E mau mirioni taata e haere e farerei i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa. Ia au i te mau mana'o o te ao Tooa o te râ, Ua riro te rapaauraa i te acupuncture ei ravea rapaauraa taa ê. E tupu tamau te reira, e tono te mau taote e te mau taote aravihi i te pae no te feruriraa i te mau taata i te hoê taote no te rapaauraa i te hoê fifi i te pae no te oraora - maitai - raa o te tino aore ra o te feruriraa. Teie râ, e mea paruru anei e e mea maitai anei te acupuncture, aore ra e mea atâta e e mea maamaa anei te acupuncture, e te vai ra anei te mau faahopearaa ino o te acupuncture? E rave rahi atoa kerisetiano o te rave nei i te ohipa ma'i. Teie râ, eaha ta te Bible e parau ra no nia i te ma'i, E tia anei i te mau Kerisetiano ia amui atu i roto i te acupuncture aore ra te patoi ra anei te reira i te mau tiaturiraa Kerisetiano? Eaha te atâtaraa i te pae varua o te acupuncture ta te mau taata e rave rahi aita i ite e?
Eaha te tumu o te acupuncture?
Peneia'e ua hau atu i te 2500 te mau matahiti. To'na auraa ra, ua vai a'ena te raau taero hou a haere mai ai Iesu Mesia i nia i te fenua nei. Ua riro te acupuncture ei tuhaa no te rapaauraa anamua tinito, mai mau faaora (arii e), au'a, qigong (Te mau ohipa), Te rapaauraa ma'i Chinese, e te maa.
Mai te tau parahi mai â, ua faaohipa te mau taote i te mau arapoa metala no te faaohipa i te mau arapoa. Na mua a'e i te tau parahi, ua faaohipa paha te mau taote i te mau hu'ahu'a ivi e te mau ofai.
Ua tupu mai te acupuncture mai roto mai i te philosophia tahito no Tinito. O te ‘Daoism’ (Tao, e aore râ, te faaroo Tao) e te ‘Fai Confucius’. Ua haamata te acupuncture i te faaroo Tao.
Eaha te faaroo Tao?
E mea fifi roa e e mea taa ê roa te faaroo Taoism. No teie tumu, E horoa noa vau i te hoê hi'oraa poto. Te tiaturi nei te faaroo Tao i te hoê vahi pae varua e te hoê vahi natura e te haapapu ra te reira i te oraraa ia au i te Tao. Te auraa o Tao, ‘te e'a’, te anavai o te ao nei, e aore râ, te mana (Mana, chi, qi) i muri mai i te faanahoraa mau. Te faaite ra te reira i te pu e te mana i muri mai i te mau mea atoa e vai ra. Te vai ra i roto i te faaroo Taoism te mau tuhaa filosofia e te faaroo.
Te faarirohia ra o Laozi, te taata aravihi e te taata papai buka tinito, ei taata haamau i te faaroo Tao anamua. Laozi (Te auraa o te i'oa Laozi, o te fatu tahito ïa) ua riro oia ei taata ti'aturi e ei taata rave ohipa no te te feruri-maite-raa.
Ua ora o Laozi i te tau o Confucius (551-479 H.T.T.) i rotopu i te 6raa e te 5raa o te senekele H.T.T. (i te tau o te hau Zhou). Noa ' tu e te parau ra te tahi mau taata tuatapapa e ua riro o Laozi ei atua aivanaa. I te hoʻeʻāmui, Ua faarirohia o Laozi ei taata teitei (Fanaʻo) o Confucius. No te mea e rave rahi taime to Confucius haereraa e uiui ia Laozi no nia i te tahi mau mea.
Ua papa'i te taata aravihi tahito i te hoê buka, ‘Laozi’. Ua riro teie buka ei buka matau-maitai-hia no te mau papa'iraa tinito. Ua tauihia te i'oa o te buka ei ‘Daode Jing’ e aore râ ei ‘Tao-te-ching’, i te mea: te huru matauhia o te e'a e te viivii ore.
Te taata aravihi ra o Zhuang, o tei ora i te 4raa o te senekele H.T.T., te faarirohia ra oia ei taata haamau i te tuhaa filosofia o te faaroo Tao. Ua papa'i oia i te ‘Zhuangzi’. O te ‘Daode Jing’ e te ‘Zhuangzi’ te mau buka faufaa roa a'e i roto i te faaroo Tao.
Te mana'o ra te faaroo Tao e te taui noa ra te mau mea atoa o teie nei ao e no reira, te taui noa ra te reira. Ia pee ana'e outou i te anavai o te tauiraa, e i muri iho e riro mai outou ei taata tia roa.
Eaha te mana'o o te faaroo Tao no nia i te ma'i e te ma'i?
Ia au i te faaroo Tao, E faatupu te hoê faainoraa i te faanahoraa ‘yin e yang’ i te ma'i e te ma'i.
E mana taa ê to Yin e to yang (Te mau hu'ahu'a) o te tauturu te tahi i te tahi e o te faatupu i te hoê mea taatoa; te maramarama e te pouri, te ora e te pohe, te maitai e te ino, e te tahi atu â.
Ia au i te faaroo Taoism, eaha te acupuncture e nafea te acupuncture e ohipa ai?
Te tiaturi ra te faaroo Tao i te ohipa amui o te tino e te varua (o te, te parau mau, te varua e te tino no te mea e pohe te varua o te taata e tae roa'tu i te taime ua pohe te varua faaho'i-faahou-raa mai i te pohe i roto i te Mesia, te mana o te Varua Mo'a).
E tahe te ito na roto i te tino. E piihia teie ito te ‘qi’ aore ra te ‘chi’ (Te pii nei te mau Hindu i teie ito ei prana). E ito tamoni ore teie ito e aita e herehia. E tahe teie ‘qi’ na roto 12 Te mau reni ito e ore e itehia; i roto i te tino, e piihia te reira te mau meridians.
Teie mau mea 12 E taaihia te mau tahua aka meridians i te mau hu'ahu'a e te mau ohipa o te tino. E mea pae varua teie mau tahua e eita e itehia (Aita i papu - maitai - hia e no hea mai teie mana'o no nia i te mau meridians. Ua ite noa te taata i te mau papai rima o te 11 i roto i te mau menema no Mawandui Han. I te tau o te buka rapaauraa ma'i a te Emepera Re'are'a, ua tamau noa ratou i te faarahi i teie mana'o meridian.
Eaha te faanahoraa meridian?
Te piihia ra te faanahoraa meridian e tahe ai te ‘qi’ ‘jing lui’ e te vai ra:
- 12 mau meridian rahi (e aore râ, mau tahua)
- 12 mau meridian taa ê (mau tahua)
- 12 te mau vahi o te iri
- 12 tendino uaua (mau tahua)
- 15 mau pahi luo
- 8 Te tahi atu mau meridian (mau tahua)
Ia fifi ana'e te taata i te pae no te oraora - maitai - raa aore ra te feruriraa, E faarirohia te reira ei opaniraa; te hoê faahuehueraa i te faanahoraa o te ito. Ua tupu paha teie faahuehueraa e te mau fifi i te pae feruriraa aore ra i te pae tino. E nehenehe te ‘qi’ e faaohipahia no te haamaitai e no te faatupu i te oraora - maitai - raa e te faito au.
Na roto i te faaohiparaa i te mau arapoa i nia i te mau vahi taa ê i roto i te mau meridians pae varua, E faaohipahia te ito no te haamaitai i te faito o te ito e no te faaore i te haafifiraa aore ra te faahuehueraa i roto i te mau meridians. No reira, E nehenehe te ‘qi’ e tahe faahou na roto i te mau meridians.
Eita ratou e faaohipa noa i te mau ravea rapaauraa no te faaafaro i te mau faahuehueraa i roto i te mau meridians, tera râ, te faaohipa atoa nei ratou i te mau rave'a haaparareraa, Shiatsu (mau faaora), Te mau pupuhi meridian (mau pupuhi massage), e te tahi atu â.
Eaha te acupuncture e nehenehe e faaohipahia?
E nehenehe te acupuncture e faaohipahia no te mau fifi atoa, here
- Te mauiui i muri, te mamae o te arapoa, Te mauiui o te tapono, e te tahi atu â.
- Te mauiui o te opu,
- te hoê marei,
- migraine e aore râ, te ma'i upoo,
- Te mau fifi ihu
- Te mau nota
- Tō'ē'ē
- pāpera'i maha
- te ito i te pae taatiraa
- eczema, psoriasis
- pāpā'amu
- te ho'o
- Tātāra'a, mai te puhipuhiraa i te avaava
- te toparaa o te upoo/te toparaa
- te marei,
- Te ereraa i te poihâ
- Manāmanātōtō
- Te mau fifi i te pae no te prostate
- Te toto teitei
- Te mauruuru o te mafatu
- te ri'ari'a
- Te hutiraa aho ino
- te hi'o
- urine (Te mau fifi i te pae no te roro)
- mau tatiraa (te fiva hay)
- te toto
- te ereraa i te toto
- te faaauraa i te ma'i
- te ava'e (Taime)
- te faaearaa
- no te fanauraa
- Te mau ahoaho, iri to'eto'e, Te mau vahi pouri, acne (te mau rave'a faanehenehe, Te mau hoho'a i ni'a i te mata)
Te ite ra outou, E nehenehe taua acupuncture ra e faaohipahia no te mau taata atoa (ea) uira'a. Te mau mea atoa ta outou e rave, A haere i te hoê taata aravihi, A tuu i te tahi mau arapoa i roto i to outou tino i roto i te mau opaniraa o to outou mau ‘taviri e ore e itehia’, e i muri a'e i te tahi mau rapaauraa, ua faaafarohia to outou fifi.
E mea ohie roa e e mea faahiahia mau te mau mea atoa, E parau mau râ teie parau? Ua faatitiaifarohia anei to outou fifi i muri a'e i te acupuncture, e rahi noa ' tu anei to outou fifi, aore ra e farerei anei outou i te tahi atu mau fifi i roto i to outou oraraa? Ua uiui anei outou no te aha e rave rahi taata e rohirohi ai i muri a'e i te raveraa i te ma'i? Eaha mau te rohirohi o te acupuncture?
Eaha ta te taata aravihi i te pae no te ma'i e mana'o ra?
Te tiaturi ra te taata aravihi i te pae varua i te faaroo Tao e te tiaturi ra oia i te mau vahi pae varua e te mau opaniraa (Te mau faahuehueraa) i roto i teie mau vahi pae varua. Teie râ, eaha te atâtaraa pae varua o te acupuncture o te hunahia ra i mua i te rahiraa o te taata?
Eaha te atâtaraa pae varua o te acupuncture?
Te atâtaraa i te pae varua o te acupuncture, o te tuuraa ïa i te mau tairi i roto i teie mau opaniraa, Te tiaturi nei te taata aravihi i te pae no te rapaauraa i te faatitiaifaroraa i teie mau faahuehueraa, te haamaitairaa e te faaoreraa i te taheraa o te ito (qi) i roto i te tino. E faaoraraa feruriraa teie. E faaohipa te taote i te mana hau atu i te natura no ǒ mai i te mau puai demoni.
I muri a'e i te hoê rapaauraa, E taa ê to outou mana'o. E ere i te mea huru ê, no te mea, na roto i te rapaauraa acupuncture, ua iriti outou i te uputa no te mau nuu demoni ia tomo mai.
E rohirohi paha outou i muri a'e i te acupuncture aore ra i te omuaraa, e nehenehe ta outou e ite i te hoê mana'o maitai, tera râ, e vai noa teie mana'o maitai no te hoê taime poto.
Tau taime i muri iho, ua tau, E taa ê to outou mana'o i roto i te hoê huru ino e e ite outou i te mau mana'o ino mai te ahoaho aore ra te hepohepo.
E mea ti'a ia outou ia ite, e mea mau te diabolo, e te tamata ra oia i te tomo i roto i to outou oraraa mai te hoê melahi no te maramarama e te faaohipa nei i to'na ‘haere’ te mau tavini.
Te faahema nei oia ia outou na roto i te faariroraa i te acupuncture ei mea fafau, Maʻohi, Mā'iti'i', e te ti'aturiraa e na roto i te hunaraa i te atâtaraa pae varua o te acupuncture.
Teie râ, ia topa noa outou i roto i te maere o te mau haavare a te diabolo, Te tomo nei te diabolo i roto i to outou oraraa e te eiâ nei i te mau mea ia outou, e faatupu i te haamouraa e i te pae hopea i te pohe.
No te mea ho'i e, ua faahuru atoa o Satane ia'na iho ei melahi no te maramarama (2 Korinetia 11:14)
E haere mai te eiâ no te eiâ, no te haapohe, e no te haamou (John 10:10)
Eaha te tupu ia tomo ana'e outou i roto i te tuhaa fenua o te diabolo?
Ia tomo ana'e outou i roto i te tuhaa fenua o te diabolo, Te tatara ra outou i te uputa no te mau varua ino ia tomo mai i roto i to outou oraraa.
Mai tei faahitihia i roto i te mau tumu parau na mua ' tu (i.e. Te atâtaraa o te mau tii Buddha, Eaha te ati o Reiki? Te atâtaraa ia ani i te mau varua) e piti noa tuhaa fenua i roto i te ao pae varua: te tuhaa fenua o te Atua (Te Basileia o te Ra'i, te Maramarama) e te fenua o te diabolo (te basileia o te ao nei; te pouri). O te reira ïa. Aita e tuhaa fenua i te pae varua.
E nehenehe ta outou e fanau-faahou-hia e e ora i muri a'e i te Varua ma te haapa'o i te Atua ia au i Ta'na Parau, e ora i roto i To'na hinaaro, e tomo i roto i te vahi varua na roto mai i to outou varua, e aore râ, e nehenehe ta outou e ora i muri a'e i te tino ma te haapa'o i te diabolo ia au i te hinaaro o te diabolo, e ia arata'ihia e ta'na mau parau e to'na mau varua (Te mau puai demoni) e tomo atu i roto i te vahi varua mai roto mai i to outou varua.
Te mana o te varua
E mana rahi to te nephe e e mea fifi roa ia ite i te mana o te Atua. E, o tei fanau-faahou-hia, o te ite i te mau varua, e te ite i te maitai e te ino, e nehenehe e ite i te mana o te varua (te mana diabolo) no roto mai i te mana pae varua (Te mana o te Atua).
E nehenehe e riro ei mea atâta roa ia tomo atu i roto i te vahi pae varua mai roto mai i to outou varua. Nō te aha? Ia tomo ana'e outou i roto i te vahi varua mai roto mai i to outou varua, E farii outou i te mau puai demoni ia tomo mai e ia haru ia outou e to outou oraraa.
E haere te feia toroa e te feia varua i roto i te ao pae varua mai to ratou varua e e faaohipa i te mana o te varua.
Ua riro te Bible ei Parau a te Atua, i papa'ihia e te feia tei faaûruhia e te Varua o te Atua.
(ōhina) Ua papaihia atoa te mau buka filosofia e/aore ra buka faaroo e te feia tei faaûruhia e te mau varua. Tera râ,, eiaha na roto i te Varua Mo'a, na roto râ i te mau varua demoni.
E rave rahi feia aravihi, te mau aivanaa, e ua ineine te feia varua no te faaohipa i teie mau puai demoni no te ite, ite, paari, e te mana.
Te rahi noa ' tura to ratou haereraa i roto i te tuhaa fenua pae varua oto o te diabolo, e te rahi noa'tura to ratou matara e te horo'araa ia ratou iho i te diabolo e te mau varua ino, te ite rahi a'e o te fenua nei, paari, e te mana ta ratou e farii. Aita râ ratou i ite i te reira i te pae hopea, E tia ia ratou ia aufau i te hoo na roto i to ratou ora.
E ti'a anei i te mau Kerisetiano ia rave i te mau raau aore râ, e hara anei te reira?
Aita, Eiaha te mau Kerisetiano ia rave i te ma'i no te mea e hara te reira. Eiaha te mau Kerisetiano ia farerei i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa ma'i, ia tomo i roto i te tuhaa fenua o te diabolo e ia amui atu i roto i te ma'i, no te mea ho'i e, e mea atâta e e hara te acupuncture.
Ia apiti ana'e te mau Kerisetiano i te mau ravea rapaauraa ma'i, e farii ratou i te mau mea o tei ore i niuhia i nia i te Bible (te parau a te Atua) e aita ratou i faaûruhia e te Varua Mo'a. No reira, Aita te acupuncture i no ǒ mai i te Atua ra. Mai te peu e e rave te mau Kerisetiano i te acupuncture, e farii ratou i te mau mana demoni ia tomo mai.
Ia haere ana'e te mau Kerisetiano i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa ma'i e ia amui atu ratou i roto i te ma'i, te faaite ra ratou na roto i ta ratou ohipa e te tiaturi ra ratou i te ito o te ora; Na te ‘qi’ e aore râ, te ‘chi’ i hamani i teie ao taatoa.
Maoti i te hi'opoa i te mau varua e te atâtaraa i te pae varua o te acupuncture, Te tiaturi nei te mau kerisetiano i te vahi pae varua e te mau meridian e ore e itehia. No te mea e, mai te tahi atu, Eita te mau kerisetiano e haere i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa ma'i e ia amui atu i roto i te ma'i.
Ia ore ana'e te mau Kerisetiano ia farii i te atâtaraa i te pae varua e ia amui atu i roto i te ohipa acupuncture e ia amui atu i roto i te acupuncture, rātou faaru'e ia Iesu Mesia; Na'na i amo i to ratou mau ma'i e to ratou mau ma'i atoa i ni'a ia'na, e na vai ra, ua faaorahia ratou.
Papu maitai, ua faaoromai Oia i te mau oto, e ua amo i to tatou mau oto: tera râ, ua mana'o matou e ua tairihia Oia, ua papa'ihia e te Atua e ua mauiui. Tera râ, ua pepe Oia no ta tatou mau ofatiraa ture, Ua hamani-ino-hia oia no ta tatou mau ino: Ua tuuhia te faautuaraa no to tatou hau i ni'a Ia'na; e ua faaorahia tatou na roto i To'na mau pepe (Isaiah 53:4-5)
Ua faaorahia outou na roto i to'na mau pepe (1 Peter 2:24)
Ia ore ana'e te mau Kerisetiano ia farii i te atâtaraa o te acupuncture, e rave râ ratou i te acupuncture, E pûpû ratou i to ratou tino i te mau varua demoni
Ia ti'aturi ana'e outou ia Iesu Mesia e ia pii ana'e outou ia outou iho ei Kerisetiano, e a haere i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa, e te faaôraa i roto i te ohipa acupuncture, te pato'i nei outou i te ohipa ti'a roa no te faaoraraa a Iesu Mesia. Aita outou e ti'aturi nei i To'na mana e te mana o te Varua Mo'a. Terā rā te ti'aturi nei oe i te ito o te ora aita e auraa to te reira i ni'a ia Iesu Mesia, e auraa râ to te reira i ni'a i te diabolo e to'na mana.
Ia vaiiho ana'e outou i te hoê taata ia tairi i te mau arapoa i roto ia outou, te pûpû nei outou i to outou tino i te mau varua demoni. Aita teie mau mea e ore e itehia i roto i te mau meridians e ore e itehia ra e faatitiaifarohia. No te mea te parau mau, aita ratou e vai ra! Tera râ, te mea ta outou i rave, o te ti'aturiraa ïa i te mau haavare a te taata tino e te uputa no te diabolo e te mau varua demoni ia tomo mai i roto i to outou oraraa.
Ua faaite outou i te Atua, na roto i te faaôraa ' tu i roto i te acupuncture, aita outou e ti'aturi Ia'na; Iehova Rapha. Teie râ, te tiaturi ra outou i te Taoism e to ' na philosophia e te ravea no te faaora, tei faaûruhia e te mau varua demoni na roto i te feruri-maite-raa (A tai'o atoa: ‘Te atâtaraa o te feruri-maite-raa‘).
Eaha te tahi mau patoiraa ta te mau Kerisetiano e faaohipa no te faatia i te Acupuncture?
“E, tera râ, mai te peu e e haere au i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa, Te pure tamau nei au i te Atua e te ani nei au i te parururaa, no reira, e ere te acupuncture i te mea atâta”
Eiaha ta outou pure e maraa hau atu i te tapo'i o te piha. Na te aha e ti'a ai ia outou ia pure no te hoê mea o te mana'ohia ra e mea maitai, ia au ia outou? No reira, na roto ana'e i te parauraa e te pure ra outou no te parururaa i te taime o te acupuncture, Te faaite ra te mau vea e e ere te acupuncture i te mea maitai roa ' ' e, tera râ, e mea ino e e mea atâta. Ua riro te acupuncture ei hara, e i roto i to oe aau, ua ite oe e, e hara te acupuncture e e ere i te mea tano ia rave.
Ua faaoti oe e haere i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa ma'i, aita e taata i faahepo ia outou ia haere. No reira, Eita te Atua e paruru ia outou.
Ua horo'a mai te Atua ia outou Ta'na Parau e te mana no te opani i te mau uputa pae varua e no te iriti i te mau uputa pae varua, na roto i ta outou mau ohipa i roto i te fenua natura.
Ia ore outou ia ite i te atâtaraa pae varua o te acupuncture e ia faaoti ana'e outou e tomo i roto i te tuhaa fenua o te diabolo e ia amui atu i roto i ta ' na mau ohipa o te pouri, te iriti ra outou i te uputa ia tomo mai te mau varua demoni i roto i to outou oraraa.
Eita te Atua e nehenehe e amui atu i te pouri. Mai te mea e, e faaoti outou e rave i te acupuncture, i muri iho te Atua e iriti ê i To ' na parururaa no ǒ mai ia outou.
Te maiti ra outou i te ti'aturi i te diabolo, i te pee ia'na, e i te amui atu i roto i ta'na mau ohipa, eiaha râ e ti'aturi i te Parau a te Atua e te mana o te toto o Iesu e To'na faaoraraa ta'na i horo'a mai ia outou e ia tape'a i ta'na mau fafauraa.
E hoê â huru ia faaoti ana'e outou e haere i te hoê vahi tama'i atâta, noa ' tu te mau faaararaa a te faatereraa hau o to outou fenua. Ia haere noa outou na nia i te otia e ia tomo atu i roto i te tuhaa fenua tama'i, Eita outou e paruru - faahou - hia e to outou nunaa aore ra to outou nunaa. Te faariro nei te mau faehau i roto i teie tuhaa tama'i ia outou ei enemi no ratou e e aro ratou ia outou, noa'tu to outou mau opuaraa, te hinaaro ra anei outou e aore râ, aita.
Eaha te mau faahopearaa o te tomoraa i roto i te tuhaa fenua o te diabolo?
E hoê â te reira i roto i te pae varua. To outou mau opuaraa, a'au, Te mau nota, e eita to outou tiaraa Kerisetiano e paruru ia outou. Ua faaoti outou e patoi i te mau faaararaa a te Bible e e tomo i roto i te tuhaa fenua o te diabolo. No reira, E faaruru outou i te mau faahopearaa o ta outou mau ohipa.
Te faaara nei te Atua i To'na nunaa i roto i ta'na Parau. Teie râ, e rave rahi taata o te ore e tai'o e e tuatapapa i te Bible, e no reira, aita ratou i ite i ta'na Parau. Aore râ, e feia orure ratou e ua ite ratou i te mea i papaihia i roto i te Bible, aita râ ratou e faaroo i Ta'na mau a'oraa e Ta'na mau faaueraa, e aita atoa ratou e pee i Ta'na mau a'oraa e mau faaueraa. Te mana'o nei ratou e, ua ite maitai a'e ratou i te reira. Te mana'o nei ratou e, e ite maitai a'e to ratou no ni'a i te maitai e te ino, e eaha te parau-ti'a e te ino i ta te Atua e mana'o ra. Ua riro te Atua ei Poiete no te mau mea atoa e vai ra! (A tai'o atoa: Ua horo'a mai te Atua i Ta'na Parau i Ta'na Parau no te here)
"Ae, ua vaiiho râ vau ia ratou ia tuu i te mau arapoa i roto i to ' u tino, Aita vau e ti'aturi nei i te faaroo Taoism e aita vau e amui atu i roto i te reira”
Ua toe roa oe! Ua amui a'ena outou i te faaroo Tao. Eita ta outou e nehenehe e faataa ê i te raau taero i te mau ravea rapaauraa anamua no Tinito e te Taoism. No te mea e no ǒ mai te acupuncture i te faaroo Tao.
Ia farii ana'e te mau Kerisetiano i te acupuncture i nia i te hoê huru, Peneia'e, eita oe e amui atu i roto i te faaroo Taoism, E mea maamaa roa teie! E mea pae tino teie mau kerisetiano o tei parau i te reira e aita ta ratou e ite no nia i te ao pae varua. E ite rahi to teie mau Kerisetiano no nia i te Bible, te hoê Ph.D., e aore râ, te tahi atu mau ti'araa faaroo, tera râ, o te reira ïa. Aita ratou i fanau-faahou-hia e aita ratou i pae varua, tera râ, e mea anaanatae ratou. E feruriraa tino to ratou e te arata'ihia ra ratou e te mau varua o teie nei ao.
A ara maitai i te hoê taata e horo'a ia outou i te filosofia e te deceit, i muri a'e i te peu tumu o te mau tane, i muri a'e i te mau faatereraa o te ao nei, Aita râ i muri a'e i te Mesia (Kolosa 2:8)
"Ae, tera râ, te farerei nei au i te hoê taote kerisetiano no te rapaauraa i te ma'i, no reira, ua hope te atâtaraa i te pae varua
Aita te mau taote Kerisetiano e vai ra! Te mana'o i muri iho…
"Ae, tera râ, ua haere au i pihai iho i te hoê taata aravihi i te pae no te rapaauraa ma'i, e ua tauturu mau te ma'i ia'u”
Ehia maororaa? Ua faaore mau anei outou i to outou mau fifi atoa i te pae tino e i te pae feruriraa? Aore râ, ua farii anei outou i te mau mea ino a'e? Mai te rohirohi, te rohirohi, Te huru feruriraa, hepohepo, Te mau nota, mata'u, mau aroraa, Tō'ē'ē, Te mau moemoeâ, pāpā'amu, e aore râ, te tahi atu mau fifi i te pae no te oraora - maitai - raa o te feruriraa aore ra i te pae tino.
Mai ta i papaihia na mua ' tu, No ǒ mai te acupuncture e te tahi atu mau huru rapaauraa ma'i tinito i te Taoism. E auraa pae varua te reira e eita e nehenehe e faataa ê. Eita ta outou e nehenehe e faataa ê i te mau tumu pae varua i te mau ohipa e te mau ravea mau, noa'tu eaha te taata, e tae noa'tu i te mau Kerisetiano pae tino, ʻĀmui. (A tai'o atoa: ‘E nehenehe anei ta outou e faataa ê i te pae varua i te pae Hitia o te râ te mau philosophia e te mau ohipa?‘).
Eita ta outou e nehenehe e faaohipa ei kerisetiano! Eita ta outou e nehenehe e farii i te acupuncture na roto i te tuuraa i te parau ‘Kerisetiano’ i mua i te reira aore ra na roto i te pureraa i roto i te hoê tuhaa pureraa.
Noa'tu eaha ta outou e rave, eita te reira e taui i te hoê mea no ni'a i te mau mea mau i te pae varua e te mau ture pae varua, e te mea e tupu mau ra i roto i te ao pae varua.
I roto i te ao natura e itehia ra, e nehenehe ta outou e taui i te mau huru mea atoa, e a faaohipa i te mau huru patoiraa atoa e te mau haavare atoa no te faaafaro i te mau ohipa etene, tera râ, e mea mau te ohipa e tupu ra i roto i te ao pae varua ia au i te mau ture pae varua. (A tai'o atoa: ‘Te raau Kerisetiano’)
Ua riro te acupuncture ei tuhaa no te rapaauraa ma'i anamua no Tinito e te vai noa ra â, o tei haamatahia i roto i te faaroo Tao, te hoê philosophia taata no roto mai i te pouri. No reira, te vai noa ra â te atâtaraa pae varua o te acupuncture.
Aita te acupuncture i no ǒ mai i te Atua ra e aita to ' na e taairaa e o Iesu Mesia, To'na toto, e Ta'na ohipa no te faaoraraa.
Te vai ra anei te feruriraa o te Mesia i roto i te mau Kerisetiano e te ite ra anei ratou i te atâtaraa pae varua o te ma'i, aore ra te vai ra anei ta ratou te feruriraa o te ao nei?
E mea papu maitai e aita te ao Tooa o te râ e ite ra i te atâtaraa pae varua o te acupuncture e te farii nei e te faaohipa nei ratou i teie huru rapaauraa. Teie râ, te hoê Kerisetiano fanau-faahou-hia o te hoê ïa tamarii na te Atua Teitei Roa, aita e ohipa tapihooraa i teie mau vahi, no te mea ho'i e, te vai ra te feruriraa o te Mesia i roto i te hoê tamarii a te Atua e te ite nei oia i te atâtaraa pae varua o te acupuncture.
Te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia mau, Eita roa'tu te feia e pee nei i te Varua e haere i ni'a i te uputa. No te mea ua ite ratou i te mau varua e ua ite ratou eaha te maitai e te ino. Te ite nei ratou i te atâtaraa pae varua o te acupuncture e eita roa ' tu ratou e faarue e aore râ, e rave i te mau ohipa o te pouri.
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te acupuncture e te atâtaraa i te pae varua?
Ia au i te Bible, e hara te mau peu e te mau haamoriraa etene atoa e no te mea hoi e tei roto te acupuncture i taua huru ra, Ua riro te acupuncture ei hara (a.o.. Ture 18:3-4; Deuteronomi 18:10-12; .
Ua riro te acupuncture ei peu tumu a te hoê haapaoraa/philosophia etene o tei tupu mai i roto i te pouri. Ia au i te mana'o tumu yin e yang, te tauturu ra te mau puai patoi aore ra patoi te tahi e te tahi e te haamau ra i te hoê mea taatoa (te maramarama e te pouri, mau'), Ia au i te Bible, eita e nehenehe te maramarama e amui atu i te pouri, e eita te maitai e nehenehe e amui atu i te ino. Te hoê aore ra te tahi atu.
Eiaha e amui atu i roto i te mau ohipa faufaa ore o te pouri, te tahi râ (Ephesia 5:11)
Noa ' tu e mea maramarama roa te Bible e te parau ra oia e eita e tia i te mau tamarii a te Atua ia amui atu i roto i te mau ohipa faufaa ore o te pouri (Te ao), e rave rahi kerisetiano e ora ra ia au i te mana'o tumu yin e yang.
Te roaraa o te mau matahiti, Ua viivii e ua ino te faaroo kerisetiano, na roto i te faaauraa i te mau parau faaau e te ao nei(Faanahoraa).
No reira, e rave rahi taata e haere ra ua matapo te ekalesia i te pae varua e te turi, Haere i roto i te pouri, e eiaha faahou e faataa i te maitai i te ino.
I te hoê taime, te haere nei ratou i roto i te pouri e te fana'o nei ratou i te mau ohipa a te pouri e te hara, e i te tahi atu taime, te pure nei ratou, tai'o i te Bible, e a haere i te fare pureraa no te arue i te Fatu.
Moekara, E haere ratou i te mau fare inuraa e te mau fare tamaaraa i te pô mahana pae aore ra mahana maa, tānei, ori, e te arearearaa, e i te poipoi sabati, e parahi ratou i roto i te fare pureraa. Aita teie mau Kerisetiano e ite ra i te hoê mea ino i roto i te raveraa i te reira. Te mana'o nei ratou e, e mea maitai e e mea matauhia ia rave.
Te mana'o nei ratou e te ora nei ratou i te hoê oraraa maitai e te faaoaoa nei ratou i te Atua no te mea, ia au i to ratou mau feruriraa tino aita i faaapîhia, E farii te Atua i te mau mea atoa. I muri a'e i te mau mea, na roto i te aroha. Teie râ, e haavare rahi te reira!
E parau mau anei te parau tumu a Yin e a Yang aore ra e haavare a te diabolo
Te hinaaro nei te diabolo ia ti'aturi outou i te maitai e te ino, te pouri e te maramarama, e te tahi atu â. e nehenehe ta tatou e haere amui. Tera râ, o 'Yin e o Yang’ o te hoê ïa haavare a te diabolo.
Te tiaturi nei ta ' na mau tamarii i ta ' na mau haavare, tera râ, e ti'a i te mau tamarii a te Atua ia ite maitai a'e e ia faataa ê i te mau haavare a te diabolo i te parau mau a te Atua. (A tai'o atoa: Eaha te mau huru o te hoê tamaiti na te Atua?)
Ua riro te auhoaraa e te ao nei ei enemi i te Atua
Teie râ, te maramarama e te pouri, Eita te maitai e te ino e nehenehe e haere amui. No te mea no te tahi atu basileia ratou tataitahi; te basileia o te Atua e te basileia o te diabolo. Te parau nei te Parau a te Atua ei parau mau, e te parau ra te Parau a te Atua:
E te feia faaturi e te feia faaturi, aita outou i ite e, te auhoaraa e te ao nei, o te enemi ïa i te Atua? no reira, te feia atoa e hinaaro e riro ei hoa i te ao nei, e enemi ïa ratou no te Atua (Iakobo 4:4)
Eiaha outou e amui atu i te feia ti'aturi ore: no te mea eaha te auhoaraa i rotopu i te parau-ti'a e te parau-ti'a ore? Eaha te taairaa i rotopu i te maramarama e te pouri? Eaha te taairaa i rotopu i te Mesia e o Belial? Aore râ, eaha te tuhaa o te taata e ti'aturi nei e te hoê taata ti'aturi ore? E eaha te faaauraa o te hiero o te Atua e te mau idolo? O outou hoi te hiero o te Atua ora; mai ta te Atua i parau, E haere au i roto i te reira, A haere atu; e e riro vau ei Atua no ratou, E riro mai ratou ei taata. I te vahi e haere mai ai ratou i rotopu ia ratou, e tae'ahia, te parau ra te Fatu, eiaha râ te mea papû ore; e e haere au iā 'oe?, E e riro mai ïa ei Metua, e e riro outou ei mau tamarii tamaroa e ei mau tamahine, te parau ra te Fatu Mana Hope (2 Korinetia 6:14-18)
'Ia riro ei miti no te fenua’
Fānau: Wikipedia/Stanford








