi atu â. Ua riro ratou ei evanelia no te mau ite, i hea 'oe, mā'ofa'i, e ua riro te mau faaiteraa hau ei pû, eiaha râ te hoê evanelia o te Varua e te mana. (A tai'o atoa: Ua ere anei te pororaa o te satauro i to ' na mana?).
Te rahiraa o te mau ekalesia, o te mau ekalesia ïa. Eita teie mau ekalesia e'a e haapa'o i te parau e eiaha e haere i muri a'e i te Varua i roto i te mana pae varua o Iesu Mesia e te mana o te Varua Mo'a. Maoti râ, te ti'aturi nei ratou i te mau parau o te taata e e au te reira i te ao nei. Te ora nei ratou i te hoê â oraraa e te mau mana'o ino, Aita o tei ite i te Atua.
E rave rahi ekalesia aita i parahi i roto i te Maramarama, e mau mea Te parahi ra i roto i te pouri.
Ua moe te taata e e haere ratou i roto i te ohipa faaapu, No te mau Kerisetiano, aita to ratou e ite no nia i te Parau a te Atua
E rave rahi te taata e hinaaro nei e imi i te auraa o te oraraa. Te imi nei ratou i te parau mau, te mau mea pae varua, e te mau mea mau. E no te mea hoi e aita te mau Kerisetiano e ora ra i te Ua haapapû-faahou-hia te oraraa i roto i te Mesia e eiaha e poro i te evanelia mau o Iesu Mesia, e rave rahi te taata o te fariu nei i te faaroo Buddha.
Te tahi mau taata, E au ra e e mea ti'aturihia te faaroo Buddha, no te mea te ite nei ratou i te oraraa o te mau Buddhist. E farii maitai ratou i ta ratou mau uiraa. Ua ite ratou i te mau parau faahiti no ǒ mai ia Buddha.
Taa ê noa'tu i te faaroo kerisetiano, i reira te rahiraa o te mau Kerisetiano e ora ra mai te ao nei, e ere ho'i i te mea maamaa e te ore e horo'a i te Mesia e i Ta'na mau parau, e aita ratou i ite e aita ratou i ite i te Bible iho.
Ia haere ana'e te taata i te mau uiraa no nia i te faaroo kerisetiano e te oraraa, Eita ta ratou e nehenehe e pahono i te mea.
Ia ore ana'e te mau Kerisetiano ia ite i te Basileia o te Atua, nahea te mau Kerisetiano ia riro ei Basileia o te Atua?
Mai te mea Eita ta te mau Kerisetiano e nehenehe e poro i te hoê poroi maramarama no te evanelia a Iesu Mesia e no te pahono i te mau uiraa a te feia ti'aturi ore, nahea ia faaora ia Iesu Mesia e To'na Basileia?
E mea haama, no te mea e, e rave rahi te taata e mo'e e a muri noa'tu. Ana'e, no te ereraa i te ite no nia i te Parau a te Atua, e no te mea ho'i e, aita te rahiraa o te mau Kerisetiano i fanauhia, e te tahi, eiaha e haere i muri a'e i te Parau e te Varua, e te mau tapa'o e te mau mea faahiahia.
Eaha te vahi mau o te mau taata?
E nehenehe noa te vahi mau o te mau taata e itehia na roto ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. Te vai ra a'au te ora nei e te huru o te huru o Iesu Mesia.
O Iesu Mesia ana'e te O Iesu Mesia, o te nehenehe e faaora i te mau taata i te mana o te pouri e e horo'a i te ora mure ore. Aita roa'tu e rave'a no te haere mai i te Atua maoti râ ia Iesu Mesia, te Tamaiti.
Te toto ana'e o Iesu Mesia o te tamâ ia outou i roto i ta outou mau hara e te mau mana'o atoa, e te horo'a mai nei te reira ia outou i te hoê vahi mo'a e te parau-ti'a.
Na roto i te ohipa a te Atua no te huitaata nei e na roto i te toto o Iesu Mesia, E nehenehe ta outou e tahoê faahou i te Atua; e ta'na taata papa'i, te Taata Hamani i te ra'i e te fenua, te mau mea atoa atoa.
Na roto i te mana o te toto e te mana o te Varua Mo'a, E nehenehe ta outou e fanauhia i roto i te varua. Aita e rave'a ê atu ānaina'i faahou.
Te mana'o nei te mau Buddhist e, e mea ti'a ia fanauhia ratou e rave rahi taime. Eiaha râ ratou e ite, eaha ta ratou e imi ra e aita roa'tu e farii i te ora mure ore.
Hoê ana'e. E tupu teie fanauraa i roto i to outou oraraa i ni'a i te fenua nei na roto ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. Na roto ana'e i te Mesia, e nehenehe ta outou e riro ei ohipa apî.
E nehenehe outou e riro ei poieteraa apî na roto i te faaoraraa ia Iesu Mesia e te fariiraa ia Iesu Mesia ei Faaora no outou e ei Fatu, e te faaearaa tahito i roto i to outou oraraa tahito i roto i te bapetizoraa pape e ia fanauhia faahou i roto i te varua, te mana o te Varua Mo'a. Ia riro mai outou ei taata hamani apî, ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine).
O Iesu Mesia ana'e te Faaora e te Fatu
A tavini i Iesu Mesia, hō'ai Ta'na mau faaueraa, fare atu noa; te hoê ti'a no te hoê taata tei pohe, o vai tei pato'i i te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. Ia ore ana'e outou ia ite i te atâtaraa o te mau tii Buddha e a afa'i mai i te hoê tii Buddha i roto i to outou fare, te afa'i nei outou ia Buddha i roto i to outou fare e e iriti i te uputa no te haamou, no te mea e tomo te pohe i roto i to outou fare e to outou oraraa.
Ua pohe Iesu. Te ora mai nei Iesu mai te pohe e te ora nei, e te ora nei oia e a muri noa'tu!
Mai te mea e, te vai ra ta outou mau tii Buddha i roto i to outou fare e te hinaaro ra outou A pee ia Iesu e i muri iho a tuu i te mau tii Buddha. A tatara i te reira e ōhipa. A ani i te faaoreraa hara a te Atua. A faaite i to outou fare, na roto i te faaueraa a teie mau varua ino ia faaru'e i to outou fare I'oa o Iesu.
E ere te reira i te mea tano no te mau tii Buddha. E tano atoa te reira no te mau tii e te mau hoho'a no Afirika, Te mau tapo'i, Te mau tii no Indonesia, Te mau tapo'i, Tiai no Mexico i roto i te mau tuhaa fenua no Mexico, ōfa'i, ti'a'tu, E mau tii Roma, I roto i te mau ti'a faatere Katolika, ti'a, e te tahi atu mau idolo e te mau mea atoa no roto mai i te mau faaroo pagan e te mau philosopho (A tai'o atoa: Eaha te atâtaraa o te mau souvenirs?).
A faataa i to outou oraraa e to outou fare i Iesu Mesia, e e ite outou i te hau mau. E ite outou i te hau o te Atua e aita e tii Buddha e nehenehe e horo'a ia outou. Aita atoa, ia haere 'oe? 10 e aore râ, 10.000 Te mau tii Buddha i roto i to outou fare.
O Iesu Mesia ana'e te O Iesu Mesia, Na vai e horoa ia outou i teie hau, Teo nei outou no te. Te hoê hau e horo'a i te maramarama atoa o te taata.
Te mau tumu parau no ni'a i te atâtaraa o te …
- Eaha te fifi o te yoga?
- Eaha te ati o te feruri-maite-raa?
- Eaha te fifi o te feruriraa?
- Eaha te atâtaraa o te mau souvenirs?
- Eaha te ati o Reiki?
- Eaha te atâtaraa ia hi'opoa i te mau varua?
- Eaha te atâtaraa pae varua o te mau ohipa rima î?
'Ia riro ei miti no te fenua'








fa'a'ōfa'i
Mati 8, 2016 iE parau mau te parau mau. A pure e a ui atu ia Iesu. E faaite oia i te reira ei parau mau. E mea mau te ao varua. Ia hi'o ana'e outou i to outou hutiraa aho hopea i te mahana i nia i teie fenua, e faarue to outou varua i to outou tino e e titauhia ia haere i te hoê vahi. E pohe to outou tino, tera râ, e ora to outou varua e a muri noa'tu. E parau mau! " Ei faahopearaa, ua parau noa'tu oia e, i roto i te mau parau mana'o ".. O te Atua te SPIRIT a te Atua. Ua riro te diabolo ei SPIRIT no te ino (E rave rahi taime e riro mai ei melahi no te maramarama e no te faatupu i te pae hopea i te haamouraa i ni'a i te huitaata nei). I muri iho, te vai ra te taata e SPIRIT to tatou oraraa i roto i to tatou tino. I te mahana hopea, e rave outou i to outou aho hopea i ni'a i teie fenua i te hoê mahana …. E faaru'e to outou SPIRIT i to outou tino, e e haere te reira i piha'i iho ia Iesu, o te ra'i ïa. Aore râ, e riro te reira ei hoê e te diabolo, o te pohe. Te hoê aore râ, te tahi atu. Eita ta outou e nehenehe e tavini 2 fa'a'ōfa'i. O te parau ïa! Ōhotu! I roto i te, Eita ta tatou e nehenehe e parau e, te haere nei tatou e te Atua, e i te hoê â taime, te tape'a nei te diabolo i te reira. O to oe ïa no te Atua aore ra aita. Faaararaa noa..
fa'a'ōfa'i
Mati 8, 2016 iEaha ta outou e paraparau ra! E parau mau!
ea maita'i
Atete 11, 2016 iia ora na, Mea anaanatae roa ia tai'o. Te papa'i noa nei au no te faaite i te hoê iteraa e aita roa'tu vau i papa'i i ni'a i te mau putuputuraa! Ua tere atu vau i Auteraria e ua ora vau i roto i te hoê fare tei faaûruhia e te hoê fare toa no Asia; Fe, E mau ti'a'a, te mau tii elephani e te hoê vahine no Asia i roto i te faaapu. E fare rahi to'na e rave rahi o te ora nei, Ua ite au e mea nafea te mau taata atoa i te haereraa i roto i te fare e piti ava'e te maoro i muri a'e i to ' u hooraa mai i te mau fifi o te utuafare (āna'ai, mau mana'o hape a te utuafare) e tae noa'tu i te mau taata atoa e fifi nei i te pae moni. E au ra e eita te mau mea atoa e maitai a'e no te mau taata. Ua haamata atoa vau i te ite i te reira, e mai te mea ra e, aita roa'tu te mau mea e ohipa maitai roa mai te taime a ora ai au i ô nei…i reira to ' u uiuiraa e te vai ra te hoê mea i nia i te mau tii Buddha. E ere te faaroo e te ite nei au e, e ere te oraraa i te mea ti'a roa, tera râ, te vai ra te hoê mana'o rahi no ni'a i te " tamataraa i to oe fifi roa'e’ e te hoê are hepohepo no te faaho'i faahou ia outou ….te hoê mea o ta'u i ore i ite a'enei i teie huru, e te hoê utuafare taa ê! Ia au i te mau mea ta ' u i taio i te buddha/spirit, e au ra e te faaite ra te reira i te auraa o te reira! Te uiui nei au e, te vai ra te mau varua i roto i te mau mea i te pae varua e mai te reira te huru i roto i te tumu parau, mai te mea e, e ere te reira i te Atua, ihea ïa? Mai te mea e, te ti'aturi nei tatou i te Varua Mo'a ta tatou i ite e, te vai ra te ino…i te vahi râ, e rave teie mau varua ino? E ere te reira i te hoê mea o ta ' u e hinaaro e hi'o, Te mana'o nei au râ e, e nehenehe noa outou e ite i te parau mau i roto i te (mā'ohiu) i te taime matamua, e te ‘faataa-ê-raa’ te faaitehia ra te reira i roto i te oraraa o te taata.
Sara Louisas
Atete 11, 2016 iHi Sara, Mauruuru no te faaiteraa i to outou iteraa!
ā'a
Atete 13, 2016 iĪa ora na, Te mana'o nei au e, Te hinaaro nei au e ui e, te vai ra anei te hoê taairaa i rotopu i teie mau tii Buddhist i roto i te hoê fare e te hepohepo.
Sara Louisas
Atete 13, 2016 iHi Jenny Jenny, e!
Rebē
Atete 20, 2016 iUa ite noa vau i te hoê tii Buddha – a'o . Fatata te matahiti i ma'iri a'e nei, … Ua faaruru vau i te mau fifi rahi , e ua rahi noa ' tu ta ' u mau tamarii i te mau fifi .
Te ite nei au i te hoê mana'o hau no te mea ua horo'a vau i te reira i te hoê mana'o hau . Ua hau i ta'u mau tamarii .
Sara Louisas
Atete 21, 2016 iE mea faahiahia roa te reira! Mauruuru no te faaiteraa i te Rebecca