Eaha te huru o te mo'eraa?

Na roto i te tusia a Iesu Mesia, To'na toto, e te faaauraa i te Mesia, ua tamâ outou i te mau hara atoa, e ua hamani i te mau mea mo'a e te parau-ti'a e te parau-ti'a e te parau-ti'a. Aita outou i tamâ, e mea parau-ti'a, e e parau-ti'a na roto i ta outou iho mau ohipa, e na roto i te haapa'oraa i te mau huru ture e te mau faaueraa atoa, tera râ, ua tamâ-maitai-hia oe, ua hamani-maitai-hia, e te parau-ti'a na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e Ta'na ohipa maitai roa no te faaoraraa. I to outou riroraa mai ei ohipa apî e ua hamanihia mai te mo'a e te parau-ti'a, ua tae i te taime no te huru no te faati'araa. Eaha te huru o te mo'eraa? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te faautuaraa?

Eaha te huru o te mo'eraa?

E 'oe, e mea taa ê roa te reira e te mau enemi i roto i to outou feruriraa na roto i te mau ohipa ino, I teie nei râ, ua faaora oia i roto i te tino o To'na i'oa na roto i te poheraa, no te faaite ia outou i te mea mo'a e te au ore e te ore e nehenehe e itehia i roto i to'na hi'oraa: Mai te mea e, e tamau noa outou i te faaroo i te faaroo e ua ineine, e aita i haere ê atu i te tiaturiraa o te evanelia, ta outou i faaroo, e te mau mea ora atoa i raro a'e i te ra'i; i te vahi o vau Paulo (Kolosa 1:21-23)

Na roto i te Mesia, ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua (Te tane e te vahine). Ua faaatea ê outou i te ao nei e no te Atua. 

o te hinaaro ïa i te Atua

I muri a'e i to outou tatarahapa e te faaauraa i te Mesia, ua tae i te taime no te huru no te faati'araa. No te mea, noa'tu e, ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua i roto i te ao pae varua, e te vai ra te Varua Mo'a i roto ia outou, Peneia'e eita outou e haere oioi atu ei tamaiti na te Atua i ni'a i te fenua, mai ia Iesu. No te mea iho â râ e I te tahi a'e.

Te rehu, mai te feruriraa, Te feruri noa ra â oia e te ohipa mai te ao nei, e te faariro nei te reira i te paari e te ite o te ao nei, e te mau mea atoa i roto i te fenua natura mai te parau mau.

Mai te mea e, aita te feruriraa o te opu e taui, E mea ti'a ia vai noa te hoê taata (fa'a'ōfa'i) e te ite-maitai-hia e e haere i muri a'e i te tino.

No reira, te taahiraa matamua i roto i te ohipa o te motita, o te faaapî i to outou feruriraa e te mau parau a te Atua, o te parau mau ïa e ua hamani i te mau mea atoa e itehia i ni'a ia outou, aea'u.

Te faaho'i-faahou-raa mai i to outou feruriraa

E e ere i te mea huru ê roa no teie ao nei: tera râ, a tauihia na roto i te faaapîraa i to outou feruriraa, ia haapapu outou i te mea maitai, Tōti, e te mea maitai roa a'e, hinaaro o te Atua (Roma 12:2)

E mea vitiviti te parau a te Atua, Fa'atumu, e hau atu i te piti o te 'ode, Noa'tu e, e mea maitai roa te Atua i raro a'e i te varua e te varua, e te mau amuiraa e te mau pahi tama'i, e te hoê taata aravihi no te mau mana'o e te mau tumu o te mafatu. Aita hoê a'e mea ora atoa e itehia i roto i to'na hi'oraa: te tahi râ, ua î roa te mau mea atoa i te mata o ta tatou e rave no te rave i te ohipa (Heberia 4:12-13)

Ua papa'ihia te hinaaro o te Atua i ni'a i to outou aau na roto i te Varua Mo'a, te mana'o noa ra â to outou feruriraa i te ao nei. Na roto i te taioraa e te haapiiraa i te mau parau a te Atua, e ti'a ia outou ia ite i te Atua e ia farii i te hi'oraa maitai e te ino; eaha te auraa o te hinaaro o te Atua e eaha te mea e ere i te mea e, te Atua.

Te ora nei te Parau a te Atua e te puai e te puai a'e i te 'o'e e piti, Noa'tu e, e mea maitai roa te Atua i raro a'e i te varua e te varua.

E faaite te parau mau o te Parau i te mau haapiiraa hape e te mau haavare atoa o te diabolo.

Te parau mau o te Atua

Ua horo'a vau ia ratou i te hoê parau; e ua riri roa te ao nei i te mea, no te mea e ere ratou i te ao nei, e ere atoa vau i te mea. Te pure nei au e, e mea ti'a ia outou ia faaru'e ia ratou i rapae i te ao nei, tera râ, e tia ia outou ia tapea ia ratou ia ape i te ino. E ere ratou i te mea, e ere atoa vau i te mea. A faataa ia ratou i roto i to'u parau mau: ta outou parau parau mau. Mai ta outou i tono mai ia'u i roto i te ao nei, Ua tono atoa vau ia ratou i roto i te ao nei. E no to ratou mau hoa, ua haamo'e vau ia'u iho, e nehenehe atoa ratou e fariihia na roto i te parau mau (John 17:14-19)

Te parau mau, o te Parau ïa, e te ora nei outou i roto ia outou ia hi'opo'a ana'e outou e ia faaohipa i te mau parau a te Atua i roto i to outou oraraa.

Te mau aito

Mai te mea e, e tai'o noa outou e e faaroo noa i te mau parau a te Atua, eiaha e rave i te hoê mea na roto i te mau parau a te Atua, e vai noa te mau parau a te Atua, e noa ' tu e mea faufaa roa te ora, hau, e te mana o te Atua, Eiaha ratou e farii faahou i te hoê mea.

mai te mea e, e tai'o, a'au, e a haapii i te mau parau a te Atua e a ani e a faaohipa i te mau parau a te Atua i roto i to outou oraraa, E ora mai te mau parau i papa'ihia a te Atua i roto i to outou oraraa. 

E tamâ tamau outou ia outou iho i te parau mau o te Atua. E na roto i te faaho'i-faahou-raa mai i te Parau e te Varua Mo'a e te maitiraa ta outou e rave no te pee i te Parau e te Varua i roto i to outou oraraa, o te auraa ra ïa e, e mea ti'a ia outou ia haapa'o e ia rave i te mau parau a te Atua, e ti'a ia outou ia faaore i te mau ohipa a te tino e e rave i te mau ohipa a te Varua.

Na roto i te hi'opo'araa i te Parau e te Varua, E taui to outou oraraa, e eita outou e ora mai te ao nei e te huru o to outou oraraa i mua i to outou tatarahapa. 

Eita te hoê lie uouo iti e nehenehe e pepe?

Moekara, Te parau ra te ao nei, e ere te hoê upoo i te mea ino roa e aita te hoê upoo uouo iti e hamani ino ra i te hoê taata e e nehenehe e roohia i te reira, mai te mea e, e nehenehe ta outou e mono i te haavare e/aore râ, ia tae i to outou iho maitai. I roto e rave rahi mau peu tumu, e faarirohia te mau mana'o tumu ei mea tano e ei tuhaa no te peu tumu. Teie râ, te faaue nei te mau parau eiaha râ i te. Eita te Atua e haavare, e no reira,, o tei fanauhia i ni'a Ia'na e ia faaroo i To'na natura. Te parau, e ere te diabolo i te mea ino roa, e e taoto ta'na mau tamarii e no reira, e haavare (a.o.. Ture 19:11, Ua numera 23:19, Ephesia 4:25, Kolosa 3:9, Ati 1:2, John 8:44 (A tai'o atoa: ‘E ti'a mai te mau hiro'a tumu atoa i roto i te Mesia‘))

E ere te here i te hoê ohipa a te Varua, te tahi râ, o te hoê ïa ohipa a te tino e e tia ia tuuhia. Ua papa'i, i raro, te here nei i te haavare, Eita te ora mure ore, te pohe râ mure ore (a.o.. Tō'o'a 22:15). 

Te tatarahapa nei te Varua Mo'a i te ao nei

Na roto ana'e i te Parau, e ite outou i te hinaaro o te Atua e te ino e te ino. E arata'i te Varua Mo'a ia outou e e faaite ia outou ia maitai ana'e te hoê mea, e ia ino ana'e te hoê mea hinaaro o te Atua.

Ia tae ana'e te niuniu e te parau ra outou i te hoê melo o to outou utuafare: “A parau atu e, aita vau i ô nei”., e ora na. Teie râ, e ere oe te taata haavare. Ua tuu outou i te tahi atu taata i roto i te hoê ti'araa fifi e te tahi atu taata ōhipa; Pārau na roto i te aniraa i te taata ia haavare no outou. E faaite oioi mai te Varua Mo'a i te, e ere i te mea maitai roa ta outou i rave. 

Mai te mea e, aita te reira e tupu, e aita ta outou e fifi, E mea ti'a ia outou ia uiui e, ua farii anei outou i te Varua Mo'a, e mai te mea e, e parahi te Varua Mo'a i roto ia outou. No te mea ho'i e, te hoê o te mau ohipa a te Varua Mo'a, o te faaho'i-faahou-raa ïa i te ao nei.

No reira, mai te mea e, e topa te Varua Mo'a i roto ia outou e e faaore faahou Oia i te ao nei, E faaora mau oia ia oe no te hara. 

Ia farerei ana'e te Varua Mo'a ia outou e ia ite outou i to outou hara, E mea ti'a ia outou ia haapa'o ia'na e ia tatarahapa (i roto i teie tupuraa o to outou oraraa) e tamau noa i to outou haereraa.

E no reira, e rave rahi atu â mau tuhaa o te oraraa o te ti'a ia faaruru i te roaraa o te ohipa no te faati'araa. Nafea te huru o te haamauraa e tere ai, Te faatumu nei te mau mea atoa i ni'a i to outou here ia Iesu Mesia.

e, 'oe; no te mea '

Ei mau tamarii, eiaha e ahu i te mau ahu ia au i te mau lust tahito i roto i to outou ite ore: Tera râ, mai ta'na i pii ia outou e, ua mo'a, e mea mo'a atoa ïa i te mau huru aparauraa atoa; No te mea, e, 'oe; no te mea (1 Peter 1:14-16)

Ia au i te reira, ua ma'iti oia ia tatou i roto Ia'na na mua a'e i te niu o te ao nei, e e mea ti'a ia tatou ia vai ara noa e ia haape'ape'a ia'na ma te here (Ephesia 1:4)

E hi'opo'a te mau tamarii atoa a te Atua i te faaoreraa i te hara. Aita hoê a'e taata i faaatea-ê-hia i roto i te huru no te fariiraa. No te mea ho'i e, e Atua mo'a te Atua e te hinaaro nei Oia e ora Ta'na mau tamarii i te ora. Te auraa no te hoê oraraa mo'a, o te faaru'eraa ïa i te ao nei i te Atua e ia rave i To'na hinaaro.

I roto i te huru o te mo'araa i te roaraa o te ohipa., E faaorehia te mau ohipa a te tino. E iriti-ê-hia teie taata tahito e te taata apî, o tei hamanihia i muri a'e i te hoho'a o te Atua, E ti'a ia tuuhia i ni'a (A tai'o atoa: ‘A tupohe i te taata paari' e 'A tuu i ni'a i te taata apîhō'ē).

I te omuaraa, e rave outou i te mau hape? E! Teie râ, te vai ra te hoê taa - ê - raa i roto i te mau huru hape, e e rave anei outou i te hoê hape ma te ite aore ra ma te ite ore, e ma te ite. No te mea e ere te mau hara i te pohe e te mau hara i te pohe (A tai'o atoa: ‘Eaha te mau hara i te pohe e te mau hara?hō'ē).

I teie nei râ, ua ravehia te hara, e ei tavini i te Atua, oia, e te hopea o te oraraa hopea. No te feia hara, o te poheraa ïa; tera râ, te horo'araa a te Atua, o te oraraa mure ore ïa na roto ia Iesu Mesia (Roma 6:22-23)

Te feia râ e farii nei, a faaite mai, o tei fanauhia i te Atua e tei riro ei mea mo'a e te parau-ti'a, e ora ïa i roto i taua ti'araa parau-ti'a e te mo'a ra, e no roto mai i te huru o te Atua i roto i te hinaaro o te Atua. No te mea e, e mea mo'a te Atua, te feia tei fanauhia i roto ia'na e no reira ïa oia e riro ai ei mea mo'a.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.