Eaha te ati o te feruri-maite-raa?

E mana'ohia e e mea maitai te feruri-hohonu-raa no outou e e ohipa maitai te reira i nia i te huiraatira. Te hoê faatumuraa maitai a'e, te faatumuraa, te haamaitairaa i te haamana'oraa e te faatereraa i te mau mana'o hohonu, te iteraa i to outou 'ia iho', Hau, Fa'a'ū, faaoraraa, pārahi, te faaitiraa i te ahoaho, a'o, mata'u, e te hepohepo. Teie te tahi noa o te mau fafauraa faahiahia o te turai i te taata, e tae noa'tu i te mau Kereset, no te feruri hohonu. Te mana'o nei ratou e, e mea maitai te feruri-hohonu-raa e e ohipa maitai te reira i ni'a i to ratou oraraa, te feruri-maite-raa iho â râ. Aita ratou e hi'opoa ra i te mau faahopearaa ino o te feruri-maite-raa. Teie râ, e mea maitai anei te feruri-hohonu-raa no outou, aore ra e mea atâta anei te feruri-hohonu-raa e e uputa no te ino, Te mau nota, e te ati? Ia au i te Bible, e tia anei i te mau Kerisetiano ia feruri hohonu aore ra e hara anei te feruri-hohonu-raa? Eaha te atâtaraa i te pae varua o te feruri-maite-raa ta te mau taata e rave rahi aita i ite e?

Te mana o te feruri-maite-raa i roto i te sotaiete Tooa o te râ

No te hoê taime noa, A faaru'e ia outou iho i to outou oraraa fe'afe'a, A tuu i to outou feruriraa, tatara, e tamărû, no te ite i te hau o roto. E mea maitai roa e e mea fafau. E tae noa ' tu (fa'ahoro) te haapapu ra te ite aivanaa i te mau parau no nia i te mau maitai o te feruri-maite-raa e te faaitoito ra i te feruri-maite-raa. No reira, Ua riro te feruri-maite-raa ei tuhaa no te sotaiete Tooa o te râ.

E rave rahi fare haapiiraa, mau taiete, (te faatereraa hau) Te mau taatiraa, te mau fare ma'i, e (ha'utiraa) ua faaohipa te mau pǔpǔ i te feruri-maite-raa, ma te ite ore i te atâtaraa o te feruri-maite-raa.

Te puhi nei te varua Hitia o te râ i nia i te pae Tooa o te râ, e te haru nei te varua Easter i te pae Tooa o te râ ma te haavare ore e te mǎrû noa.

Tae noa ' tu te mau ekalesia e te mau kerisetiano, o te ti'aturi nei e, e mea pae varua ratou e te ite ra i te atâtaraa pae varua o te feruri-hohonu-raa, Ua topa oia i roto i te hype feruri-hohonu-raa. No teie varua ateate haavare e te ereraa i te ite i te pae varua, Faʻatupuua riro te mau ekalesia ei mea tahutahu na roto i te oraraa o te mau Kerisetiano pae tino.

E rave rahi kerisetiano o tei faahepohia e teie mau haapaoraa e teie mau philosophia no te pae Hitia o te râ e ta ratou mau ohipa tahutahu, e tae noa'tu i te feruri-maite-raa. E faaohipa ratou i te mau ravea feruri-hohonu-raa ma te mana'o e e mea maitai te feruri-hohonu-raa e aita ratou e ite ra i te atâtaraa pae varua o te feruri-hohonu-raa. Te feruri hohonu nei ratou no te iteraa i to ratou 'ia iho' e te hau o roto. Teie râ, o teie ïa te Bibil?

E tia anei i te mau Kerisetiano ia feruri hohonu aore ra e hara anei te feruri-hohonu-raa? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te feruri-hohonu-raa e te atâtaraa o te feruri-maite-raa? No te pahono i teie mau uiraa, E hi'o na mua tatou i te peu e te aamu o te feruri-maite-raa.

Eaha te feruri-maite-raa?

Ua riro te feruri-maite-raa ei rave'a e faaohipa i te mau rave'a natura no te taa ê i to outou 'ia iho'; to outou varua. Na roto i te feruri-maite-raa, E farii outou i te mau hi'oraa no ni'a ia outou iho, A haapuai ia outou iho, e ia farii i te hau o roto.

E nehenehe outou e feruri hohonu i to outou hutiraa aho, te hoê mana'o, īoa(s), mantra(s), ōna'ō, tamā'ī(s), Fa'ahoro, e te tahi atu â.

Ua riro te feruri-maite-raa ei tuhaa no te e'a Buddhist no te maramarama (te ara-maite-raa); te huru o Nirvana e te ite ia'na iho

Eaha te tumu o te feruri-maite-raa?

Fa'aa'a iā 'oe iho, te feruri-maite-raa iho â râ (o te faaohipa - rahi - hia ra i roto i te sotaiete Tooa o te râ), ua haamata te reira i te faaroo Hindu e te faaroo Buddha. Mai ta outou paha i ite, Ua haamata te faaroo Buddha i te faaroo Hindu.

Te mau papai mo'a tahito roa ' ' e o te faahiti ra i te feruri-maite-raa, o te mau Vedas ïa. Eaha te auraa o te mau Vedas? Te auraa o te mau Vedas, o te ite ïa e no ǒ mai te reira i India tahito ra.

Eaha te mau Vedas? O te mau vedas te mau papa'iraa mo'a tahito roa a'e o te haapa'oraa Hindu. No roto mai i te mau Vedas, ua taui te peu o te feruri-maite-raa. I roto i te mau tau atoa, e rave rahi huru feruri-hohonu-raa tei tupu mai.

No roto mai te haapaoraa Hindu e ua ohipa te reira i nia i te mau peu tumu e te mau haapaoraa e rave rahi. Ua faatupu teie mau peu tumu e teie mau haapaoraa taa ê i te mau huru feruri-hohonu-raa taa ê. Tera râ,, te vai ra te mau tumu pae varua o te peu feruri-hohonu-raa i roto i te haapaoraa Hindu.

Eaha te mau huru feruri-maite-raa?

E rave rahi huru feruri-maite-raa. Te hoê tapura o te mau huru feruri-hohonu-raa o te:

  • Te feruri-maite-raa (e faaohipa i te mau mantras)
  • Te hi'opo'araa i te tino
  • Te feruri-maite-raa i te hutiraa aho
  • Te feruri-maite-raa
  • Te feruri-hohonu-raa
  • Te feruri-maite-raa (te feruri-maite-raa)
  • Te feruriraa fa'aa'a iā 'oe iho
  • Tae atuau fa'aa'a iā 'oe iho
  • Te feruriraa Samatha (te feruri-maite-raa)
  • Te feruri-maite-raa (te feruri-maite-raa)
  • Te feruri-maite-raa (te feruri-maite-raa)
  • Te feruriraa Zen

Eaha te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa?

E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, e tae noa'tu i te mau Kereset, aita ratou i ite i te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa. Te mana'o nei ratou e e nehenehe ta ratou e faaatea ê i te mau tuhaa faaroo e te pae varua e te tumu mai te mau haapaoraa, te mau philosophia e te mau ohipa no te pae Hitia o te râ. Eita râ te reira e nehenehe! Mai te mea e, te mau haapa'oraa, hōho'a, e te mau ohipa no roto mai i te pae varua. (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e faataa ê i te pae varua i te mau philosophia e te mau ohipa i te pae Hitia o te râ?).

Ia feruri hohonu ana'e outou, te faaohipa ra outou i te mau ravea Hitia o te râ o tei tupu mai i roto i te mau haapaoraa etene e te mau philosophia. Ua hamanihia mai teie mau rave'a no te feruri-maite-raa i te pae Hitia o te râ, Tuatinitini, e te faaûruraa na roto i te faaohiparaa i te mau arata'i aore ra te mau taata varua. Te mau varua ino teie mau aratai aore ra mau taata varua (fa'a'ōfa'i). 

e piti ravea no te tomo i roto i te ao pae varua, te pure e te feruri-maite-raa

Ia tomo ana'e outou i roto i te vahi pae varua mai roto mai i te tino (te), e a imi i te mau taairaa i roto i te ao pae varua na roto mai i to outou varua, e tomo outou i roto i te tuhaa fenua o te diabolo (aroha) e a tatara ia outou iho i te mau varua ino o te tomo mai i roto i to outou oraraa.

Ia feruriruri ana'e outou e ia faaohipa ana'e outou i te mau rave'a feruri-hohonu-raa, te faaohipa ra outou i te mau rave'a aravihi, i te omuaraa, no roto mai i te mau varua ino.

Na roto i te faaohiparaa i te mau ravea feruri-hohonu-raa, te auraro ra outou i te mau varua ino. No te mea te tiaturi ra oe e ia faaohipa ana'e oe i teie mau ravea feruriruri, e ite ïa oe e e farii oe, eaha ta outou e imi ra e e hinaaro nei e eaha te fafauhia ra.

Te pee nei outou i te mau parau e te mau rave'a a te taata, o tei tatara ia ratou iho i te mau varua ino. Te feia tei faaûruhia e teie mau varua ino e tei faaûruhia e teie mau varua ino.

Na roto i te auraroraa i teie mau varua ino e te amuiraa ' tu ia ratou, te farii nei outou ia ratou i roto i to outou oraraa. Te horo'a nei outou ia ratou i te mana i ni'a i to outou varua e to outou tino. Mai taua taime ra, E tomo te mau varua ino i roto i to outou oraraa.

E faatere e e arata'i teie mau varua ino ia outou na roto i to outou mau ite, Ō'opa, Te mau mana'o, Te mau nota, hina'aro, e te tino.

Eaha te mau faahopearaa ino o te feruri-maite-raa?

Eita te mau faahopearaa ino o te feruri-maite-raa e ite - oioi - hia. I te omuaraa, Te ite nei outou i te rahi, te hau, e te ite nei outou i te mau mana'o au maitai. Ua roohia paha outou i te hepohepo rahi, Te mau nota, mō'ere, e aore râ, te hepohepo, e na roto i te feruri-maite-raa, ua moe teie mau mana'o ino e te haamou. I taua taime ra, aita outou e ite ra i te hoê atâtaraa o te feruri-maite-raa, i te tahi a'e pae, Te ite nei outou i te mau mea maitai.

Teie râ, e vai noa te reira no te hoê taime poto. No te mea aita te mau varua ino e faaite ra i te parau mau, te haavare ra râ ratou. Eita roa ' tu te mau varua ino e horoa i te hoê mea ma te tamoni ore. E mea pinepine ratou i te hinaaro i te hoê mea.

Ua horo'a mai ratou ia outou (Tau'āra'a) te hau ei monoraa no to outou varua. No te mea ho'i e, ua faaroo outou ia ratou, ua ti'aturi, e ua haapa'o ia ratou na roto i te feruri-maite-raa e te pi'oraa i mua ia ratou.

E ohipa teie mau varua ino i roto i to outou varua e e haamata i ta ratou ohipa haamou i roto i to outou oraraa.

O vai ta outou e ti'aturi nei i te Atua e aore râ, i te diabolo?

Te vaiiho nei au i te hau ia outou, Te horo'a nei au i to'u hau ia outou: eiaha mai ta te ao nei e horo'a mai, e faaore i te 'oe. Eiaha to outou aau ia peapea, Eiaha atoa ia mǎta'u (John 14:27)

Te Bible (te parau a te Atua) hi'o, ‘Te vaiiho nei au i te hau ia outou, Te horo'a nei au i to'u hau ia outou”. Teie râ, aita i tiaturi i te mau parau a te Atua, Te tiaturi nei te mau Kerisetiano i te mau parau a te mau varua ino, o te parauhia ra na roto i te vaha o te taata, o tei pato'i i te Atua, e parau, “Mai te mea e, te hinaaro nei outou e farii i te tamărûraa e te hau i roto i to outou oraraa, I muri iho, e ti'a ia outou ia pi'o i raro no'u e ia pee i teie mau rave'a e te mau rave'a, e e horo'a vau ia outou i te faaearaa e te hau.”

Tera râ, mai te mea e, e faaroo outou i te diabolo, e haapa'o ia'na, e e tu'ati outou i mua ia'na, Eita roa'tu outou e farii i ta'na mau fafauraa. No te mea e taata haavare te diabolo.

Te hinaaro nei te diabolo ia riro ei atua no te taata. Te hinaaro nei oia e ia haamori te taata ia'na e ia faateitei ia'na. Te opuaraa a te diabolo e te mau varua ino, o te faaiteraa ïa i te basileia o te pouri i ni'a i te fenua nei. E nehenehe ana'e oia e rave i te reira na roto i te oraraa o te taata. No reira, te tamata nei ratou i te faatere i te mau taata e rave rahi. Te haapouri nei ratou i to ratou mau feruriraa, ia ore ratou ia ite i te atâtaraa o te feruri-maite-raa e ia topa i roto i te maere a te diabolo.

Te rahi noa ' tura te taata e tiaturi ra i ta ratou mau haavare, te rahi noa ' tura te taata e pi'o atu ia ratou, A auraro ia ratou, e horo'a i te mana ia ratou. Mai teie te huru, e rahi a'e to ratou mana, e e rahi atu â te pouri i ni'a i te fenua. (A tai'o atoa: E mana to te diabolo i ni'a i te hara).

Te hinaaro nei te mau varua demoni e horoa i te mau mea e hinaarohia e te mau taata tino, E hiahia, e a ani. Mai te mea e, e farii te taata ia ratou e e faaea noa ratou i roto i te basileia o te pouri.

Eaha te faahopearaa o te feruri-hohonu-raa i te pae tino?

Aita te eiâ e haere mai, no te eiâ râ, e no te haapohe, Te haapohe ra te mau taata: Ua haere mai au ia farii ratou i te ora, e ia fana'o rahi a'e ratou i te reira (John 10:10).

Te opuaraa a te diabolo e te mau varua ino, o te eiâraa ïa, ta'e, Ua taparahi oia i te mau e'a. A tahi, E horo'a te diabolo ia outou i te mea ta outou i ani e i imi. Teie râ, e mea poto noa te reira e e taui oioi mai te reira.

E taui to outou mau mana'o oaoa e te hau. No te mea aita outou i ara i te pae varua e aita outou i ite i te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa, E ite outou i te mau faahopearaa o te feruri-hohonu-raa mai te mau faahopearaa ino o te feruri-hohonu-raa. E ite outou i te huru ê e (maitai roa) te rohirohi e te ma'i upoo. Te viivii (Te viivii ore i te pae no te) E tomo te mau mana'o i roto i to outou feruriraa e e faaino ia outou.

E fifi paha outou no te haamau i te ara - maite - raa, Te mau fifi i te pae no te taoto (Tō'ē'ē), Te mau nota. E nehenehe outou e ite i te mau tauiraa i roto i to outou haerea, mai te mau tauiraa o te huru, te ereraa i te faaoroma'i, te riri eita e tape'a-ore-hia, aore ra te mau huru riri oioi o te faatupu i te haavîraa u'ana e/aore ra te haerea ino (Te hamani-ino-raa i te fare). 

E haamata paha outou i te faaroo i te mau reo i roto i to outou upoo, Te faaite ra ia outou eaha te rave.

Na roto i te feruri-maite-raa, te mau varua ino o te taatiraa i te pae tino, Te mau nota, Fa'aterehia, fa'ata'a, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mea, e te haavîraa u'ana, (te ma'i feruriraa e te pae tino) A tomo e a faatere i to outou feruriraa e a faaite i roto i to outou oraraa.

E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, o tei feruri-hohonu-raa e o tei tomo atu i roto i te ao o te mau ohipa tahutahu mai roto mai i to ratou varua, Ua roohia ratou i te ma'i feruriraa e te diabolo.

Eaha te atâtaraa o te feruri-maite-raa?

Te atâtaraa o te feruri-maite-raa o te, ia tatara te taata ia ratou iho no te mau mana o te pouri (fa'a'ōfa'i) no te tomo i roto i to ratou oraraa. E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, Ua haape'ape'a o tei faaohipa i te feruri-maite-raa, fa'ahouhia, te hepohepo aore ra te haapoheraa ia ' na iho i muri a'e (te mau mea faahiahia roa) fa'aa'a iā 'oe iho.

E rave rahi feia o tei faaohipa i te feruri-hohonu-raa o te roohia ra i te mau fifi rahi i te pae no te oraora - maitai - raa o te feruriraa, Tātāra'a, e/aore râ, ua haavî ratou ia ratou iho e ia vetahi ê. Te aro nei ratou e te mau mana'o faahuehue, Te mau mana'o hepohepo, mau aroraa, Te mau nota, Mataku, Te mau mana'o, e aore râ, e hope i roto i te psychosis.

Tūpāpā te iteraa ia ratou iho e te iteraa i te hau e te oaoa na roto i te feruri-maite-raa, ua ite ratou i te taa-ê-raa. Ua ino roa'tu ratou i to ratou huru hou a rave ai i te feruri-maite-raa

Te vai ra anei te feruri-hohonu-raa Kerisetiano?

Aita te feruri-hohonu-raa Kerisetiano e vai ra. Noa ' tu e te vai ra te feia e pii ra ia ratou iho ei kerisetiano, o te parau ra e te faaohipa ra ratou i te feruri-hohonu-raa Kerisetiano aore ra te hoê tumu no te feruri-hohonu-raa. Moekara, (feruri-maite-raa) te pure e te mau tao'a pure, te pure feruri-maite-raa, te pure faatumu, Te tai'oraa a te Atua (te taioraa Bibilia ma te feruri), Te mau hi'opo'araa i te tino Kerisetiano, Te ho'i nei te maniania ore Kerisetiano. Te parau mau râ, o te, aita e mea mai te feruri-hohonu-raa Kerisetiano.

E ere anei i te mea huru ê, e te vai ra te Bible e rave rahi matahiti te maoro e i te tau hopea 20 mau matahiti atoa mau haapiiraa tumu huru ê e te mau rave'a, o te mau haapaoraa no te pae Hitia o te râ, hōho'a, e tau apî mau faaroo, E itehia mai, e haapiihia e e faaohipahia i roto i te mau ekalesia?

Ahiri te feruri-hohonu-raa i te hoê parau tumu Bibilia e te faaohipahia ra, no te aha te reira i ore ai i faahitihia i roto i te Bible e i faaôhia i roto i te Ture? Eita anei te nunaa o te Atua e rave i te reira e rave rahi matahiti te maoro? E ere te reira i te parau mau. Īa roa, ia taio ana'e outou i te Bible i roto i te hoê huru taatoa e te tano. Maoti i te ma'iti i te hoê parau aore ra te hoê tuhaa o te hoê pereota, taui i te reira e a patu i ta outou haapiiraa i ni'a i te reira. 

Te mau pure feruri-maite-raa anei, te pure faatumu, e te tai'oraa Bibilia?

Te pure feruri-maite-raa, te pure faatumu, e te Lectio Divina, o te tahi noa ïa o te mau ohipa tahutahu e rave rahi ta te ekalesia katolika i rave e rave rahi matahiti te maoro. Tera râ,, e ti'a ia tatou ia haamana'o, ua hape te ekalesia katolika e ua farii i te mau ohipa tahutahu no roto mai i te mau haapaoraa etene, hōho'a, e te mau peu tumu, i te omuaraa roa o te faaroo kerisetiano. No te aha te ekalesia katolika i farii ai i te faaroo etene? Ua farii te ekalesia katolika i te faaroo etene no te ume i te feia tiaturi ore i te ekalesia.

Ua faaino te ekalesia. Ei faahopearaa, ua riro mai te ekalesia ei ekalesia katolika; te ekalesia faaturi e te ao nei tei î i te haamoriraa idolo, te mau peu tumu e te mau ohipa tahutahu, e te viivii i te pae taatiraa. 

I muri iho, ua manuïa te diabolo i te faahema i te ekalesia. E te manuïa noa ra â te diabolo i te faahema i te ekalesia ma te faaohipa i taua mau ravea haavare ra.

No te mea e ere te ekalesia katolika ana'e, tera râ, ua topa fatata te mau haapaoraa atoa, ua viivii ratou, e ua arataihia ratou e te mau mana o te pouri, e ua riro mai ratou ei mau ekalesia tahutahu. Aita ratou i ite i te atâtaraa pae varua o te feruri-hohonu-raa e te tahi atu mau haapiiraa e mau peu etene. (A tai'o atoa: Te ekalesia).

Aita e vahi i roto i te Faufaa Apî, te taio ra anei tatou no nia i te feruri-hohonu-raa Kerisetiano, mai te faaohipahia ra i teie mahana. Aita tatou e taio ra e ua feruri Iesu. Tera râ,, te patoi ra te tahi mau orometua haapii haavare i te reira. Te parau ra ratou e ua feruri Iesu. Teie râ, o te hoê ïa haavare no roto mai i te apoo o te hade. 

Ua feruri hohonu anei Iesu?

Aita Iesu i feruri hohonu, ua pure râ Iesu. E rave rahi taime ta Iesu i pure e to'na Metua. Aita oia i faaohipa i te mau ravea e te mau ravea a te tino no te faaore i to ' na feruriraa, imi i To'na Metua, ia riro ei hoê e To'na Metua, e ia farii i te hoê iteraa taa ê i roto i To'na tino (Te mau mana'o e te mau hoho'a), e ia ite i To'na here e aore râ, ia tuati Ia'na iho i To'na 'Ia iho'. 

Ua ite o Iesu e vai Oia. Ua ora oia i roto i te tahoêraa e te Metua na roto i te Varua. Ua ite Iesu e, e Tamaiti Oia na te Atua, e ua ite oia i te hinaaro e te here o To'na Metua. Mai te mea e, ua feruri Iesu no te ite i te hoêraa e te Atua e no te ite i te here o To'na Metua i roto i To'na tino, Peneia'e ua pee Iesu i te tino e ua arata'ihia oia e te tino. Teie râ, ua haere Iesu na roto i te faaroo ia au i te Varua eiaha râ ia au i te tino.

Te mau papa'iraa mo'a Bible i teie nei 6-10 E ravehia to ratou basileia i ni'a i te fenua nei mai te ra'i mai

Aita atoa tatou e taio ra i te hoê mea no nia ia Iesu o tei faaue i ta ' na mau pǐpǐ ia feruri hohonu.

Aita roa'tu Iesu i faaue i ta'na mau pĭpĭ ia faaohipa i te mau rave'a e te mau rave'a tino no te " tae i reira " e aore râ, no te " faaora ia ratou iho ".

Aita atoa tatou e taio ra e ua feruri hohonu e ua faaohipa te mau pǐpǐ i te mau ravea feruri-hohonu-raa. Ua pure te mau pĭpĭ, e mea taa ê roa te reira!

I te taime a riro ai te mau pǐpǐ ei ohipa tahito, ua ani ratou ia Iesu Mesia ia haapii ia ratou nahea ia pure. Ua haapii Iesu ia ratou nahea ia pure.

I roto i te pure a Iesu, o te hinaaro o te Atua e To'na Basileia te tumu, eiaha râ (te hinaaro o) eiaha râ te basileia o te fenua nei. 

I te taime a riro mai ai te mau pǐpǐ ei tao'a hamanihia apî, Aita ratou i hinaaro i te hoê taata ia haapii ia ratou nahea ia pure. No te mea ua faatia - faahou - hia to ratou varua i te pohe. E te Varua Mo'a, o tei parahi i roto ia ratou, ua haapii e ua arata'i ia ratou i roto i ta ratou mau pure. Mai te mea e, aita ratou i ite eaha te pure, Ua tauturu te Varua Mo'a i to ratou mau paruparu (Roma 8:26=27)

Ua pure Iesu e ta'na mau pĭpĭ

Ua pure Iesu e ta'na mau pĭpĭ i te Metua. Tera râ, aita ratou i faaohipa i te mau huru rave'a e te mau rave'a atoa no te " riro mai ei taata pae varua ", ia ite i te mau mana'o mahanahana e te huru ê no te here e aore râ, no te hoêraa, e aore râ, farii (i hea 'oe) te mau haamaitairaa no ratou iho. Ua pohe ratou no ratou iho; ua pohe ratou i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino. No reira, ua faatumu ta ratou mau pure i ni'a i te hinaaro o te Atua e te haamauraa e te faarahiraa i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei.

Teie râ, no te mea ho'i e, e rave rahi kerisetiano tei ore i fanau-faahou-hia, e ere i te pae varua, i te pae tino râ, e no roto noa â ratou i te u'i o te taata i topa e te ao nei, Te auraro nei ratou i te mau varua o teie nei ao e aita ratou e ite ra i te atâtaraa o te feruri-maite-raa.

Te ora nei ratou i raro a'e i te faatereraa a te mau varua o te ao nei (Te mau mea o teie nei ao). Te turai nei teie mau varua o te ao nei i te mau kerisetiano ia farii e ia faaohipa i te ite o te tino, paari, rā'a, hōho'a, fa'a'ōfa'i, fa'a'ōfa'i, e te mau ohipa o te ao nei i roto i to ratou oraraa.

Mea nahea te mau Kerisetiano i te feruri-maite-raa?

No te faati'a i te feruri-maite-raa e no te farii i te feruri-maite-raa i roto i te ekalesia, ma te faahapa ore i te Atua, Na roto i te faaohiparaa i te parau ‘Kerisetiano’ i mua i te feruri-maite-raa. Mai teie te huru, E nehenehe ta ratou e apiti atu i te ao nei eiaha râ e faaatea - ê - hia.

anu, Te iteraa i te mau mea o teie ao

No reira, ua tupu mai te feruri-hohonu-raa Kerisetiano e e rave rahi feia tei piihia te mau Kerisetiano, e tae noa'tu i te feia aravihi i te pae no te faaroo e te feia faatere o te ekalesia, A faaohipa i te feruri-maite-raa.

E rave rahi Kerisetiano aita to ratou e taime no te pure, no te tai'o e no te tuatapapa i te Bible i roto i te huru taatoa e te tano (e ere te auraa e, te Lectio Divina). Nō te aha? No te mea ua teimaha roa ratou i to ratou oraraa i te mau mahana atoa, (i te pae sotiare) Pū'i, (i te pae sotiare) Fa'ahoromatā'ara'a, e faaanaanataeraa mana'. 

Tera râ,, E taime to ratou no te feruri hohonu. E mai te peu e aita ratou e na reira, e horo'a ratou i te taime no te feruri hohonu, no te faaore i to ratou mau feruriraa, no te faatumu, no te imi i to ratou iho huru i roto ia ratou, e no te hoêraa e te Atua, no te farii i te hoê iteraa taa ê e te Atua, no te ite i te vairaa o te Atua e To'na mau mana'o no te here ia ratou. 

Aita te tino e hinaaro e auraro i te hinaaro o te Atua e e pure. Teie râ, te hinaaro nei te tino ia feruri hohonu. Te haapapu ra te reira e, te faatere noa ra â te tino, e te ora noa ra â te ‘ia'na iho’ e te parahi ra oia i ni'a i te terono o te oraraa o te hoê taata.

Te patoi nei te hoê ekalesia pae tino i te haamo'araa e te farii nei i te hara

E rave rahi ekalesia o te patoi nei i te tatarahapa, te haamo'araa e te faaoreraa i te hara. No reira, Eita te nunaa e taui, e vai noa râ ratou i roto i te tino, e tamau noa i roto i te hara, e e farii e e farii i te hara i roto i te ekalesia.

Te patoi nei ratou i te Pō'i i roto i te pape e te Varua Mo'a. Te patoi atoa nei ratou i te paraparau na roto i te mau reo ê, o te hoê ïa faaueraa a Iesu Mesia i roto i te Bible. Teie râ, te farii nei te mau ekalesia i te mau ohipa tahutahu no te pae Hitia o te râ o te tupu mai i roto i te feruriraa tino o te taata, tei turaihia e te mau varua demoni, e te pi'o nei ratou i mua i te atua o teie nei ao.

Te haapapu ra te reira e mea pae tino te mau ekalesia. No reira, aita ratou e ite ra i te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa aore ra te tahi atu mau ohipa tahutahu. E no te mea hoi e aita ratou e ite ra i te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa, E rave ratou i te feruri-maite-raa.

Te hinaaro nei te taata i te mau a'oraa poto e te mau ohipa a te ekalesia. Ia rahi a'e te taime no te amuimui. Teie râ, e ere te feruri-hohonu-raa i roto i te hoê lotus aore ra te hoê pure amui i nia i te hoê moenga i nia i te tahua toetoe o te fare pureraa i te fifi hoê hora te maoro.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te feruri-maite-raa?

te feruri-maite-raa i roto i te Faufaa Tahito

Aita e feruri-maite-raa Bibilia. Te parau ‘feruri-maite-raa’, i roto i te Faufaa Tahito o te Bible, no nia i te haamana'oraa i te mau ture a te Atua, Te mau parau o te faahoho'a ra i To'na hinaaro, e ta te Atua i rave. Ia ite To'na nunaa i te hinaaro o te Atua e Ta'na mau ohipa e a muri noa'tu.

Na roto i te feruri-hohonu-raa i te mau ture e te mau parau a te Atua, E vai noa te ture a te Atua i roto i te feruriraa o To'na nunaa. No te mea ho'i e, te faataa ra te feruriraa i te mau parau e te mau ohipa atoa, E ora te nunaa o te Atua ia au i te hinaaro o te Atua, e e faatura e e faateitei ratou Ia'na na roto i to ratou haapa'oraa i Ta'na ture; To'na hinaaro.

Aita te feruri-hohonu-raa i roto i te Bible e faahiti ra i te mau taairaa i roto i te ao pae varua, te imiraa i te hinaaro o te Atua, e te iteraa e te iteraa i te vai-mau-raa o te Atua e te auhoêraa e te Atua. No te mea ho'i e, ua faaite te Atua i To'na hinaaro i To'na nunaa na roto i te horo'araa i te ture. Teie râ, te faataa ra te feruri-maite-raa i roto i te Faufaa Tahito i te iteraa i te Atua e te hinaaro o te Atua na roto i te feruri-maite-raa i nia i te ture a te Atua.

Teie Eiaha te buka o te ture e moe atu i roto i to vaha”

Ia puai ana'e oe e ia itoito rahi, ia haapa'o oe i te rave ia au i te ture atoa, ta ta ' u tavini o Mosesa i faaue ia oe: Eiaha e fariu atu i te rima atau e aore râ, i te rima aui, Ia manuïa oe i te mau vahi atoa ta oe e haere. Eiaha teie buka o te ture e moe atu i roto i to oe vaha; tera râ, e feruri hohonu i reira te mahana e te pô, Ia haapa'o oe e ia haapa'o i te mau mea atoa i papa'ihia i roto: no te mea e manuïa oe i to e'a, e i muri iho e manuïa oe (Joshua 1:7-8)

Moekara, Ua titauhia ia Joshua ia feruri hohonu i nia i te ture a te Atua i te pô e te mahana. Nō te aha? No reira, te ture a te Atua, o te faaite ra i te hinaaro o te Atua, ia itehia e Joshua, o tei titauhia ia aratai i te nunaa a te Atua.

Ei ti'a faatere no te nunaa o te Atua, E tia ia Iosua ia ite i te hinaaro o te Atua, e ia haapa'o e ia tape'a i te hinaaro o te Atua i roto i te mau mea atoa ta'na i rave. Ia haere o Iosua e te nunaa o te Atua ia au i te hinaaro o te Atua, e ia parahi te Atua i pihai iho ia ' na (e To'na nunaa) e a haamaitai ia'na e a haamaitai i to'na mau e'a.

Ua feruri hohonu o Davida i nia i te Ture a te Atua

Ua feruri noa o Davida i te ture a te Atua i te taatoaraa o te mahana. E ere te reira i te auraa, ua parahi o Davida i nia i te hoê moenga i roto i te hoê vahi lotus e hi'o i te pae Hitia o te râ i te taatoaraa o te mahana e ua feruri ma te maniania ore. Aita, te auraa ra, ua papaihia te hinaaro o te Atua i roto i te feruriraa o Davida. Ua oaoa roa o Davida i te ia ora ia au i te hinaaro o te Atua. Ua tiaturi o Davida e te mau feruri-maite-raa o to ' na aau, i reira te ture a te Atua i papa'ihia ai, Ua au maitai Ia'na. (a.o.. Psé 5:1-2; 19:14; 49:3; 104:34-35;119:97-104).

Psé 19-14 Ia fariihia te mau parau o to'u vaha e te feruri-maite-raa o to'u aau i mua ia oe

Ahiri ana'e te nunaa, o te haere i te fare pureraa, tai'o e tuatapapa i te Bibilia, ia faaapî i to ratou mau feruriraa na roto i te Parau a te Atua, e a feruri hohonu i ni'a i te hinaaro o te Atua, mai roto mai i te Faufaa Tahito, E ite ratou i te hinaaro o te Atua. E mai te peu e e here ratou i te Atua, E au to ratou oraraa i te hinaaro o te Atua. (A tai'o atoa: Te here nei anei outou i te Atua ma to outou aau atoa?).

E mata'u ratou i te Fatu e e here ratou i te Atua ma to ratou aau atoa, mana'o, ʻAnuanua, e te puai. E ite ratou i te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa.

E tamau noa ratou i te haapao maitai i te Atua, eiaha râ e rave i te haamoriraa idolo na roto i te peeraa i te mau haapaoraa hape e te mau philosophia, te faaohiparaa i ta ratou mau rave'a, fa'a'ōfa'i, Fa'a'itira'a, te mau tao'a e te taviniraa i te mau atua haavare, e te raveraa i te ohipa viivii i te pae taatiraa.

E here ratou i to ratou taata tapiri mai ia ratou iho, e eita ratou e rave i te faaturi aore ra i te faaturi, e aore râ, e faataa ê i to ratou hoa faaipoipo, e tapea râ ratou i ta ratou fafauraa. Eita ratou e eiâ.

Eita te mau tamarii e orure i to ratou mau metua, ia faatura râ i to ratou mau metua e ia faatura ia ratou.

“Auê to'u here i ta oe ture! o ta'u ïa feruri-maite-raa i te mahana taatoa”

Eita ratou e haapohe, a vaiiho râ ia vetahi ê ia ora (e tae noa'tu i te mau aiû). Eita ratou e haavare faahou, a parau râ i te parau mau, a poro i te evanelia a Iesu Mesia, eiaha râ e haama. E e mauruuru ratou e eita ratou e hinaaro faahou i te mau tao'a a to ratou mau taata tapiri.

Aita râ te taata e rave ra i te reira. 

No te u'i o te poieteraa tahito ra o Josua e o Davida (to te topa-piti) e ere râ te taata apî, tei faaho'i-faahou-hia mai e tei ora mai i roto i te Mesia. No reira, E hi'o tatou i te mea i papaihia i roto i te Faufaa Apî no nia i te feruri-maite-raa.

te feruri-maite-raa i roto i te Faufaa Apî

Teie râ, na mua ' ' e i teie mau mea atoa, E tuu ratou i to ratou rima i ni'a ia outou, e te hamani ino ia outou, e hopoi atu ia outou i te mau fare haapiiraa, e i roto i te mau fare auri, te arataihia nei au i mua i te mau arii e te mau arii no to'u i'oa. E e riro te reira ei iteraa papû no outou. Na reira, a tuu i te reira i roto i to outou aau, eiaha e feruri hohonu hou eaha ta outou e pahono mai: E horo'a ho'i au ia outou i te vaha e te paari, eita to outou mau enemi atoa e nehenehe e patoi e aore râ, e patoi (Luka 21:12-15)

Ua parau Iesu i To'na mau pĭpĭ, mai te peu e e hamani ino te nunaa ia ratou, tuu ia ratou i roto i te fare auri, e ua arata'i ia ratou i mua i te mau arii e te mau arii, Eiaha ratou e feruri hohonu hou eaha ta ratou e pahono, no te mea ho'i e, e horo'a Iesu ia ratou i te hoê vaha e te paari.

Te parau ‘feruri-hohonu-raa’ aita i taaihia i te feruri-hohonu-raa i te pae Hitia o te râ, e faaohipahia ra i teie mahana

E tae mai au, A amui atu i te taioraa, ia faaitoito, i te haapiiraa. Eiaha e haapa'o ore i te ô i roto ia oe, tei horo'ahia mai ia oe na roto i te parau tohu, na roto i te tuuraa rima o te peresideni. A feruri hohonu i ni'a i teie mau mea; A horo'a ia oe iho taatoa ia ratou; ia ite te taatoaraa i to outou maitai. A ara ia oe iho, e i te haapiiraa tumu; tamau noa i roto ia ratou: no te mea, na roto i te raveraa i te reira, e faaora ïa oe ia oe iho, e te feia e faaroo ra ia oe (1 E hō'ē 4:13-16)

Ua faaue atu o Paula ia Timoteo ia haapa'o noa i te evanelia maitai a Iesu Mesia. Ua faaitoito oia ia Timoteo ia amui atu i te taioraa, a'oraa, e te haapiiraa tumu. Ua faaue atu o Paula ia Timoteo ia haapao maitai ia ' na iho, ia feruri i nia i te mau mea atoa i haapiihia e ia horoa ia ' na iho i te reira.

Ananahi, Aita te ta'o ‘feruri-maite-raa’ i faahiti i te peu Hitia o te râ no te feruri-maite-raa. Aita teie feruri-hohonu-raa i auraa i te oraraa maitai e te ite natura o te taata, tera râ, te hinaaro o Iesu, te hinaaro o te Metua, e te tape'araa i te evanelia a Iesu.

“Teie ïa te hinaaro o te Atua, e tae noa'tu i to outou mana'o” 

No te mea te faatumu nei te mau mea atoa i nia i te hinaaro o te Atua. I roto i te Faufaa Tahito, no ni'a noa ïa i te peeraa i te Ture a te Atua o te faahoho'a ra i te hinaaro o te Atua. Ua haapii mai te raro i te Ua riro oia ei orometua haapii no te nunaa o te Atua o tei faataa ê ia ratou i te mau nunaa etene, o tei faaara ia ratou, o tei paruru e o tei tapea ia ratou i te ite etene, paari, Te haapa'oraa, hōho'a, Te mau ohipa, e te mau peu. No te mea ua hinaaro te Atua i te hoê nunaa mo'a, o tei faataa ê ia ratou iho i te mau nunaa etene ino e o tei tavini i te diabolo.

Te mau irava Bibilia 1 Te mau mea 4-3 te hinaaro o te Atua

Ua hinaaro te Atua ia haapa'o To'na nunaa ia'na e ia ite To'na mau mana'o E.

Ua hinaaro te Atua ia haere To'na nunaa i roto i To'na hinaaro e To'na mau e'a e ia faaoaoa Ia'na, eiaha râ e rave i te mau ohipa faufau mai ta te mau nunaa etene ino i rave, o tei ore i ite i te Atua, ua tavini râ i te tahi atu mau atua (te diabolo e te mau demoni).

E i roto i te Faufaa Apî, no ni'a ïa i te faaroo ia Iesu Mesia e te faaauraa ia'na (a tuu i raro i te tino hara o te ē e oomo i te ahu o te taata apî, tei faaapîhia i roto i te ite ia au i te hoho'a o Ta'na tei hamani ia'na. (Kolosa 3:10)).

Te auraa ra, o te faataa-ê-raa ïa i te ao nei (Te faanahoraa). Te peeraa i te Parau a te Atua, e te haereraa i muri a'e i te Varua i roto i te hinaaro o te Atua.

Ua papa'ihia te ture a te Atua i roto i te feruriraa e i ni'a i te mafatu o te taata apî (poieteraa apî), Na roto i te bapetizoraa i te Varua Mo'a E no te mea ho'i e, ua papa'ihia te ture i roto i te feruriraa e i ni'a i te mafatu o te taata apî, Te pee nei te taata apî i te hinaaro o te Atua e te mauruuru nei oia i te Atua.

E faatupu te reira i te mau mârôraa e te hamani-ino-raa i roto i te ao nei. No te mea ho'i e, e ere te taata apî i te mea no te ao nei, i te Basileia râ o te Ra'i.

Te faahiti ra te feruri-maite-raa i roto i te Bible i te hinaaro o te Atua

Ahiri oe i riro mai ei hamaniraa apî, te hinaaro nei oe e faaoaoa i te Atua. E mai te peu e e faaoaoa outou i te Atua, Te faaino nei outou i te ao nei e te faaruru nei outou i te mau faahopearaa o to outou oraraa apî i roto i te Mesia. Mai te mea e, aita e ti'a ia outou ia faaoromai i te mau faahopearaa o to outou oraraa apî i roto ia Mesia, e te hinaaro e faaoaoa i te ao nei, E faaino outou i te Atua.

Te faataa ra te feruri-maite-raa i roto i te Bible i te ite i te hinaaro o te Atua, na roto i Ta'na mau parau i roto i te Bible. Te faataa ra te reira i te raveraa i te hinaaro o te Atua e te auraa o te haamauruururaa i te Atua eiaha râ i te taata.

Nahea outou ia imi i to outou huru i roto?

I roto i te feruri-maite-raa, te faatumuhia ra i ni'a ia'na iho. O outou te pû. Mai te mea e, e feruri outou no te imi i to outou iho huru " i roto ia outou, no te farii i te hau e te tamărûraa, e aore râ, te imi ra outou i te hoê iteraa taa ê e te Atua, e aore râ, te hoê hohonuraa i te pae varua, aita râ outou i ite a'enei i te parau mau ia Iesu Mesia, e aita outou i fanau-faahou-hia.

No te mea, na roto i te arai, te tino o te taata paari, Ua faasataurohia te ‘o'na iho’ i roto i te Mesia. No reira, Nahea e ti'a ai ia outou ia imi i to outou huru i roto? Nahea e ti'a ai ia outou ia faatupu i te hoê taairaa e to outou 'ia iho' mai te mea e, ua pohe to outou 'ia iho' i roto i te Mesia e aita to outou ora faahou?

E au anei te feruri-hohonu-raa e te pure?

E au anei te feruri-hohonu-raa e te pure? Aita, e ere te feruri-maite-raa i te mea hoê â e te pure. E fatata ïa i te taime, taua mau taata ra, o te parau nei e, e mau Kerisetiano ratou, e ua fanau-faahou-hia ratou e ua ite ratou i te Atua, A faaea i teie mau mea atoa, tatarahapa i ta ratou mau ohipa hara, e ia ite i te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa.

Te faatumu nei te feruri-maite-raa i ni'a ia'na iho. Te faatumu nei te reira i ni'a i te haamaitairaa ia'na iho, te haamaitairaa i to outou 'ia iho', e te faaoraraa ia'na iho, e te tapao hopea o te fana'oraa i te huru o te maramarama; nirvana 

Ua riro te feruri-hohonu-raa ei tuhaa no te e'a e va'u o te faaroo Buddha e te faatumu nei i ni'a i te " ia'na iho ". E mea ti'a ia faaora ia'na iho te mau rave'a e te mau rave'a atoa. Maoti i te faatupu i te hau e te here rahi a'e i roto i te hoê taata, E faatupu te reira i te hoê taata miimii rahi a'e.

Eiaha te pure e faatumu i ni'a ia'na iho. Teie râ, te faatumu nei te pure i nia ia Iesu Mesia e To ' na Basileia. Ua tahoê outou i te Atua te Metua e ua tae atu outou i te Metua, na roto ia Iesu Mesia e te faaauraa i roto ia'na. No reira, e nehenehe ta outou e pure ti'a'tu i te Metua. Auê ïa fana'oraa taa ê!

Eiaha e titauhia ia pee i te mau huru raveraa e te mau ravea pure atoa no te tae i reira. No te mea e, na roto i te faaauraa i te Mesia, tei reira outou.

No te aha te diabolo e hinaaro ai i te mau kerisetiano ia faaea i te pure e ia haamata i te feruri hohonu?

Ua riro te pure ei taairaa e te Metua na roto ia Iesu Mesia. Ua riro te pure ei mauhaa tama'i pae varua i roto i te tama'i pae varua. Hau atu i te Parau, Mea faufaa roa te pure i roto i te aroraa i te pae varua i rotopu i te Basileia o te Atua e te pouri.

Ua ite te diabolo i te hinaaro rahi o te pure. No reira, hoê ana'e ta ' na opuaraa, oia hoi te faatupu i te mau pure puai e te faaoreraa i te reira. E faahema te diabolo i te mau taata atoa i roto i te tino (te) no te mea o to ' na ïa tuhaa fenua.

Mai te mea e, e vai noa te mau Kerisetiano i ni'a i te tino e e haere ratou i muri a'e i te tino, Eita to ratou feruriraa tino e ite i te mau varua, e eiaha e ite i te atâtaraa o te feruri-maite-raa e ia topa i roto i ta'na ma'i. E ti'aturi ratou i ta'na mau haavare, Ta'na, e a pure iti a'e, e aore râ, ia faaea i te pure e ia faaru'e i te mau putuputuraa pure. E no te mea e rave rahi o te ore e ite ra i te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa, e haamata ratou i te feruri hohonu.

Aita te feruri-hohonu-raa e arohia ra, te faaitoitohia ra râ.

Ananahi, Aita te taata e hinaaro e tuturi e e tuturi i roto i te fare pureraa no te pure i te Atua. Teie râ, no te feruri-hohonu-raa Kerisetiano, Te hinaaro nei ratou e tatara i ta ratou moenga, e pi'o i raro, e rave i to ratou ti'araa, e faatumu i ni'a ia ratou iho, e e faaohipa i te mau mantra Kerisetiano (Te mau parau Kerisetiano, mai te Atua, Iesu, Maranatha, e tē vai atura.) no te tamărû e no te ite i te mau mana'o au maitai, ta ratou e mana'o ra no ǒ mai i te Atua ra, e, no ǒ mai teie mau mana'o i te atua o teie nei ao; te diabolo.

E rave rahi kerisetiano o te haavarehia e o te faahemahia e te varua o te tau apî o te haaati ra ia ' ' na iho’

Ua riro te Ekalesia a Iesu Mesia ei mea ino, no te ino i te pae varua te varua o te tau apî faatupu. E rave rahi ekalesia tei pato'i i te Varua Mo'a, te buka; Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua, e tae noa'tu i te Atua te Metua. Ua mono te nunaa i te ti'araa o te Atua i roto i te ekalesia.

Aita faahou te mana'o i ni'a ia Iesu Mesia e te raveraa i To'na hinaaro (te hinaaro o te Metua) e te faaoaoa ia Iesu Mesia e te Metua. Tera râ, te haamauhia ra te ara-maite-raa i ni'a ia'na iho e te mau ohipa i tupu hau atu i te natura, Te mau mana'o, mā'ea'ea, e te mau mea faahiahia e te faaoaoa ia'na iho.

te hoho'a hoho'a e te huru irava e te mau irava bible bibilia 24:24 E ti'a i te mau Mesia haavare e te mau peropheta haavare ia horo'a i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia

Te here nei te rahiraa o te mau Kerisetiano i to ratou oraraa pae tino. Te hinaaro nei ratou e paruru i to ratou ora e aita ratou e hinaaro e horo'a i to ratou iho ora i roto i te Mesia.

No reira, te faaohipa nei ratou i te mau huru raveraa tino atoa, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a natura no te tomo i roto i te ao pae varua e no te ite i te mau faaiteraa hau atu i te natura, Te mau mana'o, e te mau mana'o i roto i to ratou tino.

Na roto i te faaohiparaa i te mau ravea e te mau ravea tahutahu, te tamata nei ratou i te riroraa ei hoê e te Atua e ia ite Ia'na. Maoti i te rave i te Bible, ia ite i te hinaaro o te Atua, ia auraro Ia'na, e ia rave i To'na hinaaro i roto i to ratou oraraa.

No teie huru tupuraa, e rave rahi kerisetiano tei hape.

E rave rahi Kerisetiano o te ô atu i roto i te mau ohipa tahutahu e te vaiiho ra i te mau varua ino ia faaûru ia ratou. Te paraparau nei ratou i teie mau varua ino o te pouri o te haavare ra ratou ia Iesu, te Varua Mo'a, e tae noa'tu i te Atua te Metua.

Te mana'o nei ratou e, e mea pae varua ratou e te faaoaoa nei ratou i te Atua, e, te diabolo o te atua ana'e ta ratou e farii ra.

Eaha te mau tapao o te haere ra te mau Kerisetiano i roto i te mau ohipa tahutahu?

Nafea outou ia ite i te taime a haere ai te mau Kerisetiano i roto i te mau ohipa tahutahu? Te rohirohi, o te tahi mau tapao ïa e faaite ra e te rave nei te mau Kerisetiano i te ohipa tahutahu, Tō'ē'ē, te mau ma'i feruriraa, fa'ahou, e te viivii iho â râ i te pae taatiraa.

Ei Ekalesia a Iesu Mesia, e tia ia outou ia faaea noa i roto i te hoho'a o te Bible e ia patoi i te mau haapiiraa huru ê atoa aore ra te mau mana'o hape atoa, no roto mai i te paari o te tino, ite, Tātāro'a, a'au, Te mau mana'o, e te mau ohipa, o te atea ê i te Parau a te Atua.

E mea ti'a i te Ekalesia ia tamata i te mau varua

Aita'a, Eiaha te mau varua atoa, A tamata râ i te mau varua e, no te Atua anei ratou: Ua haere te mau peropheta haavare e rave rahi i roto i te ao (1 John 4:1)

Te parau, e ti'a ia tatou ia tamata i te mau varua no te Atua anei ratou. E rave rahi taata e vai ra i roto i te hoê varua o te haavare nei ia Iesu aore ra te Varua Mo'a, area te parau mau ra, o te hoê ïa varua ino o te noho mai i te basileia o te pouri. Te haavare nei teie varua ino, te tape'a nei i te taata i roto i te faatîtîraa e te haapapûraa e, e vai noa oia i te pae tino, te tamau noa ra i te rave i te mau ohipa a te tino, e te mau mea ino i roto i te hara.

E e rave rahi ekalesia o te farii nei i te mau varua, o te farii e o te faaitoito i te hara, pato'i i te Atua, te Hamani i te ra'i e te fenua, e te fariiraa i te mau haapaoraa etene, hōho'a, Fa'a'itira'a, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a, ma te hape i te feia faaroo, ma te faariro ia ratou ei feia mahanahana e te haapa'o ore i te Atua e To'na Basileia.

E mea ti'a i te Ekalesia ia poro faahou i te evanelia mau a Iesu Mesia

Teie râ, ua tae i te taime no te evanelia mau a Iesu Mesia, te satauro, To'na toto, Fa'a'afa'a, e e poro-faahou-hia te haamo'araa.

Ua tae i te taime no te pohe te tino o te taata ruhiruhia. Te ti'a maira te varua o te taata apî mai te pohe mai e te faaru'e nei i te mau ohipa a te taata tahito. No reira, E tupu te hoê faaho'i-faahou-raa mau, e e ara mai te Ekalesia e e ora mai

te hoho'a Bibilia matara e te irava Bibilia luke 6-46 Nahea outou e pii ai ia'u e te Fatu, te Fatu, ma te ore e rave i te mau mea ta'u e parau atu?

Ua tae i te taime no te mau Kerisetiano ia rave i ta ratou Bible no te faaî e no te faaapî i to ratou mau feruriraa i te Parau a te Atua. Ia ite ratou i te hinaaro o te Atua, ia ora ia au i te hinaaro o te Atua, e ia riro ei ite no Iesu Mesia i ni'a i te fenua nei. Maoti i te faaore i to ratou mau feruriraa, ia faaore i to ratou mau feruriraa na roto i te feruri-maite-raa e ia riro ei tahua no te mau varua ino.

Ua tae i te taime no te mau Kerisetiano ia ara mai e ia hi'o i te atâtaraa pae varua o te feruri-maite-raa e ia faaore i te peu o te feruri-maite-raa i roto i to ratou oraraa.

Ua fatata te taime no te faaruru i te feia paieti ore, te feia hara, ma te faaite ia ratou i te atâtaraa o te feruri-hohonu-raa e te tahi atu mau ohipa tahutahu e ma te titau ia ratou ia tatarahapa. Maoti i te faaru'e e te faaore i ta ratou mau hara, te apiti atu ia ratou, e te faahanahanaraa i te diabolo e te mau varua viivii o te basileia o te pouri.

No reira, a tatarahapa i ta outou mau hara. A tatara i teie mau peu tahutahu o te tau apî e te mau haapaoraa no te pae Hitia o te râ i roto i to outou oraraa. Ia faaorahia outou na roto i te Mesia, ia riro mai ei mea hamanihia apî i roto i te Mesia, e ia tomo i roto i To'na taotoraa (Heberia 4).

A taio e a tuatapapa i te Bible. A faaapî i to outou feruriraa na roto i te mau parau a te Atua. No reira, E ite outou ia Iesu e te Metua e to ratou hinaaro e e tavini outou i te Atua. Maoti i te faaroo i te reo o to outou hinaaro tino, Te mau mana'o, Te mau nota, Te mau nota, e te mau hinaaro. E a tavini i te diabolo e te varua veve o teie nei ao na roto i to outou tino, e a ora i roto i te pouri i roto i te pouri.

E hara anei te feruri-hohonu-raa?

E nehenehe outou e feruri hohonu i nia i te mau parau faaroo, te tahi mau tuhaa o te mau Papai, Atua, Iesu, e aore râ, te Varua Mo'a. Teie râ, aita te reira e taui i te peu o te feia etene no te feruri-maite-raa, ta outou e rave ra, e to outou amuiraa ' tu i roto i te ao pae varua e te mau varua ino.

E nehenehe outou e feruri i ta outou e hinaaro e e tiaturi ia outou iho e aita e atâtaraa no te feruri-maite-raa. E nehenehe ta outou e taui i to outou mau mana'o e to outou mau mana'o, tera râ, eita te reira e taui i te parau mau e te atâtaraa o te feruri-hohonu-raa, aore ra e faatia i te peu o te feruri-hohonu-raa.

E hara anei te feruri-hohonu-raa? Ua riro te feruri-maite-raa ei ravea etene no roto mai i te faaroo Hindu, e mea faufau te reira i mua i te Atua. E vai noa te reira ei mea faufau ore i mua i te Atua. No reira, e hara te feruri-maite-raa, noa ' tu te mau mana'o o te taata.

Te imi ra anei outou i te faaearaa e te hau?

Eita te feruri-hohonu-raa e horo'a ia outou i te tamărûraa e te hau mure ore. E ere te feruri-hohonu-raa i te e'a no te faaoraraa. E ere te reira te e'a no te ora. Hoê ana'e Taata, O Iesu Mesia ïa o te nehenehe e horo'a ia outou i te faaearaa mure ore e te hau, e te faaora ia outou, te Tamaiti a te Atua Ora! 

Ua amo o Iesu Mesia i ta outou mau hara atoa e ta outou mau ino atoa i ni'a Ia'na, ua pohe i ni'a i te satauro e ua tomo au (hade). I muri a'e e toru mahana, Ua ti'a mai o Iesu mai te pohe mai ei aito e te mau taviri o te pohe e te pohe.

Ua horoa Iesu i te mau taata atoa i te ravea no te faaorahia mai i te huru hara o te taata tahito (to te topa-piti) e ia riro mai ei taata apî na roto i te faaroo e te faaauraa i te Atua. (A tai'o atoa: Eaha te auraa mau o te satauro?)

Mai ia'u nei, o te ohipa atoa e e mea teimaha roa te reira, E horo'a vau. A amo i ta'u iota i ni'a ia outou, e haapii mai ia'u; no te mea e, e mea maamaa e e mea ha'iha'i roa vau i roto i te mafatu: e e ite outou i te ti'aturiraa i to outou varua. E mea mâmâ ho'u to'u iota, e mea mâmâ to'u hopoi'a

Mataio 11:28-30

Nahea ia tatarahapa i te feruriraa?

Mai te mea e, e Kerisetiano outou e aita outou i ite i te atâtaraa o te feruri-hohonu-raa e te feruri-hohonu-raa, e te ite ra outou i te mau mana demoni i roto i to outou oraraa (to'na oraraa, faaipoiporaa, te oraraa utuafare), I muri iho, te mea ana'e ta outou e rave, o te aniraa ïa i te faaoreraa hara, te tatarahapa i ta outou mau hara, te faaru'eraa i ta outou mau hara, e te faaueraa i te mau varua ino atoa ia faaru'e i to outou oraraa na roto i te i'oa o Iesu.

Mai te mea e, e ere outou i te kerisetiano, te ti'aturi nei râ outou e, ua pohe Iesu i ni'a i te satauro no outou, e ua faati'a-faahou-hia mai te pohe mai, e ua horo'a mai i te faaoraraa, ia faaorahia outou i te mana o te diabolo e te pouri, I muri iho, te mea ana'e ta outou e rave, o te fariuraa ïa i ni'a i te Mesia e te aniraa Ia'na ia haere mai i roto i to outou oraraa.

A tatarahapa i ta outou mau hara e to outou oraraa tahito ei taata hara e a fanau-faahou-hia i roto i te Mesia na roto i te poheraa o te tino e te ti'a-faahou-raa o to outou varua i te pohe (bapetizoraa) e ia tahoê i te Atua na roto i te toto o Iesu e ia farii i te Varua Mo'a.

Nahea e ti'a ai ia outou ia ite i te hau o te Atua i roto i to outou oraraa?

Ua riro vau ei Kerisetiano fanau-faahou-hia, Eiaha e imi i te hau. Eiaha e titauhia ia faaohipa i te mau huru ravea atoa o te tino, fa'a'ōfa'i, e a faaohipa i te mau rave'a mau no te farii i te mea ta outou e hinaaro, mai roto mai i te mau haapa'oraa etene e te mau philosophia. No te mea, na roto i te faaroo e te faaauraa ia Iesu Mesia e To'na toto, tei reira outou (te ti'araa faaho'i-faahou-hia i roto i te Mesia).

Mai te mea e, ua fanau-faahou-hia outou, e farii outou i te hau o te Atua, o te faaite ra i te mau ite atoa, i roto ia outou. No te mea e Te Basileia o te Atua, tei roto ia outou, o te parau-ti'a ïa, hau, e te oaoa na roto i te Varua Mo'a.

Mai te mea e, aita to outou e hau i roto i to outou oraraa, Aita â outou i ite i te parau mau. Mai te mea e, aita outou i ite i te Truth, ua tae i te taime no te imi i te parau mau (A tai'o atoa: Ahiri oe i ite i te parau mau, no te aha te vai noa ra â?).

Ia riro outou ei tote no te fenua'

No roto mai i te: KJV, Te mau faaauraa a Strong, Wikipedia

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.